O nouă săptămână, încă un pas către prăpastie

“Europa continuă să se con­frunte cu o lipsă de încre­dere în liderii ei politici actuali, iar în lipsa unor măsuri clare şi rapide care să susţină ţările cu probleme, criza, în loc să se oprească, continuă să se extindă şi să inunde tot mai multe ţări” – ne informeaza Ziarul Financiar. Se pare ca presa economica a inceput in sfarsit sa descopere ca criza asta nu trece cu una cu doua si situatia se agraveaza. Aceasta, desi prin primavara (19 mai), acelasi ziar care se zice ca stie economie, ba chiar finante, organiza conferinte cu teme ca: “Revenirea economiei. Am iesit din recesiune. Care-i planul pentru viitor? Cand va simti Romania din nou gustul cresterii?” Lol, oare pe ce lume traiesc oamenii astia? Intr-adevar erau ceva semne de revenire, dar nu suntem copii oameni buni: despre ce revenire vorbeati voi atunci cand era evident ca datoriile nu vor disparea peste noapte si vom trece imediat din nou la “revenire” si la “planuri de viitor”. Planul de viitor de acum, ca si cel de atunci este scapa cine poate. De altfel, fiind curios cum vedeam eu lucrurile pe-atunci, iata un mic extract dintr-un articol de pe 18 mai, cu o zi inainte de conferinta in care Ziarul Financiar ne anunta ca economia si-a recenit si ca am iesit din recesiune: Aşa cum şi pe la noi se zvoneşte de înlocuirea directorilor întreprinderilor de stat cu manageri străini, criza care abia începe va duce inevitabil la erodarea încrederii poporului în conducătorii locali şi se va pregăti astfel terenul pentru cedarea totală a suveranităţii. Ceea ce pare acum o situaţie dificilă pentru Uniune nu este de fapt decât o mană cerească pentru inginerii sociali care vor folosi situaţia grea economică, socială şi politică tocmai pentru a prelua controlul direct sau indirect al statelor vasale, precum România, Grecia, Irlanda, Portugalia etc. FMI este un copil cuminte pe lângă fanarii europeni care vor veni şi cu siguranţă vor impune un management de calitate şi o dată cu acesta o eficientizare cu consecinţe nu prea greu de bănuit pentru tradiţia şi credinţa supuşilor. (sursa) Am dat un exemplu de cum prezinta presa lucrurile citand un ziar cat de cat specializat, teoretic. Nu am vrut sa prezint stiri penibile cum ar fi aceasta sau aceasta, ci in mod special am dorit sa exemplific cat de departe de realitate sunt prezentate lucrurile in presa mainstream in care lucreaza oameni care desi se ocupa cu informatia zi de zi, nu sunt insa capabili sa vada imaginea de ansamblu. Sau poate tocmai asta e problema: fiind prinsi in vartejul zilnic si in fluxul nebunesc de stiri, ei se lasa dusi de val si cum apare un val optimist, hop si ei pe creasta ca sa lumineze poporul si sa raspandeasca optimismul. Sa trecem insa peste aceast aspect, desi merita subliniat ca daca intr-un ziar mainstream apare o perspectiva negativa, cu siguranta lucrurile stau mult mai grav. Si intr-adevar asa este: tot sistemul social actual se va prabusi, vom asista la o

Read more

America către Europa: Yes, you can!

“Acesta este un echilibru dificil şi puteţi vedea că ei (europenii, n.red.) se luptă să-l obțină cu ea. Eu cred că fac, treptat, progrese. Este absolut în capacitatea Europei de a rezolva problema. Ei pot s-o facă“, a declarat  ministrul de finanțe american, citat de Reuters. (Sursa: money.ro) De fapt, nu America, ci Tomitză a lu’ Gaithner, ministrul de finante, care a dus SUA in pragul celei mai mari depresii economice pe care au cunoscut-o yankeii vreodata si a tiparit atat de multe hartii incat fara indoiala va ramane in istorie ca omul cheie care putea sa scape omenirea de la dezastrul in care a tras-o dar a ales in schimb sa scape prietenii bancheri. Si ca orice personalitate notorie a politicii de astazi, si Tomitza este membru in CFR – nu Caile Ferate Romane. Amuzanta incurajarea acestuia catre Europeni: “yes, you can!” si arata cum lucrurile care nu merg in America o sa nu mearga nici in Europa. De altfel, Tom a fost invitat sa dea un sfat europenilor la Vasovia la adunarea ministrilor de finante, dar desi tot ei l-au chemat europenii l-au intrebat: hei, tu pe-acasa ai rezolvat cu ale tale, ce vii sa ne dai noua lectii? Felul cum se discuta criza in presa mainstream este strigator la cer. Toate sunt prezentate sumar, in metafore si in simplificari copilaresti care ne arata ca Idiocracy nu este doar un film ci este o realitate. De luni de zile de cand am citit despre premiera lui Beethoven la Simfonia a 5-a, am ramas uimit cum ca spectatorii au fost reci si obositi de lungimea spectacolului care a inceput de fapt cu Simfonia a 6-a si a continuat cu cea de-a 5-a. Este uimitor insa ca aveau rabdare, asa cum este uimitor cat de populara era muzica clasica pe care noi acum poporul o iubeste la fel de mult cum iubeste trigonometria. Ar fi multe de zis despre prostirea in masa a oamenilor ca urmare a benochiatului la televizor si a consumului exagerat de orice. Cum sa poata omul de rand sa inteleaga in amanunt problemele economice cu care ne confruntam daca nici ziristii teoretic profesionisti de la Money.ro, teoretic un canal de specialitate nu se deosebesc cu nimic de un webmaster care incearca sa aiba si el continut pe site si traduce de pe Reuters. Dar macar, de ce nu traduc de undeva de unde oamenii ar putea intelege cate ceva daca ei insisi nu sunt capabili sa explice, cum ar fi de exemplu articolul exceptional al lui Gonzalo Lira: A Beginner’s Guide to the European Debt Crisis. Revenind insa la interesul americanilor in criza din Europa care nu este de fapt decat aceeasi criza cu care se confrunta si ei acasa. Politicienilor americani nu le pasa de europeni, nu le pasa de popoarele din Europa, de datoriile mari si de pericolul dezmembrarii Europei. Lor le pasa doar ca bancile care i-au pus pe ei la putere sa nu cumva sa aiba pierderi in Europa. Ei sunt un

