Elefantul din seringa de vaccin

Elefantul din camera cu privire la vaccinul anti-covid este urmatorul: la ce bun? Avem asadar Covid, o boala similara (mult mai blanda, de fapt) ca gripa spaniola. Gripa spaniola a aparut in Martie 1918 si la sfarsitul verii din 1919 se cam epuizase. Adica i-au trebuit 2 veri, 1 iarna si 3 sezoane de tercere (primavara + toamna). Comparativ, Covid este si mai blanda ca rata a mortalitatii dar mai usor de raspandit, deci putem presupune ca propagarea e mai rapida ca a gripei spaniole. Facand o paralela, daca s-ar comporta la fel ca gripa spaniola, Covid s-ar epuiza in vara lui 2021. Tot paralel daca privim lucrurile, ce traim noi acum e varful mare al cele mai mari curbe a propagarii. Acum ar fi fost bine sa avem un vaccin. Vaccinul, cel mai optimist dintre ele, va fi gata in 2021 vara. Care deci sa fie sensul unei vaccinari daca cele mai optimiste predictii sunt legata de vara 2021? Sa presupunem ca paralela nu isi are sens si ca mai relevante ar fi estimarile bazate pe cifrele oficiale. In cazul Romaniei, de exemplu, am avea cam 3-4% infectari din randul populatiei si daca ne-a luat ~8 luni pentru a atinge acest procent, putem presupune ca ne va mai lua 8 luni pentru inca 3-4% si asa mai departe. Dar nu exista nicio baza stiintifica pentru o asemenea estimare pesimista. In primul rand nu avem imaginea clara a procentului de infectati, deoarece nu s-au facut teste la nivel national ca in Cehia pentru a stii unde ne aflam. Nestiind asta, este mai degraba de bun simt sa ne intoarcem la paralela cu gripa spaniola, deci sa presupunem ca deja ne alfam pe pasta descendenta si ca grosul a trecut. Iata deci elefantul din camera. Va las singuri sa faceti teorii legate de intrebarea: de ce nimeni nu vorbeste despre elefant? PS Sa zicem mai departe ca nu suntem inca siguri cu privire la imunitate – desi medical este tras de par sa facem o asemenea presupunere pentru ca nu exista studii medicale solide legate de recurenta virusului la o oarecare perioada ulterioara dobandirii imunitatii, adica nu imediat dupa ce s-a vindecat cineva si in plus grosul supozitiilor legate de suspiciunea dobandirii imunitatii se bazeaza pe nivelul anticorpilor. Ori asta nu e clar deloc, e posibil ca sa fie suficient un nivel mic al anticorpilor pentru a avea rezistenta sau ce putin pentru a diminua de 3 ori rata mortalitatii, caz in care Covid ar fi mai bland ca gripa. Deja daca presupunem paralela cu gripa spaniola, ca ne-am afla pe panda descendenta, adica am cam depasit procentul de 50% de infectari, rata mortalitatii e mai mica ca a gripei daca calculam. Deci vaccinul Covid nu ar mai fi la fel de iminent si util cum este prezentat acum iar punand in balanta riscurile acestuia datorate vitezei warp speed in care a fost dezvoltat, poate ar fi prudent ca sa nu ne oferim sa fim cobai si sa mai asteptam. De

Read more

“în lipsa unui loc la ATI, mureau oricum”

