Chiar trăim apocalipsa?

Orice creștin ortodox se întreabă dacă nu cumva cu drăcovenia asta de certificat trăim apocalipsa. Într-adevăr nu ni se cere să ne lepădăm explicit de Hristos ca să primim pecetea dar pe lângă anumite aspecte care pot fi considerate lepădare, avem cu siguranță partea a doua a peceții: imposibilitatea de cumpăra și vinde fără ea.

Că vaccinul este într-un fel un botez, un act ritualic de cedare a suveranității propriului trup (dar nu numai) în fața fuhrerilor sanitari conduși de satana este dovedit de faptul că vaccinul nu oferă imunizare și nici nu dezleagă complicațiile (mai mult artificiale) ale “luptei cu virusul”. Mă refer pur și simplu că vaccinul nu îți asigură supăraviețuirea în cazul contactului cu virusul (problemă cu atât mai mult irelevantă pentru majoritatea care deja am trecut prin boală) ci doar “șanse sporite” care sunt sporite mai mult cu pompa propadandistică …

În plus, vaccinul nici măcar nu limitează răspândirea bolii. Am dovedit într-un articol trecut că incidența cazurilor este mai mare în rândul celor vaccinați chiar pe datele oficiale furnizate săptămânal. Nu doar la noi, dar mai ales în vest unde chiar și țările cu un procent masiv de vaccinare nu au reușit să “câștige lupta” ba chiar au cazuri și morți mai mulți ca anul trecut – se dovedește că vaccinarea nu ajută deloc la dezghețarea economiei și reluarea vieții normale. În continuare se introduc carantine, restricții și limitări. Evident, “certificatul” pe lângă valoarea simbolică de supunere către fuhreri și de plecare a capului în fața autorității iraționale, oferă totuși unele avantaje deținătorilor – chiar dacă sunt restricții, cei care dețin certificat pot să cumpere și să vândă …

Se întrevede deci foarte clar un viitor apropiat în care acesta va fi obligatoriu în toată lumea (din nou asemănare cu pecetea din apocalipsă) și pentru toți (nu doar pentru doctori sau angajați la stat) și de asemenea, pe lângă diferențierea actuală (între diverse state sau categorii sociale) , va fi mult mai complicat traiul fără el, fiind folosit ca o metodă drăcească totalitară de subjugare a oamenilor și condiționare a supraviețuirii de acceptarea necondiționată a inserării periodice în corp a unor substanțe dubioase pe care nici nu le mai putem spune vaccinuri și care sunt produse de companii dubioase care se vede că nu au fost în stare să producă un vaccin de calitate care să termine pandemia, ci din contră, există suspiciuni – logice – că vaccinul a stimulat și mai mult răspândirea virusului (prin falsa iluzie de siguranță la care cei inoculați au fost spălați pe creier să o asume) și poate chiar prin alte artefacte ale afectării imunității și producerii unor fenomene nedorite pe planul evoluției virusului. Culmea este că dacă ne luăm după cifrele oficiale, vaccinul chinezesc a fost cel mai eficient – lucru care nu se spune în mass-media noastră.

Ca să dăm un răspuns la întrebarea din titlu trebuie mai întâi să detaliem ce înseamnă apocalipsa și cum o vom recunoaște când va veni dacă vom apuca să o trăim. Evident, misiune dificilă de care ne ferim. Dar pe scurt putem zice că apocalipsa vine atunci când antihrist va veni și va lupta cu ortodocșii – pe de o parte – prin închiderea bisericilor și invitarea la lepădarea de Hristos (pe de o parte) și va amăgii pe ceilalți (eretici, păgâni și necredincioși) care i se vor închina lui ca unui dumnezeu. Din toate tâlcuirile la apocalipsă înțelegem că antihrist va fi o persoană, deci chiar dacă am putea face acum o comparație trasă de păr și în loc de antihrist am pune cuvântul “știință” la care mulți se închină acum mai mult ca lui Dumnezeu – și nu doar atei – , mai lipsește elementul lepădării explicite de Hristos și al închinării către antihrist.

Așa cum închinarea către Hristos presupune alinierea întregii vieți la un set de reguli, la o mărturisire, asumarea unei lupte duhovnicești, participarea la slujbe, rugăciuni și în general adoptarea unui comportament de tip Imitatio Christi, deși putem face unele paralele posibile cu închinarea le “știință/medicină” din ziua de astăzi, parcă totuși nu avem o persoană despre care să zicem: acesta este antihrist. Adică, parcă am avea o religie antihristică dar nu avem un antihrist.

