Azi (marți) a fost măcel pe burse. Indicele american Dow Jones a pierdut peste 1600 de puncte – record istoric de cădere intraday chiar la 2-3 zile de la numirea noului director al Fed-ului –  Jerome Powell. Alte piețe au fost contaminate, cel mai rău fiind japonezii care au căzut 7.19%.

Crash-ul a ras creșterile din 2018 ale indicilor americani, pe fondul temerilor de inflație și a creșterii randamentelor la tranzacționarea bondurilor americane, în pragul unui nou shut-down al guvernului american.

Îmi este imposibil să comentez orice cu privire la acest crash, șanse egale fiind în acest moment pentru toate scenariile de la o revenire spectaculoasă mâine (de ce nu? – fundamentele oricum nu există pentru prețurile ridicate) până la o continuare a pierderilor și o evaporare rapidă a lichidității, caz în care merită să ascultăm de sfatul unui comentator pe Zerohedge:

Quick run to the bank ATM to snatch out $500 in order? (sursa)

Bineînțeles, asta pentru cine are ce să scoată că oricum majoritatea românilor trăiesc pe credit și vor simți acest crash de astăzi abia peste câteva săptămâni când o să vina FMI-ul în vizită pe la noi.

Interesantă mi se pare profeția lui Peter Schiff, care atrăgea un semnal de alarmă acum 4 zile că următorul Black Monday poate să nu vină în octombrie ci în februarie, poate chiar în viitoarea luni (el a postat vineri videoclipul youtube):

Că prețurile la acțiuni erau prea mari, toată lumea știa. Că politica Fed-ului a eșuat, puțini sunt conștienți. Ce înseamnă că politica Fed-ului a eșuat și care vor fi consecințele, și mai puțini au habar.

Trăim vremuri interesante și există mari oportunități și mari riscuri. Important cred că este să avem curent și apă că în rest ne vom descurca și fără bănci, doar avem experiența tichetelor de pâine și a economiei paralele.