Panama Papers – links (update periodic)

11 APRILIE Romanian Papers: Ministrul Energiei, 10.000 euro pe lună de la un offshore 05 APRILIE Wikileaks acuza Panama Papers ca este finantat de Soros s.a. (Zerohedge) Islanda e in criza din nou; premierul care aparea in Panama Papers si-a dat demisia (The Guardian) 04 APRILIE  441 de clienti americani ai Mossak Fonseca (ZeroHedge) – desi americanii taiasera macaroana offshore-urilor din Panama incepand cu 2010, pe harta “clientilor” apar si destui americani. Si inca ceva: Soros este unul dintre sponsorii “proiectului” – asta se pare ca nu a aflat inca James Corbert care are o teorie a conspiratiei; James atrage insa atentia ca noi stim ce ne dau ei, adica fundatia aceea, caci ne dau cu lingurita; iata si un tweet al unui ziarist implicat, cu privire la SUA: Editor of Süddeutsche Zeitung responded to the lack of U.S. individuals in the documents, saying “Just wait for what is coming next” 600 de companii din Israel, inclusiv seful de cabinet al lui Ariel Sharon (Times of Israel)

Read more

Avem oare primul caz de terorist programat din Romania?

Un bărbat a intrat cu maşina, vineri, în gardul Palatului Victoria, spunând că gestul său a fost unul de protest pentru a arăta că actele de terorism pot avea loc şi în România (sursa: Gandul) Sunt cateva informatii confuze care nu se bat cap in cap: politia a declarat initial ca a fost accident conform declaratiilor, omul a declarat ca a facut accidentul deliberat, in forma de protest, ca sa arate ca “acte de terorism pot avea loc si in Romania” alcoolemia a iesit zero, dar politaii au aruncat pastila ca probabil a folosit alte droguri si o sa il analizeze (succes, le-am zice!) imediat dupa accident, cica nu era coerent in vorbire; la Antena 3 insa l-am vazut destul de coerent cand a declarat motivul incidentului. Ba chiar, cu subinteles, omul a subliniat: “nimic mai mult”, probabil de frica sa nu fie acuzat de cine stie ce … Folosirea de personaje instabile si programate mental ca sa indeplineasca operatiuni teroriste nu este ceva nou. Ca un exemplu cel mai recent ar fi “the show bomber” care pute de la o posta: tatal sau a alertat politia inainte ca acesta sa se suie in avion, teroristul avea pasaport britanic in regula si a fost ajutat de agenti americani ca sa treaca. Pe de alta parte, acest “lone wolf” a fost atat de prost incat nu s-a gandit sa dea foc pantofului in toaleta unde nu l-ar fi vazut nimeni si nu ar fi apucat sa il imobilizeze inainte de a detona bomba. Incidentul de la noi este de asemenea, extrem de putred: autorul este un ziarist care a fost concediat acum cateva zile, nu avea gandirea coerenta in momentul accidentului si justifica actiunea cu un motiv aberant, desi este indeajuns de coerent sa declare ca a facut-o deliberat. Sunt multi nebuni pe lume, dar totodata multi nebuni mai pot fi si manipulati. De unde i-a ramas astuia in minte ca el trebuie sa faca ceva ca sa arate ca “acte de terorism pot avea loc si in Romania”? On topic cu aceasta stire, reamintesc un articol de la inceput de an: TERORISMUL – PRINCIPALUL TOPIC ÎN ROMÂNIA ANULUI 2016. Iata ca suntem in plan! Dam Slava lui Dumnezeu ca “specialistii” in programarea mentala a teroristilor home-made nu s-au priceput mai bine! PS: intr-o tara cu o presa normala, stirea asta nu ar trece fara o mica investigatie: cine e omul asta, ce familie are, unde munceste, ce zic colegii de el, e nebun cunoscut sau “caz nou”; eu ma gandesc ca daca e nebun si avea carnet, probabil i se mai aprindea beculetul sa protesteze de mai multe ori pana acum, cu alte ocazii, in alte circumstante, etc. Si cu siguranta, ar avea un istoric. Care e sansa ca un nebun sa “explodeze” dintr-o data intr-un astfel de eveniment si sa faca o asemenea declaratie?

