Războiul spiritual

Am tot repetat că ce trăim acum este instanțierea în planul material al războiului din planul spiritual. Războiul este între om și diavol și se duce pentru sufletul omului, diavolul încercând să facă pe om să uite de viața de apoi (fie prin negare, fie prin adormirea puterilor sufletești și amorțirea lucrării de mântuire) sau măcar să îl înșele prin diverse drăcovenii focusându-i energiile în planuri de luptă false.

Nu doresc să petrec prea mult timp în a reaminti cititorilor mei ce înseamnă arătarea diavolului în chip de înger care simbolic sau mai puțin simbolic înseamnă deturnarea noastră de la deciziile bine plăcute lui Dumnezeu și căderea în alegeri care nu ne ajută la mântuire sau chiar ne pot condamna la iad.

Deși zgomotul principal din ziua de astăzi ar fi pe fronul vaccinării sau mai bine zis pe frontul luptei împotriva vaccinării obligatorii, adevărata luptă zic eu este pe frontul distrugerii încrederii în Dumnezeu și a punerii în loc a nădejdii totale în vaccinul salvator și în “autoritățile” care îl recomandă, îi plătesc pe medicii de familie ca să îl recomande și vrăjesc oamenii oferindu-le mici și bere ca să-l primească. Cu adevărat diavolul își bate joc de oameni și pe mulți ne întristează văzând frați de-ai noștri care cad în plasa lui și mușcă din momeli atât de triviale.

Dar dacă despre oamenii simpli și proști, sau mai bine zis fără preocupări spirituale și ancorați oricum în lumea materială mai mult decât animalele, puteam oricând să ne tânguim și să ne întristăm și puteam să încercăm să îi ajutăm cumva în loc să ne complacem în ideea că noi românii suntem “Grădina Maicii Domnului” și mai trist este să vedem că pică în momeala diavolului “stele căzătoare”. A treia parte din stelele cerului vor cădea, ne spune Apocalipsa. Ce înseamnă asta? Înseamnă că anumite personalități pe care noi le credeam duhovniceși și ne uitam la ele deoarece emiteau lumină (ni-l descopereau pe Dumnezeu) au cazut și acum s-au întunecat, nu mai luminează. Nu mai tâlcuiesc mai departe. Tâlcuiesc doar cu privire la “a treia parte”. Gândul îmi spune mie că nu e o cuantificare precisă, nu asta este rolul fracției, ci doar o descriere: nu sunt nici puține stele, cât să zicem una sau două, nici majoritatea, cât să zicem: vai, cei mai mulți s-au rătăcit, ci sunt suficienți cât să vedem că se întunecă cerul și cât să vedem că aceste stele cad. Dacă ne uităm pe cer cu greu vedem o stea căzătoare. Dacă ar cădea o treime, cu siguranță am vedea. Deocamdată vedem că pică una-două, pe ici pe colo, deci eu zic că încă nu e vremea, dar e bine să fim pe fază.

De ce este importantă această bătălie și mai ales ce avem de făcut. De departe, în orice bătălie, cea mai importantă este dotarea. Dacă avem echipamentul care ne trebuie, ne putem apăra și putem să fim învingători. Armele luminii sunt bineștiute și creștinii trebuie să le folosească – dacă nu acum, atunci când?

Dar, mereu discernământul trebuie să fie strategia noatră, ghidul după care purtăm bătălia. Vedem cum Nestor se duce la Sf. Dumitru ca să ceară binecuvântare să omoare. Credeți că Nestor nu era în stare să îl omoare pe Lie dacă nu primea binecuvântarea? Cu siguranță fizic sau tactic Nestor era în stare să facă această faptă, dar deoarece în creștinism în general ni se cere să întoarcem obrazul nu să scoatem sabia, Nestor a avut discernământul ca să întărească pornirea pe care Dumnezeu a pus-o în inima lui – aceea de a-i izbăvi pe creștini – cu binecuvântarea unui sfânt, adică a unei autorități.

Nu putem face nicio acțiune fără binecuvântare și mai ales acum când vremurile sunt cum sunt. Cum dilemele sunt mari și poziționarea variază de la un părinte la altul, chiar dacă majoritatea este clară, important este ca orice facem să avem binecuvântarea. Astfel, chiar dacă cel care ne dă binecuvântarea nu este poziționat corect, pentru ascultarea noastră Dumnezeu ne va îndrepta și ne va răsplăti. De aceea, bine este să nu judecăm și pe cei care s-au vaccinat și au murit, deoarece poate ei s-au aflat în ascultare și astfel s-au mântuit. Este ușor să gândim că cutare sau cutare nu și-a pus nădejdea în Dumnezeu și iată ce a pățit. Cu atât mai mult cu cât prilejurile se înmulțesc, trebuie să ne ferim de orice judecată. Caz în care liniștea ar fi cea mai recomandată. Greu de zis dacă nu faci, dar trebuie spus.

Din întâmplare am ascultat o predica pe youtube a unui părinte din care mi-a rămas doar acest cuvânt: “cine grăiește mult, face și multe greșeli”. Judecata este una dar pierderea timpului și a liniștii este alta.