Dar de care paralele zic că se pot face între comportamentul și viața religioasă și spălarea pe creier a majorității populației de astăzi cu “regulile” și “recomandările” promovate de autorități, care se aseamănă unei propovăduiri? Principala paralelă este aceea că se cere și se impune autoritatea sanitară similar cu autoritatea religioasă în perioada inchiziției. Fanatismul “sanitar” nu necesită multe explicații și credința oarbă în niște “dogme” care nu mai trebuiesc explicate, detaliate sau analizate, ci contestarea lor te trece direct la “erezie”, este de departe un fenomen supra-realist extrem de îngrijorător chiar și pentru cei mai sceptici și fără înclinație conspiraționistă credincioși.

Pentru cei care nu au practică religioasă și nici tangețe prea închegate cu mediul religios, comparația aparatusului de propagandă și a întregii logistici plandemice cu instaurarea unui război sfânt religios pare trasă de păr, dar nu avem ce să facem celor care nu au o cultură religioasă sau măcar istorică pentru a putea înțelege către care paralele sugerăm noi și de ce credem că nu exagerăm cu nimic. Avem deci “dogme” prin hotărârile forurilor competente globale, avem “preoți” prin experții chemați la interviuri la televiziuni, care televiziuni sunt un fel de minarete de unde se emite apelul la “vigilență” și “respectarea regulilor”. Avem și o “evanghelie” care sunt studiile publicate, dar acestea nu pot fi interpretate de oricine ci doar de “specialiști”, așa cum în ortodoxie, ne delimităm de protestanți care interpretează de capul lor scripturile și facem apel la teologi și mai ales la sfinți pentru a înțelege pasajele cu probleme. Dar poate cea mai importantă paralelă este “codul moral” al plandemiei: conformitatea la cerințele “preoților” (specialiștilor) și ale ierarhilor (miniștri, sefi ISU, președinte OMS, etc). Codul moral al noii religii presupune nu doar purtarea măștii și vaccinare, ci acceptarea fără comentariu (în stil dogmatic) a tuturor politicilor adoptate de autorități și participarea la “prinderea vinovaților”. Bunăoară, aduc aici exemplul unui ministru australian care declara că a fi antivaxxer (eretic/criminal) nu înseamnă că nu vrei să te vaccinezi ci că ești împotriva vaccinării obligatorii și a măsurilor impuse de guvern. Deci chiar dacă ai 7 vaccinuri, dacă nu ești de acord cu guvernul, ești anti-vaxxer. Altfel zis, așa cum noi ortodocșii strâmbăm din nas când avem de a face cu pseudo-credincioși care poate vin la Biserică, poate se spovedesc, dar nu mărtursesc crezul și de asemenea critică religia, rejectăm pe aceștia și îi numim înșelați, tot așa în religia plandemică, neasumarea dogmaticii impuse de autorități te face eretic și te trimite la iad – deocamdata la oprobiul public prin acuzarea de antivaxxer (care este mult mai ostracizantă și gravă afară decât pe la noi unde de fapt are mai mult conotații pozitive, deoarece majoritatea românilor sunt antivaxxeri).

Iată deci religia, dar neavând un antihrist putem spune oare că trăim apocalipsa? După cum știm din tâlcuirile sfinților, antihristul va domni trei ani de zile. Alte lucruri care știm despre el e că va înșela chiar și pe cei mulți dintre cei chemați – lucru pe care îl putem confirma deja. De asemenea, ni se mai spune în apocalipsă că a treia parte a stelelor cerului va cădea. Interpretând simbolic, deși nu îmi amintesc la care sfânt am citit această interpretare, eu o știu în felul următor: stelele sunt preoții și ierarhii care ne luminează în întunericul nopții (viața noastră) și ne arată – precum stelele care călăuzeau magii altădată – calea de urmat pentru a găsi Soarele Dreptății. Ori dacă a treia parte va cădea, ce înseamnă asta decât că mulți dintre clerici de asemenea vor fi înșelați de antihrist și vor cădea. Prin a treia parte, eu interpretez că nu vor fi nici puțini dar nici mulți, adică nu majoritatea – și putem vedea și asta, cel puțin la noi și cel puțin deocamdată.

Despre antihrist mai știm că va veni într-o vreme de mari tulburări și semne în cer și pe pământ. Nu doar cei care nu vor primi pecetea, dar și ceilalți, vor trăi vremuri grele cu multe lipsuri, cu tulburări, cu necaz atât de mare încât vor primi pecetea lui antihrist care le va aduce izbăvirea pentru moment. Evident, prin izbăvire înțelegem că le va oferi un beneficiu lumesc, o stare materială bună, dar asta inițial. Căci apoi, cei care vor primi pecetea, se spune că vor avea de suferit foarte mult în trupurile lor – pecetea îi va arde și pacea și bunăstarea pe care o sperau, va fi pierdută. Se vor ridica împotriva antihristului și îl vor contesta, dar va fi deja prea târziu deoarece acesta va fi dobândit suficientă putere încât să oprime orice rezistență. Sper final, antihristul își va da pe față toate turbarea și răutatea și va porni prigoană fioroasă împotriva tuturor celor care nu i se închină.