Read more

Marian Munteanu – vom supravieţui

“Trăim un proces accelerat de destrămare, ne subminăm propia identitate, ne ri­si­pim cu prea mare uşurinţă dar, fiind un popor vechi, vom supra­vie­ţui. Da, vom supravieţui, în pofida dezas­trului actual şi în pofida de­fe­tismului sincer sau dirijat al unor prea vocali directori de opinie” – Jurnalul National

Read more

O privire înapoi

Cum ii sta bine calatorului (pierdut), mai ales celui care urca un munte (sau se taraste printr-o prapastie) este bine din cand in cand sa ne uitam inapoi pentru ca sa avem o imagine cat mai de ansamblu si pentru ca sa stim cat mai bine unde ne aflam in speranta ca cine stie cum vom putea gasi o iesire, vom putea intrevedea o cale de scapare, o luminita macar. Bineinteles, cea mai de ansamblu imagine pe care o putem avea asupra crizei actuale ar pleca de la cateva consideratii despre problematica spirituala, mai precis o analiza a pacatelor pentru care Dumnezeu a ingaduit ca aceasta criza sa se intample. Vom trece peste aceasta analiza deoarece ne depaseste si este in primul rand datoria fiecaruia ca sa cugete la contributia personala pe care a adus-o la aceasta criza. Pentru ca de exemplu, bunica mea care are 85 de ani si traieste la tara habar nu are de criza, deoarece ea s-a multumit toata viata ei cu ce a avut, a mancat ce a avut, a multumit lui Dumnezeu daca a avut mai mult si prin urmare, nefiind luptata de patima lacomiei – pacatul primordial care a dus la aceasta criza -,  faptul ca i se taie pensia sau perspectiva ca nu va mai avea pensie deloc o lasa total nepasatoare. Pentru ea nu exista criza, pentru ca nici la televizor nu se uita deoarece “a observat ca ii zbarnaie creierii cand se cearta aia”. Trecand de perspectiva spirituala, am putea sa abordam perspectiva istorica. Istoric privind, crize au mai fost, asa cum au mai fost si razboaie mondiale dupa crize. De ce de vreo doua razboaie incoace au inceput sa le numere, este un mister pentru mine deoarece orice razboi are mai mult sau mai putin implicatii globale, cel putin prin faptul ca oameni sunt ucisi, deci umanitatea toata pierde in fata lui Dumnezeu prin rautatea de care este capabila. Cand o mama are trei copii si doi dintre ei se ia la bataie, al treilea chiar daca este cuminte nu reuseste sa o bucure pe mama la fel de mult cum s-ar fi bucurat daca toti copiii ar fi fost cuminti si s-ar fi jucat in pace. Comparatia este copilaroasa, insa ce vreau sa subliniez este ca razboaiele care se duceau in Asia in secolul 12 se duceau si pentru ca ortodocsii din Imperiul Bizantin nu se rugau indeajuns pentru “pacea a toata lumea”. Bineinteles, nu pentru acest mic pacat a ingaduit Dumnezeu ca Imperiul Bizantin care era pe-atunci culmea civilizatiei sa fie efectiv anihilat cateva secole mai tarziu si in locul lui sa vina ce a venit – altele trebuie sa fii fost pacatele, si o minune a Bisericii consemneaza o aratare si o explicatie a ingerului unui sfant intr-o biserica din Constantinopol care ardea in urma atacului otomanilor. Sa trecem insa la un scurt istoric al crizei din perspectiva economica si politica. Pana in momentul actual, putem separa deja criza in doua mari etape, una fiind cauza

Read more
1 303 304 305 306 307 346