Spuneam in articolul trecut ca DIAVOLUL ESTE ÎN DETALII ÎN LUPTA CU COVIDUL. Sunt nenumarate exemple zi de zi, dar azi mi-a atras atentia unul special deoarece este un adevarat glitch in matrice. Managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că cei şase pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, care au decedat în spital zilele trecute, nu au fost neglijaţi medical, dar aveau multiple comorbidităţi şi nu mai puteau fi salvaţi nici la terapie intensivă. Sursa: Agerpres Evident ca se pune logic intrebarea: cati decedati din totalul decedatilor de Covid, nu doar acestia care au cazut in spinarea managerului si acum se apara dand din casa informatii, sunt bolnavi care mureau oricum. Problema legata de comorbiditati este intr-adevar una complicata si departe de a se rezolva 100% in vreun fel. Am explicat inca din primele articole despre Covid de prin primavara, cu privire la de inconsistentele din statistici: Germania dadea o rata a mortalitatii mult mai mica decat alte tari, chiar dezvoltate si care nu se putea explica doar prin calitatea sistemului medical. Mai apoi au aparut in presa stiri cum ca doctorii nemti trec un mort ca fiind de covid doar daca nu avea alte boli grave, in rest il clasifica la Covid. Tehnic problema se numeste attribution, si e o problema majora deoarece implica un mare grad de subiectivitate. Adica daca omul moare de Covid desi era bolnav de inima si a dat in pneumonie, putini doctori isi pun problema: inainte de Covid la asta treceam cauza bolii hypertensiune nu pneumonie. Nu stiu daca exista in statisticile medicale – probabil nu – posibilitatea macar de a atribui la 2 boli cauza mortii. De exemplu, daca are hypertensiune si moare de Covid, sa fie fifty/fifty sau daca avea tensiunea sub control totusi, sa fie 20-80 alocarea, adica totalul sa dea 50% dar sa nu fie clasificat ca mort Covid. Aceasta clasificare in sine, in vremuri normale are doar rol statistic fara vreo relevanta anume. Putine sisteme medicale (cel putin la noi in niciun caz) au functie de autoreglare pe baza statisticilor in sensul ca factorii de decizie in domeniul medical sau distributia investitiilor in cercetare se face pe informatii statistice si e nevoie de acuratetea datelor pentru a nu a lua decizii aiurea. In vremuri de Covid insa, o clasificare/atribuire corecta este vitala pentru a putea lupta cu turbarea (alergia) fuhrerilor medicali care speriati de o rata a mortalitatii mai mare decat cea reala, si-ar dori inchiderea totala argumentand periculozitatea acestei boli. Nu vom avea aceasta clasificare corecta si nu cred sa fie in prea multe locuri, cu exceptia Germaniei unde de la inceput au fost organizati si s-au tinut de unele principii si probabil protocoale. Motivele sunt clare: incompetenta si dorinta de a accentua gravitatea bolii in speranta de a putea acoperi golurile si incapacitatea sistemului printr-o spaima generalizata care sa ii tina pe oameni in casa si printr-o inchidere cat mai totala care sa reduca presiunea pe sistemul medical. Spun

Read more

Diavolul este în detalii în lupta cu Covidul

Separarea în alb și negru este primul pas înainte de condamnare. Când au venit bolșevicii, primul lucru pe care l-au făcut este să își formeze un corp de activiști dăruiți trup și suflet cauzei. Aceștia urmau să elimine pe toți cei care se opuneau partidului, în toate gradele de risc, de la opozanții direcți cu arma, până la urmașii unor “burghezi” sau chiar intelectuali care deși nu prezentaseră niciodată opoziție partidului, în calculele strategice ale satanei, conțineau un potențial genetic infim din care se putea activa o eventuală rezistență în viitor. De aceea vedem și acum că se face această împărțeală între cei care sunt cuminți și ascultă de autorități (de “studiile științifice”) și cei care opun cea mai minimă rezistență autorității. De exemplu, cei care deși nu neagă existența virusului și nu au negat-o niciodată, dar au alte opinii cu privire la strategia autorităților, sunt băgați în aceeași oală cu conspiraționiștii și cei care declară că virusul este opera lui Bill Gates sau alte prostii de-astea. Dar de ce este diavolul de partea autorităților și nu vedem pe toate televiziunile teoria conspiraționistă, mult mai populară și cu potențial malefic în aparență mult mai … productiv din punctul de vedere al diavolului. Pe de o parte, diavolul este lacom și niciodată nu pierde oportunitatea de a face un rău mai mare, câștigând suportul naivilor printr-un bine mai mic. Pe de altă parte, luptă pe toate fronturile, adică pe cei dispuși să cadă în capcana înșelărilor teoriilor conspiraționiste îi prinde pe internet, pe când prin intermediul MSM încearcă să ducă lucrurile spre un nou sistem totalitar absolut unde cei care nu se supun autorității sunt teroriști, anti-europeni, pupători de moaște care au rămas în urmă și mai nou … răspândaci de Covid. Oricine nu pupă mâna noului preot la igienei publice – Arafat – este acum considerat blasfemiator la adresa mesajelor oficiale. “Știrile oficiale” sunt noua evanghelie a neo-bolșecivilor și cine nu respectă canoanele, este deocamdată afurisit și mâine poate va fi omorât cu pietre. Am atras de nenumărate ori atenția că adevărata problema a Covidului nu va fi numărul de morți cauzați de virus în sine, ci numărul de morți cauzat de criza economica care va urma. Faptul că există o reacție alergică exagerată a sistemului medical este deja clar și simplul fapt că încă avem magazinele deschise la 10000 de noi infecții pe zi față de acum câteva luni când le aveam închise la 30-40 de cazuri pe zi, denotă că organismul cumva s-a adaptat și s-a autoreglat. Din păcate însă, sensibilitatea la alergie rămâne și singurul lucru care s-a schimbat este pragul de declanșare a reacțiilor anormale auto-imune prin care organismul social se autodistruge fără să își dea seama sau dânduși seama dar fiind imposibil pentru centrii de comandă să mai controleze întreg sistemul imunitar. Problema focusării exagerate pe tratamentul Covid-ului în detrimentul altor boli este deși cunoscută, una marginală, puțin importantă. Uneori e pusă la grămadă cu Covidul în sensul că sunt ostracizați “negaționiștii virusului” (oile negre

