1. Pregătirea

Situaţia actuală, pe scurt, este următoarea. Ne aflăm la momentul în care Israel a cerut SUA ca Iran să îndeplinească următoarele condiţii: 1) să elibereze protestatarii pentru “democraţie” (agitatori probabil plătiţi şi administraţi de Mossad la pachet cu idioţii utili). Asta e necesar pentru a menţine potenţialul de demolare a regimului şi spargerea Iranului pe modelul Siria. Nu ştim în ce măsură Iran a reuşit să combată reţeaua administrată de Mossad în Iran de “luptători pentru libertate” dar dacă aceste cereri apar în presă, la suprafaţă, sub pretextul “drepturilor omului” sunt evident o preocupare majoră pentru evrei care încearcă prin SUA să menţină aceste asseturi în Iran 2) să renunţe la arma nucleară (parcă SUA distrusese data trecută capabilităţile Iranului, nu există oficial o explicaţie de ce această cerere revine acum, ca o mantră. Probabil e folosită doar ca pretext de mac-mac pe vuvuzelele imperiale oficiale pentru a justifica viitorul atac şocant şi distrugător asupra Iranului 3) să renunţe la rachetele balistice cu care Iranul era cât pe ce să distrugă total Israelul la războiul anterior dacă Trump nu reuşea acea “pace” după lovirea “obiectivelor nucleare” care nici măcar nu ştim dacă chiar erau obiective sau doar nişte găuri în pământ. Această cerere maximalistă ar fi evident o măsură sinucigaşă pentru Iran

Iran nu a acceptat niciuna din aceste cereri deocamdată. Ba mai mult, nu acceptat nici locaţia propusă de americani pentru negocieri. În cele din urmă americanii au cedat şi am mers la Oman unde au dorit iranienii.

Benny a fost săptămâna trecută în SUA la Trump şi au discutat. Semnalele sunt dubioase, dar personal nu dau 2 bani pe semnale. Dar iată semnalele: postarea lui Trump pe TruthSocial şi lipsa unei conferinţe comune după întâlnire. Dar cum momentul a fost la puţin timp după publicarea dosarelor lui Eptsein, putem înţelege de ce evreii aleg să nu mai dea doi bani pe opinia publică din SUA. Şi e firesc câtă vreme au pus mâna pe conducere şi controlează 100% puterea. Bibi a avut însă din nou o primire similara cu a lui Kim din Koreea de Nord în congresul american: 20 de minute de aplaude şi ovaţii, unanimitate şi admiraţie care cu siguranţă îl fac gelos şi pe Trump.

Niciodată însă Trump nu a dat de înţeles că se consideră pe sine deasupra lui Bibi şi că interesele SUA sunt mai importante ca interesele Israel-ului, din contră.

În prezent încă un portavion american se îndreaptă spre Iran. Aşteptăm să ajungă, apoi va mai dura probabil ceva timp, dar nu prea mult deoarece vin midterms şi există riscul ca republicanii să piardă. Sau poate atacul va fi amânat până după midterms, tocmai pentru a evita pierderea alegerilor. Îmi este neclar care sunt riscuri şi beneficii dar mai ales apetitul la risc al evreilor care deşi nu este mic, este unul calculat şi toate măsurile, în cele mai mici amănunte, sunt luate cu multă acrivie şi analiză. Voi detalia.

2. Recapitulare

Aş face acum o scurtă recapitulare a războiului de data trecută. Aşa cum ştim a fost iniţiat de Israel care au atacat anti-aerienele şi anumite baze ale Iranului pe motivul “nucleare, nucleare”. SUA a participat doar la apărare iniţial şi apoi a dat lovitura aceea ca să termine războiul şi să facă “pacea”.

Sunt analişti care zic că atacul evreilor a fost unul nesăbuit, că nu au realizat că vor primi o reacţie dură, puternică. Reacţia a fost dură şi puternică dar acei analişti ignoră un mic mare amănunt. Israel are obiectiv distrugerea tuturor inamicilor din Orientul Mijlociu şi până acum reuşit. Când a încercat distrugerea Siriei şi s-a lovit de opoziţia şi ajutorul dat de ruşi lui Assad, ce a urmat? Războiul din Ucraina! Acum ce s-a ales de Siria?

Este logic că la război nu contează o bătălie ci rezultatul final iar evreii au un război de mai multe decenii, pentru ei războiul nu s-a terminat ci abia începe, deoarece scopul final este declanşarea războiului nuclear şi distrugerea tuturor inamicilor dintre care ultimul va fi SUA care acum este folosită doar ca o unealtă. Fac aici referire la declaraţiile rabinilor, nu mai dau linkuri deoarece toată lumea le ştie şi sunt peste tot pe internet.

