Înainte de toate reamintim predicțiile din articolele anterioare pe cele două subiecte:
Cu privire la Iran, vom avea escaladare, unu din trei:
- atac nuclear al SUA
- invazie terestră, fie prin Kuweit fie mai nasol prin Afganistan / Pakistan
- bombardament infrastructură / economie
Toate sunt detaliate în articolele anterioare și nu se exclud una pe alta, adică bombardamentul poate avea loc, iranienii răspund distrugând Arabia Saudită și EAU, apoi americanii dau cu nucleara. Sau invers, pot să dea întâi cu nucleara și apoi să încerce o invazie terestră în paralel cu bombardarea economiei.
Imaginați-vă Iran ca pe un gazon de cârtițe. Într-un loc le pui gunoaie, în altul le inunzi, în altul le pui aparat electric de vibrații și mai iei și niște pisici. Chiar și așa nu ai nicio garanție că scapi de ele. Scuze de cinismul comparației, am folosit metafora doar ca să explic. Faptul că Iran nu poate pica prea ușor ține de infrastructura militară care are două mari atribute (pe lângă motivația de luptă și pregătirea de decenii pentru această confruntare): 1) autonomia/distribuirea în centre locale și 2) protecția celei mai mari cetăți naturale / folosirea de orașe subterane, tuneluri, săpături în munte
Cu privire la Ucraina, predicția mea este că după terminarea ucrainienilor, vor fi băgați în luptă cei mai curajoși (a se citi proști) dintre est-europeni, cei pe care îi zgârmă undeva să bage bățul la urs: românii și/sau polonezii. Balticii au picat de pe listă (vezi recenta conferință de presă în care ministrul apărării unei țărișoare baltice l-a făcut de răs pe Rutii-Frutii întrebându-l live, care amenințări concrete face Rusia la adresa NATO, în sensul, „bă tâmpitule, mai taci din gură cu prostelile astea, că nu ne atacă rușii!”.
Cu privire la falsele noutăți cum că Trump nu l-ar mai vrea pe Zelensky, cum că americanii nu îi mai ajută pe ucrainieni cu informații, nu dau doi bani pe zvonurile astea și de verificat nu mă pricep. Voi explica însă de ce indiferent de capacitatea de a termina războiul, de a cucerit teritoriul propus și de a asigura „centura de siguranță” în jurul acestuia sau potențial chiar de a avansa până la Kiev și a-l da la o parte fizic pe Zelensky, rușii nu o vor face și vor aștepta ca mai întâi americanii să termine războiul din Iran.
Acum a venit momentul de un told you so. Într-un articol anterior recent am explicat metologia interpretării evenimentelor geopolitice și a predicțiilor făcute pe acest blog, prin prisma criteriilor strategice firești și ignorând preferințele, emoțiile sau zvonurile, ca să nu mai zicem de narativul oficial care în general este mereu în opoziție de adevăr având ca sursă puterile întunericului, tatăl minciunii și slujitorii săi. Deși această cheie de interpretare – constrângerile strategice – va avea la o dată o deviere datorată unor tensiuni care nu vor mai ține cont de logică și rațiune, adică indiferent de constrângeri (supraviețuire, dominare, interese), vom putea asista la acte care din orice punct de vedere vor fi împotriva celor care le inițiază (cum ar fi acum Israel), deocamdată, cel puțin la nivelul Rusiei putem spera că comportamentul este dictat de strategie.
Deci, câtă vreme SUA nu termină cu Iranul și menține oricând opțiunea nucleară, Rusia nu poate termina războiul cu Ucraina, deoarece are nevoie să răspundă SIMETRIC când o asemenea escaladare va avea loc și escaladarea aceasta extraordinară, oarecum unică în istorie (deoarece putem presupune că prima dată, în Japonia a fost un demo) nu poate rămâne fără răspuns din partea unei puteri care are cel mai mare arsenal de nucleare și pe care deși nu l-a folosit, neavând nevoie, în cazul acestei noi evoluții, trebuie să o facă.
A venit aici momentul să reamintim că Rusia reacționează simetric la SUA. Războiul din Ucraina este consecința ieșirii SUA din tratatul de neproliferare al armelor nucleare de rază medie, de către – culmea! – Trump. Deci Trump a scos SUA din acest tratat cu Rusia care a menținut riscul nuclear departe zeci de ani de zile și a dus la (sau cel puțin a permis) terminarea pașnică a Războiului Rece.
