Mămăligă vs. uzo
M-am abtinut pana acum sa abordez problema orei de religie pentru ca avand cont de facebook zilnic dau de postari la tot felul de articole, luari de pozitie si grupuri formate pe aceasta tema si sincer mi-e cam greata de subiect si sincer nu prea ma priveste si nici nu ma ingrijoreaza. In ce ma priveste eu desi ma declar ortodox, ma consider minoritar in Romania, inca de cand am inceput sa merg la biserica. Pana si in familie, cand am inceput sa merg la biserica si sa tin post, mama imi zicea cand ma intorceam: “gata, băbuţo slujba?”, in sensul ca doar babele merg la biserica ca sunt pe moarte. Din pacate saraca – Dumnezeu s-o odihneasca – nu a mai apucat sa ajunga baba si sa mearga la biserica, murind la 55 de ani in urma unui cancer necrutator si a unui cumul de greseli medicale specifice spatiului mioritic unde cei care isi pun nadejdea in Dumnezeu nu o fac deloc doar din inferioritate intelectuala sau obsesii delirante mitice, ci pentru ca viata e de asa natura incat nu de putine ori, doar Dumnezeu ne mai poate salva din tot felul de capcane si necazuri. Imi povestea un veteran de razboi, ca el in timpul razboiului a scapat ca prin minune de nenumarate ori, pentru ca tot timpul si-a pus nadejdea in Dumnezeu si niciodata nu a pacatuit violand (cu voie sau fara voie) femei, cum faceau altii. Omul vazuse multe la viata lui. Stiind limba rusa, a fost spion pe frontul de est in prima etapa (sau si la retragere) si nu de putine ori, a fost aproape sa fie deconspirat si evident executat. In lupte, gloantele suierau pe langa el, dar nu ii era frica. Nu a omorat pe nimeni, tragea mereu aiurea, deliberat, ca sa nu omoare si Dumnezeu l-a pazit. Intr-o perioada nu a mancat 3 zile, nu i-a fost foame. A aflat cand s-a intors acasa ca ai lui il credeau mort (fusesera dezinformati) si prin urmare in perioada aceea ii facusera pomana. Putini romani realizeaza ce inseamna atacul asupra orei de religie. Suntem declarati 90% crestini din care vreo inca 90% ortodocsi, dar majoritatea sunt “nepracticanti” si care vor sa se inchine si mamonei (sa aiba un trai linistit, civilizat, modern, sa aiba NATO si UE) dar si lui Dumnezeu (colindele sunt frumoase, traditiile la fel, e bine sa ne rugam la Pr. Arsenie, poate facem si un pelerinaj dar sa nu exageram). Pierderea orei de religie nu este decat intruchiparea unei stari de fapt evidente pentru multi dar obscure pentru marea majoritate. Cei care au li se va da si cei care nu au li se va lua. Altfel spus, celor care nu au credinta li se va lua si acea putina credinta pe care o au si copiilor lor de asemenea. Cati parinti nu sunt mandri ca copiii lor spun “Tatal nostru” la masa si li se par astfel a fi buni crestini. Insa nici nu se pune problema sa
Read more