Am zis că nu vom intra în tâlcuirea apocalipsei dar iată că ne-am lungit nițel. Sunt mai multe semne și mai multe lucruri de spus despre apocalipsă. Știm că apocalipsa nu se citește în Biserică tocmai din cauza dificultății sale și din cauza limbajului folosit. Pe cât de grea este de tâlcuit Evanghelia și Faptele Apostolilor și pe cât de mult studiu necesar pentru înțelegerea amănuntelor și familiarizarea cu mediul istoric și cu contextul general al relatărilor, cu atât mai complicată este apocalipsa care folosește un limbaj alegoric, plin de simbolistică, greu de abordat fără luminarea Sfântului Duh și de care toți sfinții s-au ferit.

De aceea, țin să subliniez că orice interpretare a noastră și orice comparare cu realitatea, poate fi greșită și bineînțeles că certitudinile sunt greu de depistat și cu greu ne putem ghida dacă nu avem în noi harul lui Dumnezeu care să ne lumineze. Iar pentru a dobândi harul, trebuie să ne despătimim, ceea ce este foarte greu și departe de noi.

Dar există totuși unele lucruri pe care doresc sa le subliniez. În primul rând, aș aminti o situație relativ similară cu ce trăim astăzi, deși nu la același nivel – problema actelor biometrice. Întrebat fiind pe atunci de către Pr. Savatie, Pr. Selafiil a dat răspunsul printr-o întrebare: a venit Ilie? Dacă nu a venit, atunci nu e sfârșitul … Iată deci că fără Sf. Ilie, apocalipsa nu vine. Un răspuns simplist și care poate nu ne place – până vine Sf. Ilie, dacă dormim pe noi, cine știe la câte rapeluri ajunge și ce cod genetic mai avem … Poate voința noastră deja va fi zero și puterea de opoziție în fața pecetei asemenea.

Acum doresc să schimb puțin registrul și să pun o întrebare poate mai importantă decât dacă trăim apocalipsa: oare chiar contează? În sensul că: contează dacă aceasta este apocalipsa finală sau doar un fel de repetiție? Și chiar dacă nu este o repetiție și lumea va mai exista încă câteva milioane de ani, contează atitudinea noastra? Adică, e normal să fim pasivi și să ne supunem totalitarismului doar pentru că nu a venit Sf. Ilie? Din nou, fac apel la istorie: știm de anul 1000 și de vremurile cu ciumă în care nu prea existau dileme și apocalipsa era aproape sigură. Nu doar credincioșii credeau asta, dar chiar și păgânii. Boli ca ciuma luau unul din doi și morții erau aruncați pe străzi deoarece nu mai avea cine să îi îngroape. Și totuși nu a fost apocalipsa. Dar oamenii oare cum se comportau? Creștinii, mă refer. Bizantinii mai concret… Ei bine, ei făceau slujbe și procesiuni nu stăteau închiși în autoizolare ani de zile, cum fac unii ierarhi din ziua de astăzi și nici nu se vaccinau ca să nu ia o boală cu rata de supraviețuire de peste 99% în condițiile în care au văzut că și cei care și-au pus nădejdea în vaccin au fost luați de Dumnezeu (“la boala sa n-a căutat pe Domnul, ci pe doctori” – Cronici 2 – 16#12).

Ce doresc deci să zic? Vreau să zic că indiferent dacă trăim sau nu apocalipsa, atitudinea noastră trebuie să fie ca cea pe care au avut-o alții dinaintea noastră în vremuri similare și pe care îi prețuim. Dacă ne uităm la stadiul incipent al introducerii comunismului în România, cui dorim să ne asemănăm – celor care s-au înscris în partid ca să primească beneficii și ca să nu fie executați, sau celor care s-au opus pe față bolșevicilor și au fost băgați la pușcărie și au avut de pătimit multe, chiar moarte. Nu există deci condiția ca apocalipsa să fie reală. Fie că trăim apocalipsa, fie că trăim o pregătire a apocalipsei, fie că trăim doar un puseu dictatorial care se va nărui peste o lună două, noi trebuie să fim fermi și să nu participăm. Chiar dacă nu ne lepădăm explicit de Hristos, ceva putred este evident cu acest certificat și nu trebuie să scormonim prea mult semnele timpului sau argumente științifice pro și contra. E suficient să spunem nu și să rămânem încăpățânați – asta nu ne va costa nimic, cel mult statutul social, spoiala de “imagine” care oricum ne este o povara pentru mântuire și unele aspecte materiale, care oricum cel mai probabil ne sunt o povara pentru sporul nostru duhovnicesc.