Read more

iPhone si iDiocrația frenetică

  Îmi pare rău că tot trebuie să mă repet și să revin la clasicul Idiocracy, dar cu greu pot fi găsite cuvinte sau metafore care să exprime fenomene contemporane îngrijorătoare și chiar deprimante mai bine decât acest film. Bunăoară, lansarea noului iPhone: W.T.F.?! Este un banal telefon, fie el smart, care are 1% îmbunătățiri față de versiunea anterioară, care oricum este cu mult sub Samsung sau HTC. Cunoscătorii știu! Cei care au avut privilegiul să experimenteze mai multe branduri și nu au avut nici constrângerile financiare și nici blocajele psihologice care îi țin blocați pe iDioții în lumea iCrap-urilor, pot să aducă mărturie. Android-ul este mult peste iOs și la nivelul aplicațiilor și al uzabilității opțiunile telefoanelor Android sunt nediscutabil peste orice oferă iPhone, fără să mai adăgăm amănuntul preț. Nu vreau însă să intru în războiul platformelor, este irelevant pentru ce doresc să semnalez. A venit poate momentul să subliniez că nu sunt un fanatic anti-consumerist sau anti-novelisme. Ba din contră: experiența m-a format să apreciez calitatea și să apreciez brandurile puternice și produsele high-class. Am o obsesie pentru mouse-uri și căști wireless și cu greu rezist să trec pe langă rafturi și cel puțin să nu pierd ceva timp admirând și analizând specificațiile, prețurile etc. Sunt în permanent într-un război cu mine însumi pentru a nu face upgrade la te miri ce componentă sau periferic decât când am motive bine întemeiate. Uneori reușesc, deseori nu. În ceea ce privește telefoanele, le schimb cam la un an jumătate și când a fost cazul le-am schimbat și după 2-3 luni. Deci înțeleg mania tehnofililor și dorința de a avea un model cât mai nou și cât mai bun. Ce nu înțeleg este obsesia pentru iCrap-uri. Cu nici un alt brand nu prea se întâmpla la fel. Unii “experți analiști” au etichetat boala asta ca “fenomenul Apple” și inevitabil urmează plecăciunea și omagiile la zeul Jobs. Există nenumărate discuții și articole, dar pe scurt fenomenul poate fi descris obiectiv ca atracția nejustificată a oamenilor pentru iCrap-uri. Cel mai clar simptom al acestei boli este prevalența ei în rândul copiilor. Personalități în formare cu minte în coacere, copiii sunt cel mai ușor îndoctrinabili și orice părinte vă poate da detalii despre cât trebuie ei să cotizeze la brandurile care apar la TV sau au reclamă agresivă. Ei bine, visul oricărui copil este să aibă iPhone. Nu ai iPhone – taci și admiri. De la clasa I, la postliceală! Atât de mult a penetrat obsesia iPhone în mintea copiilor încât emag are un departament specializat în depistarea elevilor care comanda iPhone, îl plătesc, merg cu el o zi-două la școală sau la un chef, ca să epateze și apoi îl returnează. Cum legislația românească consideră comercianții online niște potențiali escroci care pot trimite produse proaste clienților, emag e obligat să accepte returul necondiționat, singurul cost pentru distracție este taxa de transport – maxim 20-30 lei pentru un iPhone. Evident, există tot felul de situații, dar bulk-ul retururilor se încadrează în acest scenariul. Totul din cauza faptului că copiii nu se

