De departe principalul trend în 2024 este războiul pentru supravieţuire al Imperiului. Între chestiunea demografică, lipsa carnei de tun şi presiunea inteligenţei artificiale care schimbă în acest an faţa războiului şi crează fundamentele unei dinamici noi, tot ce se va întâmpla în 2024 depinde de Imperiu. Ignoranţa la cine este şi ce vrea Imperiul, i-a costat mult pe ucrainieni. Același lucru se va întâmpla în 2024 cu românii.

Războiul din Ucraina

De la începutul acestui război am declarat că scopul SUA este de a declanşa un război nuclear între Rusia şi UE, pentru ca SUA să îşi păstreze arsenalul şi să îşi reconsolideze poziţia de lider. Îmi mențin această opinie detaliată cu câteva zile înainte de invazia rușilor aici.

Dar o nucleară în Kiev ar distruge de tot legătura “frățească” între ruși și ucrainieni și l-ar termina politic pe Putin, fiind oribil chiar și pentru ruși. Evident, la nucleară se va ajunge abia când toate celelalte vor eșua și ratingul va fi ultima grijă a controlorilor butoanelor, atât din nord cât și din vest.

13 FEB 2022 – DE CE CRED CĂ RĂZBOIUL POATE FI DOAR NUCLEAR

Opinia nu este însă doar a mea, ci a devenit evident pentru toţi observatorii care urmăresc ştirile politice din SUA. Iată de exemplu, declaraţia unui senator republican despre războiul din Ucraina: Nu ne pasă câţi ucrainieni mor – Richard Black.

În ciuda tonului folosit, acest republican este de fapt critic la adresa războiului. Declaraţiile lui sunt menite să şocheze publicul şi să contribuie la pierderea alegerilor de către democraţi. El face parte însă, dintr-o mică minoritate, minoritatea care dorește pace și nu război, minoritatea care doreşte ca această cursă nebună spre auto-anihilarea omenirii prin război nuclear să înceteze. Mare parte dintre republicani doresc şi mai mult război, poate chiar atacarea Iranului.

Din păcate, şi pe meleaguri mioritice ignoranţa şi prostia sunt la fel de mari şi românii vor vota un preşedinte NATO ca şi alţi minioni din zonă în expectativa trecerii următorului nivel al conflictului, angajarea unor state NATO.

Sărăcie programată

În UE, sub stindardul noii pseudo-constituții denumite GREEN DEAL, se continuă programele turbate de distrugere a economiei, scumpire a energiei și în general măsurile penalizatoare la adresa micilor afaceri și a fermierilor. De la finanțare exclusivă pentru programe „verzi”, la tăierea subvenţiilor pentru agricultură sau a ajutoarelor pentru cei mai săraci, punctul 3 din cele 3 principale obiective ale acestui program (despre care puncte am tratat aici) care stipulează no person and no place left behind, intră puternic în prim-plan tocmai prin faptul că miliarde nu doar că vor rămâne în urmă și vor face foamea, dar vor fi și exterminate fizic. Pierderile suferite vor fi însă compensate prin numărul mare de migranți, care sunt în continuare primiți, chemați, stimulați să vină deoarece aceștia vor fi sclavii de mâine ai elitelor, mase manevrabile, fără rădăcini, fără cultură, fără potențial de proteste cum arată acum fermierii din Germania.

În paralel cu sărăcirea și inflația galopantă, vom asista la întărirea reglementării, consolidarea statului polițienesc, extinderea propagandei oficiale şi marginalizarea dizidenţei prin controlul politic total, inclusiv al partidelor „anti-sistem” care vor fi asimilate şi „integrate” în „mecanismele europene” în acest an, cu ocazia alegerilor generalizate, similar procesului care a avut deja loc în Polonia care a fost în faţă puţin cu mişcarea „anti-sistem” de opoziţie controlată.

Dacă ar fi să descriem aceste mişcări anti-sistem, ele sunt precum antrenamentul la sac de box, se produc mici fisuri controlate pentru a întări și mai mult osul. Fără o ruptură de UE și fără redobândirea independenței țărilor prin revoluții ca la carte, nu există independență și nu există nicio scăpare de la „programul 2030” de „reducere a carbonului”.

