Pentru a înţelege ce s-a întâmplat vineri, e nevoie de puţin intro. Dar ca un mic off-topic, crashul pe Bitcoin (căci restul nu ne interesează) nu denotă deloc slăbiciune. Ca vehicul investiţional extrem de lichid şi cu costuri de transfer mici către şi dinspre toate valutele şi instrumentele, Bitcoin încă este legat de evoluţia stocurilor, mai ales cele tech. Şi cum stocurile tech au fost lovite din plin vineri de anunţul lui Trump, e firesc ca nevoia de cash pentru a acoperi poziţiile riscante ale jucătorilor pe stocuri să fie tras şi din rezervele pe care aceştia le au pe Bitcoin, de unde şi această corelaţie a momentumului care însă nu are nicio legătură cu valoarea intrisecă a Bitcoinului ca instrument în contextul războiului tarifar, ba din contră. Este mult de discutat şi explicat şi poate nu pe toată lumea interesează aceste aspecte, anume valoarea intrisecă a Bitcoinului ca instrument de investiţie pe termen lung.
Să facem acum o scurtă recapitulare a evenimentelor pentru a înţelege mai clar contextul în care ne aflăm şi pe care îl vom comenta mai pe larg. Aşadar, pe 9 octombrie China a anunţat anumite restricţii asupra metalelor rare. Restricţiile în sine sunt ceva destul de neclar. China zice că nu presupune interzicerea exportului ci doar licenţierea “specială” a acestora. Bănuiala mea este că prin aceste licenţe speciale, chinezii vor dori să tuneze oricând exporturile şi mai ales preţul acestora, în funcţie de turbarea lui Trump şi comportamentul atât al americanilor cât şi al partenerilor. În esenţă, deşi nu se formulează explicit ca un tarif, această licenţiere intră tot la capitolul tarifare, deoarece este un cost în plus, chiar dacă necunoscut şi totodată o schimbare a status quo-ului. Dacă ar fi să facem o paralelă cu războiul militar, măsura chinezilor ar fi un fel de mutare de trupe către graniţă. Adică ei doar pregătesc armamentul şi bagă muniţia, dar nu trag încă. Ce este important de reţinut, este că măsura urmează să intre în aplicare începânt cu 9 noiembrie, după întânirea Trump-Xi din jur de 1 Noiembrie.
După aceast anunţ, Trump a reacţionat vineri, pe 10 octombrie, anunţând tarifuri de +100% pentru chinezi, adăugate la cele actuale de 30%. Ca dată de intrare, aceasta ar fi 1 Noiembrie deci chiar când se întâlnesc, semn că Trump vrea ca chestiunea să fie rezolvată înainte de întânire. Reamintim că Trump a mai anunţat tarife astronomice care efectiv ar distruge schimbul comercial cu anumiţi parteneri şi a folosit similar ca ameninţări cifre imense. Ulterior a renunţat şi a aplicat tarife mult mai mici comparat cu anunţurile iniţiale. Unii comentatori pun asta pe seama unei strategii de negociere: arăţi bâta, dar îi dai doar un bobârnac. Privind realist, tarife de 100% nu ar fi posibile, ar distruge practic consumatorul american care a suferit deja impactul tarifelor actuale care deşi au adus bani guvernului, măririle de preţuri au afectat drastic consumul care este în scădere şi o nouă şarjă nu va face decât să lovească şi mai mult în puterea de cumpărare şi chiar în economia americană, mare parte dependentă de componente şi importuri din China.
Nu voi insista prea mult pe impactul anunţului lui Trump pe pieţele financiare: a fost dezastru. Căderi masive pe stocuri, pe criptomonede şi chiar pe petrol. Ca o mică paranteză, când vedem căderi mari pe petrol în ton cu căderile pe stocuri, acesta este indicator de recesiune: investitorii prevăd o nouă criză în care activitatea economică şi consumul în general vor scădea, prin urmare şi consumul de petrol, de unde căderea preţului. Ca memento, în criza din 2020 când lumea a fost băgată în case ca animalele la grajd, petrolul fizic a scăzut sub zero, adică erau vapoare care erau deja pe drum şi cei care dăduseră comenzile nu mai doreau să le primească deoarece nu mai aveau ce să facă cu ele.