Read more

Preoții, parada modei și ignoranții din TV

Ieri TVR3 a difuzat o emisiune religioasa in care o reporterita discuta cu un preot despre Pasti si despre Saptamana Patimilor. Parintele explica foarte frumos, ascultam linistit emisiunea in timp ce lucram cand dintr-o data mi se ridica parul maciuca: “Iar Joi este o slujba speciala in care preotul schimba 12 vesminte in amintirea celor 12 apostoli. Ce ne puteti spune despre aceasta slujba?” intreaba tantita pe parintele. Parintele cu un calm uimitor, a corectat-o discret si a mers mai departe cu comentariile, evident ce putea sa ii zica sau cum putea sa o atentioneze. Ce poti face in fata unor capete atat de patrate cum putem gasi in reporterasii de la TV? Ce sa mai discutam de scandalurile recente in care sunt tratate subiectele doar pentru a acuza si denigra, ignorand unele realitati banale, cum am mai discutat despre biserici vs scoli sau spitale. Sunt vremuri grele acuma, oamenii destepti se cam cara peste hotare, cei intermediari lucreaza la privat si pe la buget, mai ales prin locuri unde nu prea e interes si sunt companii falimentare ajung in general nulitatile. Evident ca tanti nu fusese niciodata la aceasta slujba deoarece nu putea sa ii ramana in cap ca preotul schimba 12 vesminte de vreme ce de fapt la Sfanta Liturghie din Joia Mare se citeste Sfanta Evanghelie de 12 ori. M-am tot gandit, unde sa fi citit ea asa ceva, cum sa fi ajuns la o asemenea concluzie, cat de naiva sa fii fost sa lanseze asemenea presupuneri neavand o baza solida. Abia dupa ce mi-am tot adus aminte pe timpul zilei de gafa tantitei si abia dupa ce l-am vazut si pe Moise – o alta vedeta de la televiziunea bugetara – ca a lansat o tema la Europa FM “DE CE ȚI-AI DUCE COPILUL PE DRUMUL CRUCII?” mi-am dat seama care e mecanismul si cum de ajung neicanimeni sa trateze subiecte cu priza si sa faca breaking news-uri. Exista evident o tehnica de a atrage atentia, de a face valva, de a lansa teme si subiecte care atrag interesul oamenilor guralivi dar care in ele insele evident ca nu reprezinta nimic. Nu conteasza daca majoritatea oamenilor nu pun botul, e important ca sa ai macar o masa de papagali care sa intre in cearta, fie cu tine, fie intre ei, fie cu subiectele tratate. Sunt goale de continut majoritatea “temelor” lansate de presa. Nu doar pe nimeni in cot daca exista un drum al crucii si daca cineva isi duce sau nu copiii, nu inteleg ce vrea Moise sa sublinieze ca e socant si ca se sperie copiii? Vai, ce sa zic, nu e nici o problema cu jocurile cu impuscaturi si filmele de groaza, se vor speria din cauza drumului crucii. Ba mai mult, asa ceva nici nu exista in ortodoxie, e inca o “traditie” de import de la catolici care se pare ca s-a raspandit recent. Eu pana acum nici nu am auzit de drumul crucii, doar am vazut la televizor in anii precedenti si