Read more

Covid si pozitionarea ideologica

Pe masura ce criza produsa de Covid se agraveaza si pe langa planul social avem o deteriorare rapida si o spulberare a iluziilor “v-shape”, faliile conflictuale formate la nivelul societatii determinate de pozitionarea pro sau contra a mastilor, carantinei sau vaccinurilor, etc se consolideaza si taberele se cristalizeaza. Cu greu mai gasesti pe unul care intr-o anumita privinta sa zica: poate fi si asa, si asa, eu nu stiu. Majoritatea sunt ferm convinsi ori ca “e asa si pe dincolo” ori ca “nici vorba de asa ceva”. Pe masura ce latul se strange si focul se apropie de noi pas cu pas si incepem sa simtim fierbanteala, cu greu mai putem ramane indiferenti sau echidistanti, ceea ce intr-un fel nu face decat sa ne mareasca riscul sa ne ardem. Grav este ca ori de o luam intr-o parte, ori de o luam intr-alta, oricum vom ajunge scrum si cenusa. Singura directie sigura este cea in sus: ridicandu-ne deasupra focului, putem vedea clar situatia si putem zbura peste ea. Evident ca nu putem zbura cu puterile noastre ci avem nevoie de un “elicopter” pe care daca suntem prea preocupati de sfada care are loc la planul teluric, nu-l vom auzi nici cand va trece pe deasupra noastra si va face ditamai zgomot. Sa facem insa o pauza la vorbitul in dodii si sa intram brusc in meandrele concretului. Am tot repetat si repet: in vremuri apocaliptice (dar nu numai) binele este amestecat cu raul si nimeni nu detine nici adevarul absolut nici inca dracul nu-i asa de negru. Iata un exemplu. Una dintre cele mai neasteptate si strafulgeratoare luari de pozitie cu privinta la Covid a avut-o Dan Bitman care a declarat: “Să mor și eu de Covid, să dea Dumnezeu! Chiar nu vreau să mai trăiesc în condiții degradante” (sursa). Evident ca nu sunt de acord cu toate aberatiile si teoriile conspirationiste pe care le debiteaza Bitman dar aceasta afirmatie este un sambure de adevar si o cheie care ar putea deschide usa tuturor problemelor prezente si viitoare: demnitatea. A dori sa traiesti in demnitate si nu altfel este un minim de cerinte pentru orice moralitate, este un criteriu minimal prin care determinam valabilitatea sau nu a unei masuri, atitudinea unei persoane, plauzibilitatea unui plan, atractivitatea unei strategii etc. Sa dau doar un exemplu: un act medical daca nu garanteaza demnitatea fiintei umane, nu are sens. De exemplu, culoare pline de bolnavi de care nu are cine sa se ocupe si care sunt pe moarte sunt o abominatiune. Oamenii aia ar trebui sa fie acasa: a muri in casa ta este o minima demnitate legata de sfarsitul nostru. A putea sa-ti botezi copilul alaturi de cei dragi (si curajosi), fara sa vina gaborii sa te amendeze si sa-ti faca petrecerea praf, este un minim de demnitate. A putea sa stai la masa in restaurant alaturi de familie si prieteni fara sa te agaseze presa facandu-ti poze si terfelindu-te este de asemenea, un minim de demnitate. Niciun stat, nicio administratie, nicio