Deci acel atac iniţial a avut rolul de a obişnui opinia publică cu faptul că SUA va fi băgată într-un nou război deşi Trump a câştigat tocmai promiţând că va termina cu implicarea SUA în războaie aiurea prin lume şi cu MAGA.

După ce SUA au participat la război şi Trump nu a fost dat jos de proteste, de congres sau de militari, iată că acum se va trece la următorul nivel: invazia terestră.

Ce a fost acel prim război a fost mai mult o testare a rezistenţei regimului. Se credea că după ceva lovituri populaţia se va răscula şi va da jos cu regimul. Se pare însă că regimul este mult mai solid şi în ciuda penetrării Mossad, nu poate fi dat jos. Oricât de mulţi lideri au decapitat evreii şi americanii statul iranian este solid şi nu va putea fi spart pe modelul Siriei unde atât diversitatea etnică cât şi predispoziţia la corupţie au permis cu facilitate ocuparea.

După această primă încercare, urmează a doua soluţie, intermediară până la ocuparea cu infanterie

3. Predicţiie “Shock and Awe”

Predicţia mea este că aşteptarea actuală are ca rol aducerea unor capacităţi cât mai multe în zonă pentru o lovitură de decapitare totală. Americanii vor încerca efectiv distrugerea tuturor asseturilor militare ale iranienilor pentru a împiedica lansările de rachete balistice către Israel, dar mai ales către celelalte baze americane din zone.

Abia după această etapă, SUA vor putea aduce militari în zone şi vor încerca ocupaţia terestră.

Este bineştiut însă că Iranul este mare, are capacităţi de rachete multe, are baze subterane greu de lovit, poate unele secrete, poate apărate bine. De asemenea, de la ultimul război, Iranul a primit ajutor de la China şi de la Rusia. Dar nu ştiu eficienţa şi importanţa acestui ajutor.

Trump este megaloman şi abia aşteaptă să dea o lovitură MASIVĂ în urma căreia să se laude şi să se umfle în pene aşa cum bine ştim. Este efectiv un descreierat, un nebun care are acces la putere destructivă totală şi pentru a putea ajunge la nivelul la care să apase pe butonul nuclear, trebuie să treacă şi prin aceste trepte ale răului, anume bombardarea masivă a Iranului.

Analiştii estimează că SUA au nevoie de 2-3 săptămâni pentru atacarea şi distrugerea tuturor targeturilor militare ale iranienilor. Există dilema capacităţii industriei americane de aproduce rachete necesare acestui atac. Recent Trump a criticat dur Raytheon şi alte firme din complex pentru că nu fac faţă cu necesarul de producţie. Problema sunt banii şi capacitatea de muncă (lipsă) plus lipsa robotizării şi a tehnologizării producţiei. În plus, mare parte din rachetele americane au cost/eficienţă foarte mare şi nu sunt menite pentru a fi folosite în războaie de amploare. Adică, rachetele lor de precizie, scumpe şi avansate sunt bune să loveşti un general dacă sateliţii îţi indică clădirea unde se află la un anume moment al zilei. Dar să foloseşti mii de rachete scumpe şi avansate ca să loveşti sute de obiective iraniene trebuie o pregătire de mai mulţi ani. Mai ales după Ucraina ...

4. Consecinţe

Iranul va fi distrus, cu siguranţă Trump nu va da înapoi deoarece este slab şi este probabil şantajat de evrei. Orice presiune din interior este irelevantă, am dubii legate şi de puterea presiunii împotriva războiului şi de efectul dosarelor Epstei (puternic, dar fără impact relevant) dar mai ales aşa cum la noi schimbarea politică nu mai poate fi făcută fără o revoluţie a poporului, tot aşa este şi la americani. Iar pe măsură ce controlul tehnologic, manipularea socială, corupţia umană şi în general degradarea spiritului de liberate şi a aspiraţiilor umane către anumite valori scade, aceste revoluţii devin din ce în ce mai improbabile pe măsură ce marşul antihristic către tehnocraţia automatizată va prinde şi mai mult momentum.

Deci eu cred că după ce portavionul va ajunge şi va apuca să se odihnească şi să se pregătească, va începe lovitura care poate dura săptămâni. Iniţial Iran poate va lovi Israelul dar apoi din ce în ce mai puţin. Iranienii vor lansa o rachetă, sateliţii americani vor depista locaţia şi avioane americane vor lovi. Asta a lipsit la atacul anterior. În plus, este posibil ca de data asta SUA să lovească şi anumite oraşe, pentru a stimula populaţia să se revolte.

După ce tot Iranul va fi făcut praf, dacă regimul va persista, va urma invazia terestră.