Read more

Biserici versus scoli, biserici versus spitale

Pentru ca suntem in Postul Pastelui, perioada de meditatie, de rugaciune si de fapte bune, dracusorii nu stau nici ei si ii zgarma pe unii in fund sa mai scrie niste articole “interesante” – in EXCLUSIVITATE. Ei bine, nu e tocmai exclusivitate ca astfel de articole apar periodic, cum a fost acest articol de acum 2 ani care insa a fost publicat nu in Postul Mare ci in Postul Adormirii Maicii Domnului. Din start putem sa catalogam comparatia intre numarul de biserici construite si numarul de scoli construite cel putin nepotrivita, daca am dori sa analizam fenomenul total obiectiv. Rational analizand acest subiect, este evident ca nu se poate pune in aceeasi oala constructia de biserici cu constructia de scoli, asa cum nu se poate pune nici constructia de biserici cu constructia de spitale. Poti insa sa le pui in aceeasi oala daca vrei sa iti bati joc de prostia oamenilor care doneaza pentru biserici si sa arati cat de “ramasi in urma” sunt romanii si cum in loc sa se ocupe de constructia de cladiri improtante de care avem nevoie – cum ar fi scolile si spitalele – iata construiesc biserici. Si culmea culmilor, in mare parte din donatii. Dintrodata nu mai e treaba statului sa construiasca scoli si spitale ci sunt de vina cei care doneaza la biserici – de care nu avem nevoie – in loc sa doneze la scoli si la spitale. Idei penibile pentru ca daca scrie pe hartie cate impozite am platit pana acum in comparatie cu costul total al tuturor bisericilor din Romania, am vedea ca statul trebuia sa construiasca destule biserici si spitala pana acum incat cifrele sa arate cu totul altfel. Pe de alta parte, de scoli nu mai este nevoie – cu exceptia unor zone defavorizate – pentru ca in primul rand nu mai sunt copii: natalitatea este negativa, emigratia in crestere. In plus, inainte de Revolutie s-au daramat biserici si s-au construit scoli pentru ca erau vremurile care erau, deci punctul de start in aceasta comparatie este total prost ales, era normal ca sa se construiasca biserici mai multe de vreme ce scoli erau indeajuns construite. Mai merita oare sa reamintim ca oricum nu cantitatea conteaza ci calitatea si ca problema invatamantului nu sta in numarul de scoli ci in salariile mizere oferite profesorilor, in lipsa unei strategii, in coruptie si ingerinta politicului – inspectorii, directorii sunt pusi de partide, in schimbarea haotica a regulamentelor de examene, a organizarii, a programelor etc? Din aceeasi categorie de “analize economice” fac insa parte si comparatiile intre numarul de preoti si numarul de profesori sau doctori, numarul de icoane si lumanari vandute si numarul de medicamente etc. Nu stiu exact terminologia folosita in manipulare, insa nu trebuie sa fii un expert ca sa intelegi ca asocierea comuna a doua subiecte catre care publicul are afinitate si care isi au fiecare importanta lor si prezentarea “situatiei dezavantajate” a conceptului secundar (de suport) care este pus in paralel cu biserica, are un singur scop: atacarea afinitatii fata de biserica. Iata explicatia

Read more

Cum manipulează ziarul Gândul statisticile

Nu sunt specialist in media dar cred ca e la mintea cocosului ca in prezentarea rezultatelor unui sondaj sa fie prezentate mai intai rezultatele concludente, care au iesit majoritare sau dominante, nu cele irelevante. Daca de exemplu fac un sondaj cu intrebarea: “Care este bautura dumneavoastra favorita?” si cu raspunsurile: “apa, berea, vinul, tuica si alta bautura” si daca in urma acestui sondaj rezultatele vor fi “apa-11%, berea 15%, vinul 1%, tuica  34% si “alta bautura” 27% este evident ca voi incepe comentariul meu la acest sondaj cu ceva de genul “Tuica este cea mai populara bautura in randul romanilor” sau “Cei mai multi romani prefera tuica”. Nu asa s-a intamplat si cu ziarul “Gandul” care prezinta rezultatele unui sondaj in randul profesorilor cu privire la cati ani de religie ar trebui sa faca copiii in scoala, incepand evident cu ce ii arde pe ei, adica nu “nici un an”. Inainte de orice discutie, este evident ca sondajul nu poate fi unul relevant, fiind facut nu de un institut de sondarea opiniei publice ci de o universitate  pro-europeana care are conducere predominant atee si care evident lupta impotriva religie si vor sa scoata niste rezultate conforme. Chiar si in aceste conditii, cu rezervele evidente cu privire la sondaj – pe care insa ziarul Gandul nu le are si nici nu le pune in fata cititorilor, desi asa ar fi corect – rezultatele au iesit de departe in favoarea orei de religie in scoala, majoritatea profesorilor optand pentru raspunsul “4 ani”. Iata cifrele: Cercetarea a fost realizată pe un eşantion naţional de profesori preuniversitari, dintre care 17% din învăţământul primar, 46% din învăţământul gimnazial şi 37% din învăţământul liceal. La întrebarea „Câţi ani credeţi că ar trebui predată disciplina Religie în ciclul preuniversitar şi la ce ciclu?”, răspunsurile au fost: Profesorii de liceu: nici un an – 27%, 1 an – 11%, 2 ani – 15%, 3 ani – 1% şi 4 ani – 34%. Profesorii de gimnaziu: nici un an – 9%, 1 an – 5%, 2 ani – 10%, 3 ani – 2%, 4 ani – 61%. Profesorii de la primar: nici un an – 7%, 1 an – 6%, 2 ani – 9%, 3 ani – 4%, 4 ani – 61%. Sursa: Gandul Deci, este evident ca pe toate ciclurile de invatamant, raspunsul pe care l-au dat majoritatea profesorilor a fost in favoarea a 4 ani. Cu toate acestea, primul paragraf al articolului ne prezinta numarul profesorilor celor care nu sunt de acord cu religia. Sa vedem mai intai paragraful cu care incepe articolul : Un sondaj de opinie realizat printre profesorii de la învăţământul preuniversitar arată că 27 % dintre dascălii de la liceu consideră că nu ar trebui făcută nicio oră de religie, în timp ce 9% dintre profesorii de la gimnaziu spun că orele de religie ar trebui să lipsească. La ciclul primar, 7 % dintre învăţători au afirmat că nu ar trebuit făcut niciun an de religie. Deci in loc sa inceapa cum ar trebui,