Read more

Papa spune (iar) lucruri trăznite

Dacă mai era vreo îndoială pentru vreun ratacit ortodox că papiștii sunt cu totul eretici, depărtați de legea lui Dumnezeu și rupți de la Duhul Sfânt, poate că recenta ieșire a papei cu privire la dreptul homosexualilor de a avea o familie este edificatoare. Însă cum trăim Apocalipsa, cei sfinți să se sfințească și cei smintiți să se smintească în continuare. Nu se vor trezi rătăciții și greii la cap falși ortodocși care au asentimente papiste și se cred corp comun cu un cadavru și vie împreună roditoare cu o buruiană uscată. Căci cum pot miliarde de catolici să doarmă linistiți știind că-l au pe antihrist la cârmă? Ce dovezi mai au nevoie cei care se cred ortodocși ca să accepte și să înțeleagă că catolicismul de astăzi nu mai are nimic în comun cu catolicismul de acum 100 de ani, care a fost conamnat de sfinții părinți și numit erezie? Să nu credem că Antihrist se va declara antihrist din prima. Nu! După învățătura Bisericii, Antihrist se va declara creștin și chiar va face fapte bună și cuvioase, pentru ca pe mulți să-i ducă la înșelare. Deci mână în mână cu depărtarea de legile lui Dumnezeu, Antihrist va încerca să schimbe închinarea oamenilor dinspre Dumnezeu înspre el. În paralel cu lupta de convingere a credincioșilor că el este omul lui Dumnezeu, Antihrist va introduce o nouă lege în locul poruncilor lui Dumnezeu. Ați observat că l-am numit pe papă antihrist cu a mic, deci nu Antihrist. Există un singur Antihrist – care va veni în vremea apocalipsei – și există nenumărați antihriști – cei care se opun legii lui Dumnezeu punându-se în locul lui Dumnezeu sau mai bine zis între oameni și Dumnezeu și încercând să rupă comuniunea oamenilor cu Dumnezeu. Nu orice luptător împotriva lui Dumnezeu este un antihrist, ci doar aceia care cer închinarea oamenilor și îi ia locul lui Dumnezeu. Ori ce altceva este papismul decât închinarea la un om? Puțini ortodocși cunosc doctrinele în amănunt și sunt foarte sceptici când aud că catolicismul este erezie deoarece papa l-a înlocuit pe Dumnezeu. Însă, în doctrina catolica, papa poate da orice lege nouă, așa cum pe vremuri făcea comerț cu iertăciunile de păcate, poate da o nouă învățătura de credință, poate emite un nou adevăr care să contrazică nu doar pe Sfinții Părinți dar chiar și pe Sfinții Apostoli. Papa poate (și a facut-o chiar acum cu homosexualii) să spună: Sf. Pavel s-a înșelat sau nu a spus bine, aici e altfel, cu homosexualii trebuie să îi primim și pe ei în rai că sunt și ei oameni. Ce dacă zicea Sf. Pavel că așa și pe dincolo, lasă că vorbesc eu cu Dumnezeu. Și deocamdată măcăne asta cu “au dreptul și ei la familie” dar în curând va veni vremea când va impune preoților catolici ca să îi cunune în fața altarului (sau mă rog să facă acea ceremonie pe care catolicii o numesc nuntă). Dar de ce zic eu de asemenea că cei smintiți (dintre

Read more

Simbolismul serialului Crescut de Lupi

Din start trebuie sa subliniez doua lucruri: acest articol contine spoilere. Dar stati linistiti, daca un film nu merita vazut dupa spoilere nu merita nici fara spoilere. Oricat de mult ti-ar povesti cineva cat de buna e o prajitura, nu te poti satura doar auzind, ci trebuie sa testezi. Iar experienta degustarii e probabil la fel de interesanta pe cat ar fi fost si fara reclama sau spoilerele culinare la care ai fost supus. La fel si cu filmele, daca un film se bazeaza doar pe un punct culminant nu e bun si nu merita timpul alocat. Al doilea disclaimer pe care vreau sa il fac este ca simbolismul este in ochii privitorului, in ciuda opiniilor lui Jonathan Peageau care considera ca simbolismul nu este doar interpretare ci este chiar realitate. Intr-un fel, desi nu inteleg complet viziunea lui, intuiesc o oarecare recursivitate in justificarea sa, dar foarte probabil ce face Jonathan este sa vorbeasca omului de azi pe limba lui sau in dodii. Pe scurt, “Crescut de lupi” (Raised by wolves) este un serial HBO din genul SF. Omenirea ajunge in pragul unui razboi fatal intre diverse grupari – nu m-am prins total, dar se pare ca ateii se luptau cu religiosii iar androizii erau de partea religiosilor. Din cauza razboiului (dar si a nepasarii fata de mediu) viata pe pamantul a devenit imposibila deoarece nu mai era oxigen. Prin urmare o parte dintre religiosi au facut o arca cu care au zburat catre o planeta locuibila dintr-un sistem solar apropiat. Pe langa arca religiosilor, un hacker ateist a reusit sa trimita o mica nava cu doi androizi si cu cateva embrioane. El a reprogramat “mama” (femela android) sa creasca embrionii, sa ii nasca si apoi sa aiba grija de ei. “Tatal” de asemenea este programat sa aiba grija de copii, insa mama are abilitati extraordinare: poate sa zboare, poate sa se vindece rapid daca este impuscata, poate scoate sunete pe anumite frecvente prin care sa omoare oameni etc. Tema principala – in aparenta – a filmului, este intrebarea in ce masura inteligenta artificiala va putea atinge nivelul uman si il va putea depasi. Alte intrebari sunt din aceeasi categorie: este inteligenta artificiala vie, sunt androizii persoane? Desi in film apare tangential probelmatica, in cercurile care analizeaza singularitatea se pune problema daca inteligenta artificiala nu cumva va depasi pe cea umana si noi vom ajunge un fel de animale de companie pentru viitorii roboti (sa le zicem asa). Eu personal sunt uimit ca oameni destepti dezbat o asemenea chestiune deoarece in scenariul in care vom avea o inteligenta artificiala capabila sa aiba motivatie proprie si indeajunsa elasticitate incat sa invete lucruri noi cu totul diferite de cele pentru care a fost programata, nu vom mai discuta despre entitati, ci despre un “cloud” inteligent. E logic ca daca tu esti ditamai IA care ai habar de tine, stii cum sa folosesti resurse si sa te conectezi la ele, vei pune gheara pe intreg internetul, vei folosi toate hardurile si procesoarele

