Shtisel – cinematografia nu a murit
Netflixul nu are un sistem prea bun de recomandari si nu ofera niciun tool de selectie cat de cat utila. Pana si gruparea pe categorii personal mi s-a parut total inutila prin faptul ca nu exista niciun criteriu de calitate, nici macar rating-ul userilor.
Nu imi explic de ce o companie atat de puternica si aflata pe val nu poate sa faca o interfata cat de cat prietenoasa, utila, facila si la indemana pentru utilizatori. Nu mai zic de sistemul de recomandari pe baza de filme care ti-au placut care este vax. Imi vine sa rad uneori cand aud afoni in ale inteligentei artificiale ca dau ca exempl de IA sistemul de recomandare al Netflixului care nici macar nu te intreaba varsta sau sexul ca sa faca cat de cat o personalizare.
De Shtisel eu am dat total intamplator, dupa ce am vazut Unorthodox – un miniserial cu 4 episoade. Dupa vizionare, am cautat cateva articole despre film, printre care si acest articol in care se amintea de Shtisel. Nefiind interesat de topic, am zis totusi sa vad ce zice IMDB care prin sistemul de rating ajuta macar la o filtrare grosiera. Nota de 8.7 m-a convins sa dau o sansa Shtisel-ului.
Shtisel este de nota 10 din aproape toate punctele de vedere. In primul rand, daca ar fi sa spun in doua vorbe despre ce este Shtisel, desi daca as zice despre familie nu este gresit, eu as raspunde despre viata. Serialul este unic dupa parerea mea din multe puncte de vedere. Si amploarea temelor abordate dar si intensitatea si suspansul mentinut sunt la superlativ si nu stiu sa existe un serial cu care Shtisel sa se poata compara macare de-aproape.
M-ar tenta sa fac o enumerare a temelor dar mi-e teama de orice spoiler cat de mic si doresc prin acest mic semnal doar sa starnesc interesul celor care dau doi bani pe cuvintele mele. In continuarea argumentarii recomandarii doresc sa subliniez si productia care este excelenta. Productia a crescut foarte mult in ultimul timp, semn ca sunt bani grei in domeniu. Dar poate fi doar perceptia mea, pentru ca vad doar varful iceberg-ului. Insa in cazul Shtisel filmarea, sunetul, scenele sunt totul la superlativ. Personal, fiind foarte sensibil la abuzuri tehnice, cum ar fi accelerarea tempoului in incercarea de pregatire a privitorului pentru un moment tensionat, probabil in cazul Shtisel ce mi-a placut cel mai mult este tocmai naturaletea si firescul care nu sunt insa insotite de plictis sau uzura ci din contra, cursul povestii este antrenant cap-coada, nu exista nimic de umplutura si nicio scena fara sens.
Cu privire la aspectul religios, in ciuda cadrului ultraortodox, accentul nu se pune deloc pe religie ci cumva pedagogia care nu lipseste deloc, ba chiar este abundenta se face intr-un fir paralel cu povestea si total neagresiv, lasand libertatea fiecaruia sa extraga ceea ce voieste. Astept cu nerabdare o eventuala analiza a lui Jonathan Peageau, expert in analiza simbolistica, desi a marturisit ca nu prea are timp de filme, ci urmareste mai ales ce este “hot”. Poate daca mai multi facem presiune pe sl si il rugam, isi va face timp si pentru Shtisel, care pentru cei care nu au idei preconcepute poate fi la fel de miscator ca faimosul Ostrov.