Ex Machina – iluzia singularității, utopia sfârșitului istoriei
La peste 7 ani de la lansare, filmul Ex Machina a ajuns în topul Netflix în România. Plin de simbolism, mai mult sau mai puțin ușor de descifrat, Ex Machina dezbate chestiunea singularității și abordează unele semne de întrebare nerezolvate care sunt deja extrem de rumegate în “comunitatea” futuriștilor de astăzi care văd deja doar o chestiune de timp atingerea singularității. Testul Turing Testul Turing este un gimmick după mine deși poate că Turing nu a încercat trivializarea problemei ci pur și simplu angajat fiind în tentativa de popularizare a problematicii inteligenței artificiale, a conceput și a lansat această idee. Pe scurt Turing a propus următorul test pentru a clasifica o inteligență artificială ca fiind inteligență și nu altceva (putere de calcul, rezolvare algoritmică de probleme, arbore de decizii etc): dacă în urma discuției între un om și un calculator, omul neștiind dacă vorbește cu un om sau cu un calculator, crede că interlocutorul său este un om și nu își dă seama ca este IA, atunci se poate declara succes: calculatorul a trecut testul lui Turing și poate fi considerat inteligent. Ca relevanță în domeniul IA, testul Turing este doar o simplă poveste și poate încă nițică teorie de memorat și pierdut timpul în cadrul academic. Evident că testul în sine include un mare grad de subiectivitate – pe de o parte – iar posibilitatea imitării comportamentului face nulă capacitatea acestui test de a spune orice, pe de altă parte. Poate la vremea lui Turing, părea imposibil ca un computer să imite pur și simplu gândirea umană, să sintetizeze cunoștințe atât de vaste încă să poată face ca poate chiar toți interlocutorii să dea verdictul de inteligență umană acolo unde este o simplă imitare a unor replici, adaptate la context, extrase cu forță brută din volumul deja extrem de mare de informație digitizată care poate într-un viitor nu prea îndepărtat va putea fi exploatat pentru a fi folosit în timp real – cam ceea ce face Alexa sau Google astăzi. Problema conștiinței Deși nu prea știm ce este conștiința în prezent, chiar definiția fiind imprecisă și laxă, se pune problema dacă în momentul în care inteligența artificială va atinge și de fapt va depăși inteligența umană vom putea considera acele entități ca fiind conștiente și – Doamne-ferește! – ca fiind vii, organisme vii care au drepturi și libertăți. Această non-problemă tembelă a ajuns până acolo unde, mai în glumă mai în serios, mulți comentatori se feresc să spună ceva rău despre IA și chiar militează pentru acordarea de drepturi roboților când va veni momentul, de frică să nu fie exterminați de viitorii overlorzi artificiali. Problema conștiinței este însă una intermediară deoarece dincolo de ea se pune chiar problema supraviețuirii omului când IA va trece de puntul de singularitate în care inteligența artificială va depăși inteligența umană. Elon Dodge Musk este citat deseori ca punând emergența IA ca principalul risc existențial pentru umanitate. Aici sunt de acord cu Elon deși nu din aceeași poziție. Nu faptul că roboții vor prelua
Read more