Cu cât trece timpul, vedem că cele mai sumbre teorii conspiraționiste se întâmplă și vedem că absurdul devine lege. 0.4% dintre cei care au făcut boala s-au mai reinfectat și cu siguranță a doua oară au trecut mult mai ușor. Cu toate acestea, nu primesc. Anticorpii sunt dușmanii principali ai vaccinului și prietenii principali ai celor care au trecut prin boală, garanția că vor supraviețui fără probleme și la următoarele “întâlniri” cu bau-baul. Cu toate acestea, vedem că sunt ignorați. Ce discuții se mai merită atunci să avem, ce dezbateri, ce argumentari? Este firesc că nu contează și ca rațiunea a părăsit de mult timp lumea, ne aflăm în vremea posedării complete de către satana a tuturor factorilor de decizie și a unui procent în masă din populație care nu e doar a treia parte …

De altfel, adevăratul virus catre trebuie să ne sperie nu este Sars-Cov-2-ul ci virusul duhorilor satanice care îi stăpânesc pe oameni, le întunecă rațiunea, îi sperie fără măsură și le pornește o ură animalică. Această dominație pe toate cele 3 planuri: rațional, psihologic și spiritual este infrastructura prin care diavolul poate prelua puterea și poate face orice dorește din oameni. Și dacă vi se pare șocant ce se întâmplă acum, așteptați să vedeți ce va fi când se va întâmpla … ce dorește diavolul. Dacă Dumnezeu îi va îngădui. Ori noi asta trebuie să schimbăm, răspunsul lui Dumnezeu care poate nărui peste noapte tot eșafodajul de carton al puterilor întunericului. Depinde de noi cei puțini care am rămas să decidem dacă vrem să fim cei din urmă sau dacă vrem ca Dumnezeu să mai amâne nițel sfârșitul …

Zic asta, deoarece erau sfinți care auzind profețiile despre antihrist și sfârșitul lumii, se rugau lui Dumnezeu ca să trăiască și ei acele vremuri ca să se nevoiască. Eu unul, nu mi le doresc deoarece nu mă văd capabil de o așa nevoință și sincer nu prea vâd nici în jur, deși bineînțeles că Dumnezeu are “cei 7000 de israeliți care nu au plecat capul lui Baal”. Dar să nu lăsăm doar pe seama acestora sarcina grea de a întoarce roata vremurilor ci, așa cum am zis, să folosim armele luminii. Sunt ușoare, ne dau putere, ne apără și ne oferă curajul să intrăm în luptă. Deoarece de stat pe margine nu se mai poate.

4 comments

  • Va urmaresc de ceva vreme….comentez acum pentru ca mi-a placut.
    In mod deosebit sfatul(va citez):”Nu putem face nicio acțiune fără binecuvântare și mai ales acum când vremurile sunt cum sunt. Cum dilemele sunt mari, important este ca orice facem să avem binecuvântarea. Astfel, chiar dacă cel care ne dă binecuvântarea nu este poziționat corect, pentru ascultarea noastră Dumnezeu ne va îndrepta și ne va răsplăti” + acela de a nu judeca.
    Personal nu m-am vaccinat,sper sa rezist cat mai mult,presiunile sunt tot mai mari….si observ ca sunt chiar si monahi care se clatina,de aceea multa lume va ceda(neavand si suportul duhovnicesc).
    Dumnezeu sa ne-ntareasca pe toti.
    Ganduri bune

    • unele lucruri pe care le-am zis nu le mai repet in toate articolele si asta deoarece timpul e scurt si se scurteaza; in sumar, eu nu vad de ce preotii ar putea sa oblige fii duhovnicesti nici sa se vaccineze nici sa nu se vaccineze; dar pentru ca este un lucru atat de important si nu e un act medical simplu ci o afiliere la un sistem global de control sau o asumare a unei delimitari de sistem, pentru asta e nevoie de binecuvantare, ca orice pas sa se faca cu binecuvantare pentru a evita riscurile majore care nu e greu sa vedem care sunt orice optiune am lua: daca primim cu vaccinul, riscul e sa primim cu pecetea in curand (in caz ca vine); daca ne rupem de sistem exista riscul sa fim biruiti de probleme si sa ne lipim de deznadejde pierzand credinta

      zic ca parintii duhovnici nu au cum sa zica fiilor: sa dam Cezarului ce e al Cezarului deoarece nu este deloc aceiasi situatie, e vorba de propriul corp si propria sanatate ca sa nu zic ca bagatul sanatatii pe gat vine de la niste oameni care mint si manipuleaza, deci este clar ca au interese ascunse; pe de alta parte, cum la suprafata si in fapt, obligatia asta are doar implicatii administrative si medicale, parintii nu pot nici sa opreasca pe cineva sa nu ia pasaportul daca acel cineva in capul lui asa considera; poate sa il canoniseasca pentru pacatele pe care le face, pentru alte greseli pe care probabil orice om le are, dar nu poate sa il canoniseasca ca nu are vedere duhovniceasca sa vada cornitele din spatele seringii; exista riscul ca chiar daca exista opozitie intre parinte si ucenic sa se raceasca dragostea si exista evident si riscul unei pozitionari din mandrie de o parte sau alta, care evident sunt dezastruoase pe termen lung

      cine se vaccineaza din mandrie ca nu vrea sa stea cu prostii care sunt habotnici sau din frica de boala, va fi facut praf la urmatoarele rapeluri cu tot felul de giumbuslucuri tehnologice; cine nu se vaccineaza din mandrie ca el e mare marturisitor si se opune sistemului, nu pentru ca vrea sa se nevoiasca si vede asta ca o oportunitate si are totusi dragoste pentru cei care se vaccineaza si se roaga pentru ei, acela are riscul sa pice la primele lipsuri pe care le va avea si sa alerge cu bratele deschise la urmatoarele rapeluri

  • scopul vietii omului este mantuirea.
    scopul diavolului este sa impiedice mantuirea omului; acum incearca sa o faca imposibila pentru cat mai multi.

    • tot timpul a încercat, chiar de când a tras a treia parte din îngeri în iad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.