Read more

Răscoalele Moscovite în timpul ciumei din 1771

Ciuma bubonică din Rusia a durat 2 ani – între 1770 și 1772 – și a fost prima dată semnalată pe câmpul de bătălie din Moldova în războiul ruso-turc din 68-74. Numai în Moscova, numărul morților a fost între 50 și 100 de mii, adică între 1/6 și 1/3 din populație. Dacă ar fi să comparăm cu Bucureștiul de astăzi cifrele astea ar însemna între 300 mii și 600 mii. Măsurile luate de autorități au fost: carantinarea forțată, distrugerea proprietății contaminate (arderea caselor ciumaților) fără despăgubiri, închiderea băilor publice (și a altor clădiri publice). Economia a fost blocată total deoarece totul a fost închis: fabrici, piețe, magazine, orice. Altfel spus era fiecare pentru el, fiecare trăia din ce producea și producea cum putea. Evident că săracii au fost cei mai loviți, nobilimea fugând la țară. Moscoviții – câți au mai rămas – s-au răsculat și s-au adunat la icoana Maicii Domnului “Iubitoarea de Dumnezeu” Bogolyubskaya. Mitropolitul vremii, nevrednicul de pomenire Ambrosie Moscovitul a ascuns icoana pentru a determina poporul să păstreze … “distanța” și să respecte “recomandările” autorităților – implementate la acea vreme cu bâta nu cu amenda. Mânia poporului a mers până acolo încât mitropolitul a fost prins și spânzurat, după ce i-au permis totuși o ultimă împărtășanie. Interesant este că, odată cu distrugerea mănăstirii în care se ascunsese mitropolitul, răsculații au distrus și pivnițele mănăstirii. După omorârea mitropolitului, răsculații au mers la Kremlin unde au cerut capul ministrului de interne. Acolo însă au dat de soldații înarmați și rebelii au primit bătaie iar o parte au fost luați prizonieri. A doua zi, o mie de oameni au veni să ceară eliberarea prizonierilor. Soldații i-au bătut iar și au arestat 300. Răscoala i-a speriat însă pe împărăteasca Caterina a 2-a care a trimis (din beciul unde era ascunsă) pe prim-ministrul Grigorie Orlov (care aranjase moartea împăratului și a pus-o pe ea pe tron) ca să “rezolve” situația. Constrâns de tensiunea populară, Orlov a îndulcit condițiile și a oferit mâncare și muncă oamenilor ca să nu mai moară de foame și ca să nu mai aibă timp să pună la cale rebeliuni. În plus, condițiile de carantină au fost îmbunătățite și s-a renunțat la arderea caselor. De asemenea, spațiile publice au fost deschise (piețele, magazinele, băile, clădirile administrative). În schimb, patru răsculați au fost omorâți și peste 150 pedepsiți. Printre pedepsiți a fost și clopotul care i-a chemat pe oameni la rebeliune și căruia i s-a tăiat limba. O dată cu venirea primăverii, ciuma și-a pierdut din putere și rușii au putut să-și continue războaiele de expansiune. Maica Domnului “Bogolyubskaya”

Read more
1 65 66 67 68 69 108