Read more

Demisia Papei si Al Treilea Razboi Mondial

Sunt sigur ca am ales un titlu bomba pentru acest articol. Nu il alegeam daca nu dam din intamplare peste articolul parintelui Eugen Tanasescu din Adevarul intitulat “Al Treilea Razboi Mondial“. Multe se pot spune despre demisia Papei, dar cred ca parintele a intins cam mult coarda si avand in vedere enuntul extrem de indraznet din primul paragraf, am avut rabdarea sa  citesc articolul de mai multe ori pentru a incerca sa inteleg care este legatura intre papa si razboi. Nu am aflat, dar m-am gandit sa fac o recenzie a articolului deoarece articolul contine multe speculatii fara o prea mare baza de realitate. Subiectul este fierbinte si a starnit multe comentarii pe pagina Adevarului, pe care insa nu am mai avut rabdarea sa le citesc. Iata insa intro-ul parintelui care indeamna cititorul sa citeasca si restul articolului: Recentul anunţ de demisie al Papei mi-a întărit opinia că deja suntem în cel de-al treilea război mondial, care se desfăşoară pe mai multe nivele ale existenţei noastre, cu implicaţii pe termen scurt, mediu şi lung. Vorbim despre un război economic, care generează un război social şi, în profunzime, unul spiritual. (sursa) Destul de fierbinte, nu? Tonul grav este mentinut de-a lungul articolului, dar nu este explicata si care e totusi legatura intre demisia Papei si razboi. Ba chiar, dupa ce ca nu explica aceasta teza, articolul se termina si mai obscur decat a inceput: Din fericire, cine reuşeşte să biruie însuşi războiul, nu pe vreunul din participanţi, nu va mai avea parte vreodată de un alt război. Căci asta va însemna dobândirea iubirii veşnice. Şi cred că Papa a înţeles asta foarte bine. Cum poate cineva sa biruie un razboi si nu in razboi, cum nu va mai avea parte de alt razboi si cum de a inteles papa asta foarte bine nu am inteles chiar daca am citit articolul de mai multe ori. Daca ar fi fost sa citesc pe o hartie articolul si sa mazgalesc notite pe ea, pe acest paragraf as fi pus numai semne de intrebare si un mare semn de mirare, plus un emoticon de acela de se scarpina in cap. Ma rog, sa trecem peste asta. Asadar, teza de baza a articolului este ca suntem in razboi, ca oamenii sunt din ce in ce mai rai si ca de aia s-a ajuns la razboi, ca saracii sunt oprimati de bogati care nu se mai satura de bogatii  si cam asta. In rest, autorul mai plaseaza cateva sofisme  similare cu aceea din primul paragraf ca “razboiul va avea consecinte pe termen scurt, mediu si lung.” Nu vreau sa comentez intreg articolul, ma voi rezuma insa doar la cateva idei pe care le voi comenta: – parerea parintelui este ca globalizarea e ceva nou si ca aduce cu ea noi probleme in sensul ca umanitatea intra intr-un razboi la scara globala. Din bruma mea de istorie si din ce am auzit de la altii, se pare ca globalizarea exista si inainte de Primul Razboi Mondial [1]. Evident, nu

Read more
1 2 3 4 5 6