Despre manipularea LIBOR-ului

Nu prea s-a discutat pe la noi subiectul manipularii dobanzii de referinta din Marea Britanie de catre bancile engleze, dintre care una a recunoscut deja ca a facut-o si probabil in urma investigatiilor vor iesi la iveala mai multe indicii ca toate bancile au facut-o, cu acceptul tacit al autoritatilor.

Se aduce asadar cea mai clara dovada a jafului, hotiei, coruptiei si marsaviei sistemului financiar tolerat si chiar stimulat de autoritati. Caci carei banci nationale i-ar conveni in zilele noastre o rata de referinta mult mai mare?

Pentru cei care nu stiu problema, LIBOR este echivalentul ROBOR-ului si oarecum reprezinta o medie a dobanzilor cu care bancile se imprumuta pe termen scurt (pana la un an), conform declaratiilor lor. De exemplu, o banca are nevoie de 100 mil euro. Pe piata e foame mare, e si lipsa de bani dar mai ales este spaima mare intre bancheri, le e frica sa se mai imprumute unul pe altul, tocmai pentru ca niciodata nu se stie ce aduce ziua de maine. Ca o mica paranteza, cam toate bancile sunt la ora actuala insolvente, adica au datorii mai mari decat avutii, chiar in cazul in care creditele vor fi platite. Cu toate acestea pentru ca bancherii controleaza lumea, bancile sunt lasate in pace, nu sunt lasate sa pice si sa falimenteze, ba chiar sunt ajutate prin toate modurile posibile de catre autoritati, in ideea de a mentine status-quo-ul cat mai departe in speranta ca economia isi va reveni, bancile vor da din nou credite si vor face profituri si toata criza asta a fost un vis urat.

Problema e ca pentru ca bulgarele care deja a pornit-o la vale sa fie oprit, ne trebuie un ditamai namete de zapada pentru a-l opri, iar economia acutala nu doar ca se contracta rapid, dar nu are nici cea mai mica speranta ca va reusi in viitorul scurt sau mediu sa produca o asemenea crestere incat sa hraneasca bancile “zombie”.

Sa revenim deci la LIBOR – dobanda de referinta. Bancile au falsificat-o, declarand cifre mai mici, pentru ca o rata mare creaza imense probleme, multe credite si asigurari fiind raportate la aceasta rata de referinta. Practic, rata este un fel de parghie care mentine tot edificiul financiar, cea mai mica volatilitate in aceasta rata, produce miscari imense la capatul opus.

In cazul britanicilor, s-a mintit atat de mult si bancile au falsificat raportarile atat de mult incat minciuna a iesit la iveala, chiar cu dovezi tangibile si au inceput investigatii, casre nu avem sperante ca vor ajunge sa taie si sa spanzure (bancheri), poate cel mult sa mai argumenteze inca vreo 2-3 organisme de control si regularizare, ca daca tot avem prins hotul, se cade sa mai cerem inca un paznic, chiar daca cei actuali nu pentru nu au vazut hotii nu au facut nimic.

Dupa salvarea bancilor de catre stat si cumpararea activelor toxice de catre stat, bancile nu s-au multumit sa faca doar camatarie ci au inceput sa se implice in o mie si una de speculatii, dintre care cea mai banoasa este cea cu bonurile de trezorerie care reprezinta imprumuturile pe termen lung.

Ca un paradox al lumii in care traim, inflatia este mai mare decat dobanda – asa au hotarat stapanii, deci de ce ar investi bancherii in bonuri de trezorerie ca sa piarda? Mai ales acum cu dobanzile negative. Raspunsul este ca prin indramadirea la cumparatul de bonduri, pretul acestora creste, desi este evident ca nu sunt bune la nimic de vreme ce chiar au dobanda negativa. Crestand preturile, ei le vand si fac astfel profit. Ca si la imobiliare, la inceput.

Nu ar fi deloc de mirare ca si in piata bondurilor sa se produca o bula speculativa si mai mare caci sumele sunt cu totul astronomice comparativ cu creditele din imobiliare. Numai americanii vand anual aproape un trilion de datorie pe termen lung. Asadar, prin manipularea in jos a dobanzii de referinta, bancile micsoreaza costurile si prin specularea pe bonduri guvernamentale, bancile fac profituri prin vanzarea inainte de maturitate. Si astfel, se mira lumea de ce bancile nu finanteaza economia de jos, de ce nu ajung banii pe care bancile nationale ii pompeaza in banci cu costuri minime pentru ele, tocmai in ideea de a finanta economia. Insa pentru ca bancherii sunt lacomi, nu se multumesc cu mizilicurile din eventuelele profiturii din creditele pentru afaceri, ci joaca “poker” pe piata bondurilor, sau mai degraba joaca “popa prostu'”, caci in cele din urma cineva va ramane cu bondurile in brata si si-o va fura mai rau ca Bear Stearns.

Grav nu e ca va cadea o banca doua, si mai grav e ca atunci cand jocul se va termina, dobanzile vor creste si statele nu se vor mai putea credita. Atunci sa vezi austeritate si socialism …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.