Deci Trump a scos SUA din acest tratat, apoi Biden a promis aderarea Ucrainei la NATO, neoferind măcar garanția că nu vor plasa rachete nucleare în Ucraina, ba din contră, americanii spunând mot-a-mot: „vom face ce vrem noi în Ucraina”. Din fericire, la București în 2008, europenii s-au opus și americanii nu au avut de ales, adică Ucraina nu a fost primită.
După revoluția portocalie realizată de CIA la Kiev însă, Rusia nu a mai avut de ales și pentru a evita plasarea de nucleare americane în coasta Moscovei, la nici 500km de Moscova, a atacat Ucraina. Vedem acum cât de valide au fost temerile rușilor, prin loviturile pe care ucrainienii reușesc să le dea, folosind drone produse în apartamente și subsoluri de școli, și pe ici pe colo. Vă imaginați ce șanse mai aveau rușii dacă americanii plasau rachete în Ucraina, prin simpla analiză a măcelului făcut de Iran în Israel.
Rusia are nevoie să răspundă simetric la riscurile existențiale și provocările americanilor. Există centre de putere relevante și dominante în SUA care doresc eliminarea Rusiei, care au o ură viscerală față de ruși. Este vorba de așa ziși neoconservatori, dinozauriii Războiului Rece, generalii care nu au avut ocazia să folosească nucleare și nu vor să meargă la iad înainte să vadă ciupercile.
Dacă Rusia termină Ucraina, în cazul în care SUA va folosi nucleara în Iran, nu va rezolva nimic: va elimina riscul plasării de nucleare în Ucraina însă Imperiul se va apropia de granița sa din direcția Mării Caspice și în locul distrugerii pieței de desfacere din Europa, pentru ruși, va începe lovirea în partenerii Rusiei din Asia, altfel spus BRICS va fi oricum ciopârțit și de Iran și de Arabia Saudită, și de India. Dacă Iran este cucerit, Pakistan va fi stabilizat și India va fi următoarea pe listă, ca să nu mai discutăm de Turcia care este oricum pe lista Israel-ului, dar așa cum Israel are listă, și americanii au și India e prima pe ea.
Să zicem însă că Rusia dacă ar termina Ucraina ar face oricum o demonstrație de putere, s-ar recupera, europenii ar fi nevoiți să reînceapă schimburile comerciale, sancțiunile să treacă, etc. Ar mai avea nevoie Rusia să răspundă simetric la un atac nuclear asupra Iran-ului? Evident! Pentru Rusia, Iran e la fel de important ca Ucraina. Așa cum Turcia a fost vitală pentru ruși, atât de vitală încât Putin i-a salvat viața lui Erdogan când a avut loc tentativa de lovitură de stat, în Primăvara Arabă, tot așa Iranul este poarta de intrare spre Asia care o dată căzută, atât Rusia cât și China vor avea mari probleme din partea Imperiului.
Cu privire la China, în ciuda percepției generale că există o alianță cu Rusia și că sunt parteneri, în ciuda BRICS și a relațiilor bune, China încearcă să joace cu fundul în două bărci, fiind pregătită oricând să o dea întoarsă în caz că Rusia va fi vizată de Imperiu în perspectiva divizării și spargerii în bucățele, așa cum fac în UE și peste tot, de fapt. China dacă primește Taiwan-ul va avea mare flexibilitate în privința Rusiei în cazul unei escaladări sau a continuării de revoluții portocalii fie în Belarus, fie în Georgia, fie mai ales în Kazahstan. Ca argument, aduc mercantilismul și calculul rece al chinezilor care nu au rețineri ideologice sau ambiții imperialiste. Ba chiar, chinezii nu au nici măcar onoarea să demonstreze că pot să aibă câștig de cauză în delimitarea graniței cu Indienii. Acele lupte penibile cu bâte cu soldații indieni sunt dovada lașității și incompetenței Chinei din punct de vedere militar, nu geopolitic sau strategic unde strategia asumată de chinezi și-a dovedit până acum succesul.
Știu că teoria mea poate părea exagerată și mulți ar fi tentați să gândească că având în vedere status-ul actual, rușii ar sufla în iaurt dacă ar putea să termine Ucraina și să stabilizeze relațiile cu europenii, trecând poate cu vederea multe cu privire la Iran. Dar aceleași motive care au determinat ocuparea Ucrainei sunt valabile și cu privire la Iran. Deși nu sunt fan al lui Zeihan, teoria lui că Rusia încearcă să securizeze câmpia care unește Marea Baltică cu Marea Neagră (țările baltice, Belarus, Ucraina, Moldova, Odesa) deoarece demografic este ultima generație care mai poate lupta, este la fel de valabilă, dacă nu chiar mai mult dacă am privi din punctul de vedere al Moscovei.
În loc de final, o hartă ...