Am tot căutat în mintea mea să înțeleg pe cei care fac compromisul și în afară de frică și prostie nu am găsit altceva. Nu cred să existe vreunul care să creadă sincer că vaccinul îl apără. Exclud aici retardații care nu au 2 neuroni să citească niște statistici sau studii sau măcar să vadă în jurul lor câți dintre cei vaccinați au scăpat fără probleme. Mă refer la ortodocșii serioși care își pun probleme duhovnicești dacă nu cumva greșesc plasându-se împotrivă. Nu mai doresc să amintesc de anumite “vedete” de opinie, oameni care păreau sporiți și erau considerați învățători ai altora și care recomandând vaccinarea, nu au venit cu o altă argumentare (din punct de vedere duhovnicesc) decât că așa le-a răspuns lor Dumnezeu în rugăciune. Dar oare dacă Dumnezeu acestui părinte (de Efrem e vorba) i-a descoperit că vaccinul este bun, de ce ortodocșilor din România, prin moartea PS Gurie le-a cam transmis că nici trei vaccinuri nu te feresc de moarte? Căci pe câte feluri mai putem suci un asemnea eveniment, dacă Dumnezeu ar fi vrut să ne lumineze pe noi românii (evident refractari și majoritar nevaccinați) cu înțelepciunea și duhovnicia care vine de la greci unde mulți preoți și ierarhi au pompat vaccinarea și boporul a cedat. Iată deci conexiuni care cu greu le putem ignora: un părinte grec al cărui cuvânt are relevanță în rândul românilor recomandă vaccinarea (deși el a trecut prin boală nevaccinat) și la ceva timp după, un ierarh triplu vaccinat moare – ce să înțelegem din asta? Este aleator? Este pur și simplu un șir de evenimente pe care le interpretăm noi aiurea?

Să mai simplificăm acum din ițele întortocheate ale argumentării din prisma primitorilor și să analizăm în ce măsură supunerea se poate încadra la “cumințenie”. Aici nu am de zis decât că cei care doresc să fie cuminți, ar trebui să știe că pe cifrele oficiale, incidența cazurilor este mai mare la vaccinați. Altfel spus, cei vaccinați dau mai ușor virusul altora. Deci dacă drept-măritorii suciți la minte doresc să nu dea boala altora și se sacrifică ei, riscând vaccinul ca să ferească pe alții, trebuie să știe că de fapt, e invers. Pe cifre oficiale. Dar puseurile din vest, din țările cu rate de vaccinare de peste 80-90% dovedesc clar că vaccinarea nu a făcut decât să crească răspândirea mult mai puternic. Deci pică – zic eu – argumentul cumințeniei în ideea de a feri pe cei expuși.

Mai rămâne doar un ultim argument tembel, dar care este de departe cel mai puțin tembel dintre toate: să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Adică, de vreme ce nu ni se cere lepădare, dacă nu mai avem voie la mall, la stadion și la pariuri, să ne facem vaccinul că doar nu ne afectează duhovnicește cu nimic. Fie că e bun sau nu la trup, la suflet nu afectează, deci putem să îl facem ca să mergem la mall și la alte distracții. Asta e valabil la noi, nu zic de țările unde situația este alta! Fiecare poate să cântărească cât de solid este acest argument în acest moment în România, când cei care nu primesc, nu au nicio restricție de facto, ci pot face aproape orice. Au doar o mică jenă …

Iată că am scris deja foarte mult la acest articol și nici nu am apucat să abordez problema globală – virusul este doar o componentă a Marelui Reset. Certificatul verde este poate mai puțin periculos decât certificatele de emisii de co2 care practic vor înjumătăți nivelul de trai și vor băga în sărăcie miliarde de oameni. Ranforsarea mecanismelor de control a populației, noile ideologii sataniste, distrugerea lanțurilor de producție și inflația permanentă care spre deosebire de apocalipă nu mai este incertă, ci are deja un istoric, sunt mult mai multe semne ale unui timp care nu pare să mai aibă răbdare ci ne dă de gândit. Cu sau fără apocalipsă, vin vremuri grele și trebuie să înmulțim rugăciunea. Mai mult ca niciodată, acum este blestemat cel care își pune nădejdea în om (Ieremia 17, 5) și în fața pericolelor viitorului nu se lasă în mâna lui Dumnezeu.