„Rade ciob de oala sparta!” spune un proverb. Nu prea avem de ce sa radem noi, rumânii (cum ne numeste un stimabil „neamt” care a uitat limba romana), oricate fraude ar fi facut Volkswagen. Putem insa sa clarificam cateva aspecte, care poate vor mai trezi la realitate pe cativa conationali care sunt fie rusinati de natia lor, fie nu reusesc sa gandeasca in afara cutiei mentale de „european de nivel 2” care ne-a fost pusa pe cap inca de la „integrare”.

In primul rand, sper ca s-a rupt o data pentru totdeauna mitul „Made in Germany”. Asta, pe langa alte mituri legate de nemti pe care romanii le-au adoptat cu superficialitate fara a cantari realitatile concrete. As face aici o mica paranteza, relatand cum personal am cazut in plasa de cateva ori cu preconceptiile pozitive cu privire la nemti. Bunaoara, intr-o predica in care vine vorba de integrarea europeana, vrednicul de amintire Mitropolit Bartolomeu sublinia ca da, e bine sa ne integram in Europa, e bine sa invatam si noi de la nemti sa trecem strada pe culoarea verde si nu pe cea rosie. Nu stiu cum de i-a venit in cap vladicii sa dea exemplu pozitiv pe nemti, ca sa nu mai zic ca nu stiu ce i-a venit sa faca propaganda pro-europeana. Cert este ca mie mi-a ramas in cap ca nemtii trec strada pe culoarea verde si pe trecerea de pietoni. Ei bine, va jur: prima data cand am fost in Germania, cum am iesit din aeroport, un neamt s-a aruncat pe strada aiurea, fara sa se uite nici macar daca trece o masina. Nu doar ca nu era trecere de pietoni, nu doar ca nu era verde, dar neamtul nici nu s-a uitat sa vada daca nu vine vreo masina. Astfel am inteles inca o data ca generalizarile sunt periculoase, chiar daca statistic este foarte adevarat ca nemtii, majoritatea, trec pe culoarea verde a semaforului. Tot statistic, probabil si majoritatea romanilor trec pe culoarea verde si nu de putine ori, am fost uimit de cat de respectata este culoarea semaforului in ultimii ani, comparativ cu vremurile pe cand, student fiind si mergand doar cu autobuzul si tramvaiul, eram martor zilnic la cat de irelevant era semaforuli pentru pietoni si nu doar pentru cei care doreau sa nu piarda tramvaiul. Astfel de comparatii superficiale si catalogari irelevante sunt foarte des folosite de romani, stiut fiind ca mult ne place sa ne plangem noua romanilor insa daca suntem acuzati de straini, ne sare ţandăra.

In ceea ce priveste masinile, nemtii sunt faimosi pentru ca fac masini bune si performante. Mai putin eficiente, am spune mai nou. Insa, comparativ cu masinile romanesti (adica cu Dacia), precum si cu unele frantuzesti (Renault de exemplu), masinile nemtilor sunt mai bune. Acesta este un alt mit! Realitatea este insa ca exista masini bune si masini proaste, depinde de pret. In plus, masinile germane nu sunt decat intr-un mic procent germane – similar cu toti producatorii, si companiile germane au fabrici in toata lumea si importa piese din toata lumea. Am vazut un reportaj la Deutsche Welle despre starea ingineriei nemtesti si concluzia era ca atat de multa productie s-a mutat in Polonia si in alte tari estice incat scoala tehnica germana s-a cam pierdut, adica nu prea se mai transfera know-how-ul de la specialistii batrani la cei tineri. In plus, singura productie care a mai ramas in Germania, este legata de ultima etapa in procesul de productie. Pentru a putea scrie pe produs „Made in Germany”, ultima etapa a productiei trebuie sa aiba loc in Germania, chiar daca ultima etapa poate consta in 1% ca timp sau valoare din intregul proces de productie. Deci conform acestui reportaj, Made in Germany inseamna mai degraba Finalized in Germany. Deci data viitoare cand laudati sau blamati un produs Made in Germany, puneti-va si intrebarea: oare in ce procent este Made in Germany.

Traim intr-o lume globalizata in care companiile nu prea mai depind de tari. In general, companiile sunt suprastatale si pot supravietui chiar si daca tara mama le expulzeaza. Brandul de tara este cam irelevant, nu prea mai conteaza.

Dincolo de nuantele psihologice legate de mitul german, in tot scandalul asta eu as evidentia alte chestiuni. O sa pornesc cu concluzia: fara minciuna si fara hotie, firmele o sa reziste din ce in ce mai greu pe piata. Oare la ce sa fii avut nevoie Volkswagen sa masluiasca clasificarea motoarelor, doar ca sa aiba acolo un mic avantaj? Ma rog, poate avantajul nu este mic, dar cred ca nu vorbesc aiurea daca subliniez ca si fara aceasta masluire compania ramanea in top si avea profituri fulminante. Sa fie oare doar lacomia? Sa nu delirez prea mult, pe scurt exista evident o presiune asupra eficientei care vine atat de la actionari cat si de la piata. Pe o piata in declin, pentru a supravietui trebuie sa performezi excelent, altfel esti inghitit. Nu exista posibilitatea sa stagnezi sau sa mergi mai incet, trebuie sa alergi cat de repede poti altfel esti mort. Piata auto este in principal caracterizata de un declin al cererii si de o supra-aglomerare datorata banilor multi pompati in economie. Dezechilibrele si interventiile bancilor centrale produc efecte perverse si in acest domeniu, ca in toate domeniile de altfel. Asa cum la noi s-a format o intreaga categorie de companii care traiesc doar din contracte cu statul si cu adminstratia si sunt imbarligate in mii de scheme legate de fondurile europene sau de alte subventii oferite de stat, tot asa si la nivel mondial, in piata auto, presiunea asupra preturilor, prin efectele perverse intarziate ale pomparii de bani, produc astfel de anomalii ilogice. As aminti aici doar cateva interventii ale statului care au afectat piata auto: programul TARP in SUA, programul Rabla (cel putin in SUA, Germania, Romania – probabil insa si alte tari l-au avut). La acestea se adauga bineinteles si razboiul valutar. Fara manipularea dramatica a yen-ului japonez, Toyota ar avea costuri mult mai mari si astfel ar face fata mult mai greu competitiei, insa nici europenii nu stau mai prejos: fara tiparnita lui Draghi, euro ar fi crescut imens si masinile nemtesti ar fi fost mai scumpe.

De multe ori m-am intrebat: in cautarea profiturilor oare pana unde poate merge hotia si minciuna in cadrul corporatiilor? Iata doar cateva domenii la care sa va ganditi: domeniul alimentar (E-urile, produsele modificate genetic) si domeniul medical (vaccinuri, antibiotice, etc). Si apropos de Toyota: ii astept pe baieti sa ma sune ca inca nu m-au rechemat pentru problema cu air-bag-ul …