Miracolul chinezesc

Pe măsură ce trece timpul, dobândesc o impresie din ce în ce mai pozitivă despre China, ca forţă pozitivă în lume în primul rănd prin munca şi performanţa economică de care dă dovadă prin care efectiv este singura ţară care împinge omenirea înainte şi nu înapoi, contribuie la progres nu la întoarcerea la evul mediu feudal specific sistemului corupt al politicii americane sau neo-sovietului europenist profund ideologizat dar la fel de corupt ca cel de peste ocean.

În ciuda particularităţilor „modelului chinezesc”, din punct de vedere economic, Chinei trebuie să îi mulţumim că încă nu murim de foame şi nu ne măcelărim între noi ca africanii. Din cauza produselor chinezeşti ieftine, întreaga lume funcţionează în continuare, având parte de produse de calitate, fiabile, care fac ca sistemele moderne ce asigură un trai normal să funcţioneze în continuare. Fără China, nu doar că toate preţurile ar fi de 5 ori mai mari, dar probabil 90% dintre produsele de la hypermarket ar dispărea instant. Nu este doar chestiune de preț, ci China oferă un ecosistem economic care permite ca activitatea economică să supraviețuiască astăzi într-o lume din ce în ce mai ostilă activității economice în care mare parte a populației din vest are probleme majore culturale, mentale și fizice. Dacă ne uităm numai la dependența de droguri din SUA putem înțelege de ce SUA nu ar putea să funcționeze, să aibă o economie, să aibă un stat funcțional minimal, dacă nu ar avea parte de produsele chinezești ieftine.

De la exemplul chinezesc, ne putem aștepta la un model chinezesc, care deja îl putem vedea în Asia unde nenumărate alte țări copiază măcar parțial și încearcă să imite China, evident parțial. Mă refer aici nu doar la Japonia care de asemenea asistă la o renaștere economică, Taiwan, India ci și la noii veniți gen Vietnam, Thailanda sau chiar Turcia. Investițiile de miliarde în Belt & Road Initiative încep să dea roade și expansiunea chinezească, modelul chinezesc cucerește nu doar Asia ci bate la porțile Europei și ale Africii. De aceea, prin războiul din Israel se încearcă tăierea acestui avânt, căci China deja a făcut pace între Iran și Arabia Saudită și era pe cale să pacifice total Orientul Mijlociu, fără contribuția SUA! Asistăm însă la zăngănitul armelor ca un cântec de lebădă al Imperiului, înainte de implozia totală și căderea în irelevanță.

Poate este însă prea devreme să declarăm căderea Imperiului, dar cert este că faptul că China a jonglat printre sancțiuni și a rezistat economic până acum, poziționându-se chiar bine din punct de vedere al resurselor, al progresului BRICS şi al ritmului investiţiilor în străinătate, ne dau semnale că un război mondial devine pe zi ce trece mai imposibil prin aceea că SUA îl va pierde rapid şi dezastruos, de unde predicţia noastră este că vom asista la o decădere controlată, similară intrării în irelevanţă a Imperiuliu Britanic. Vedem acum ce se întâmplă în Marea Roşie unde navele americane nu mai pot descuraja nici măcar triburile de yemeniţi care efectiv au blocat traficul naval pe care teoretic americanii îl garantau. Când China va rezolva această chestiune prin implicarea directă, istoria va da o nouă pagină şi cele spuse aici se vor confirma.

Taiwan

Evident rămâne dilema Taiwan-ului. Nu sunt de părere că China trebuie să se grăbească în sensul că pierde timp. Din contră, cu cât trece timpul şi Rusia consolidează victoria în Ucraina, cu atât SUA pierde şi puterea Chinei creşte, nu doar economic, dar mai ales şi prin impactul asupra politicii americane, care este foarte dependentă de imagine. Când vor vedea că au pierdut Ucraina, americanii nu vor mai avea niciun chef de Taiwan şi oricât de siguri pe ei ar fi soldăţeii de plumb, oricâte arme şi bani vor da Taiwan-ului, politicienii din SUA vor avea de suferit masiv dacă vor merge pe carta războiului şi acolo. Să nu uităm că războiul din Vietnam a fost aproape câştigat de americani şi au pierdut abia când din cauza politicii interne, au trebuit să se retragă şi să renunţe la ultimele etape necesare consolidării victoriei.

De aceea Taiwan-ul trebuie privit prin prisma Ucrainei şi este posibil ca reunificarea să fie realizată în mod paşnic prin simpla prăbuşire a Ucrainei şi pacea umilitoare pe care ruşii o vor băga pe gât americanilor.