Consecinţele vor fi extrem de periculoase. Pentru Rusia şi China acest război va fi un avertisment final că SUA nu mai poate fi considerată posibil partener şi că oricine pune mâna pe putere în SUA poate să distrugă o ţară oarecare doar pentru că este controlat de lobby. Actual Rusia sau China nu au mulţi duşmani în SUA, din contră. Multe firme, multe lobby-uri chiar ar prefera să continue afaceri şi să aibă schimburi. Rusia nu a fost decât victimă colaterală a implicării în Siria când interesele lobby-ului evreiesc s-au unit cu obsesia neoconilor babaci rămaşi setaţi pe războiul rece. Trump doar a profitat şi a continuat războiul din Ucraina din motive mercantile: obligând europenii să nu mai cumpere petrol rusesc, SUA le vinde la suprapreţ gaze lichefiate care nu au fesabilitate economică nici măcar în economia SUA unde toleranţa la un preţ energetic mai mare este oricum peste cea a europenilor.

Cel puţin Ucraina va fi măcelărită şi fărâmiţată de ruşi după ce vor vedea ce pot face americanii în Iran. Dacă acum principalii factori strategici care dictează felul cum acţionează militar ruşii în Ucraina sunt limitarea numărului de morţi şi rotirea cadrelor pentru pregătirea unei armate solide şi antrenament în eventualitatea unui război cu vestul, după lovirea Iran-ului asta se va schimba în sensul că va deveni extrem de important pentru ruşi să termine mai repede războiul din Ucraina pentru a se putea implica şi în Asia Centrală, unde dacă nu fac nimic, Georgia va urma Ucrainei şi minionii controlaţi de evrei vor începe să arunce cu pietre peste graniţă, mă refer aici la Armenia, Azerbaijan şi poate chiar Kazahstan. Rusia va avea nevoie să schimbe modul de la “relanti” la “formula 1” pentru a securiza toate teritoriile cu pretenţie de dominaţie, atât militar cât mai ales economic şi energetic.

Ce înseamnă asta pentru România? Numai probleme evident. Nu doresc să reiau riscurile implicării noastre. Reamintesc însă că atunci când The Shit Hits the Fan, este clar că articolul 5 NATO nu mai contează şi vom putea fi aruncaţi ca o cârpă de americani la ruşi. Nu neapărat în sensul că ne pot ocupa, dar nu exclud o retragere accelerată a tuturor trupelor americane, inclusiv de la Deveselu. Dacă cei de la Kogălniceanu să zicem că vor fi retraşi pentru a participa la invazia terestră a Iran-ului, Deveselu mai poate fi păstrat o perioadă până când capacităţile de lansare rachete ale Iranului vor fi cu certitudine neutralizate. Dar ulterior, această bază nu îşi va mai avea utilitatea mai ales că Groenlanda va fi preluată şi poate baza va fi mutată acolo.

Dar chiar şi aşa, nu mă aştept ca noi să fim ocupaţi de ruşi deoarece nu suntem prioritari. Aşa cum am explicat, ocuparea Iranului le va pune mari probleme în Asia Centrală şi Ucraina va fi rapid terminată într-un fel sau altul.

Atenţie deci, nu zic că Ucraina va fi toată ocupată sau distrusă ci că va exista o urgenţă din partea Rusiei să termine acest conflict în termenii pe care i-a impus şi sunt bineştiuţi. Ce va face Rusia pentru a urgenta acceptarea de ucrainieni a acestor termeni, nu ştiu, dar uciderea lui Zelenski de exemplu poate fi o variantă. O nucleară peste Kiev, de asemenea. Ocuparea Odesei, de asemenea. Nu exlud nici măcar ca ruşii să fie mai flexibil şi dacă chiar au probleme şi percepţia mea legată de capacităţi şi potenţial este prea exagerată, nu exclud ca ruşii să cedeze anumite puncte dată fiind problema mult mai mare cu Iranul şi implicaţiile destrămării acestuia.

Am lungit deja prea mult şi nu mai doresc să intru în amănunte legate de economie. Evident vor fi vremuri extrem de dificile şi sumbre, economia şi finanţele imperiale fiind oricum într-un stadiu de criză structurală masivă, ceea ce explică şi presiunea pusă pe colonii în sensul achiziţiei de armament, al cumpărării de gaz lichefiat, al tarifelor etc.

Cu privire la Românika, este evident că în situaţii de criză, puterile mari le sug pe cele mici, cei care au putere storc pe cei slabi de tot ce au ca să poată supravieţui. Nu există loc de delăsare, de renunţare, de toleranţă în sensul permiterii de exemplu ca România să îşi folosească resursele intern. Prin urmare, sub starea actuală de ocupare, o înrăutăţire a situaţiei din UE pe fondul războiului din Iran pe de o parte, care poate duce şi la explozia preţului petrolului, dar mai ales a pierderii războiului din Ucraina şi a finalizării oricărei speranţe de reluare a cursului gazului rusesc, ne pun pe noi românii într-o situaţie extrem de nasoală, predicţiile fiind atât de sumbre încât nici măcar nu doresc să le detaliez.