Timing-ul acestor evenimente este destul de interesant. Chinezii joi şi Trump vineri, deşi putea să aştepte până sâmbătă ca să nu dea jos cu piaţa. Dar lui Trump se pare că îi place să afecteze pieţele şi oricum preţurile crescuseră imens, au fost atinse recorduri pe mai multe sectoare şi tickere, nu doar pe Bitcoin şi pe aur.
Duminică seara, pentru a evita un crash financiar cu implicaţii dincolo de stocuri ci poate chiar înspre bonduri, Trump a lansat un mesaj mai pozitiv prin care încearcă să calmeze investitorii. Tonul este unul hazliu, extrem de arogant cu privire la chinezi. Pe scurt, Trump zice că nu vrea să bage China într-o mare depresiune, ca şi cum dacă ar aplica aceste tarife, SUA nu ar intra în depresiune. Dacă SUA e atât de stabilă încât nu ar intra în depresiune în urma acestor tarife, cum de au picat acţiunile americane atât de mult după anunţarea lor?
Nu are sens să căutăm logică în afirmaţiile lui Trump şi nu trebuie să ne mire nici tonul său batjocoritor, beligerant şi total lipsit de orice umbră de diplomaţie. Este penibil nu Trump ci faptul că mai există unii care apreciază şi chiar fac teoria acestui limbaj de mafiot idiot ajuns pe poziţii cu mult peste abilităţile sale intelectuale.
China nu va intra în depresiune dacă SUA taie legăturile comerciale deoarece China este principalul producător din lume şi SUA nu este singura lor piaţă de desfacere ci lumea întreagă. Dacă SUA închid porţile la mărfurile chinezilor, 99% din marfa de pe rafturile din SUA va dispare şi restul de 1% va avea preţuri de 20 de ori mai mari. Trump ştie asta şi chinezii ştiu chiar mai bine. Nu mai detaliem cu privire la alte implicaţii legate de bonurile de trezorerie şi potenţialul Chinei de a face dumping total al acestora şi să bage SUA în default peste noapte.
Este clar că chinezii au the upper hand în relaţia cu SUA şi Trump încă nu înţelege şi încă dă din coate ca un pitic care vrea să ajungă la bar să dea şi el cu pumnul în masă cu ceilalţi bărbaţi. Nu doar că SUA nu poate strânge cu uşa pe chinezi, dar nu au reuşit nici măcar pe indieni când i-au ameninţat cu sancţiuni dacă mai cumpără petrol rusesc. Ca răspuns, indienii au început să cumpere petrol plătind ruşii în moneda chinezilor, evitând astfel dolarul, ca un fel de middle finger arătat lui Trump. Ca o mică paranteză, am renunţat să mai dau referinţe la sursele mele de informaţii, tot ce spun putând fi uşor verificat azi, mai ales cu uneltele IA. Dar iată ştirea: Reuters respectivă: Exclusive: Traders seek yuan payment from Indian state buyers of Russian oil, sources say
Să ne întoarcem acum la momentul după crashul de vineri, care să zicem că acum va fi temperat prin anunţul de “calmare” al lui Trump cum că el nu vrea să bage China în depresie. Din păcate la acest moment, nu pot confirma calmarea, la ora scrierii articolului pieţele nefiind încă pornite, poate ceva din Asia. Bitcoinul a recuperat, dar nu cred că este legat de anunţul lui Trump, recuperarea era firească indiferent.
După ameninţarea cu creşterea de 100% a tarifelor, ministrul chinez al comerţului (deci nu prim-ministrul Li şi nici preşedintele Xi) a răspuns că China nu poate fi intimidată cu asemenea ameninţări şi că deşi nu doreşte, este gata să poarte un război tarifar. Între noi fie vorba, China e deja pregătită şi de un război militar cu SUA, doar că chinezii funcţionând ca un bloc comun au un spectru temporal mult mai generos decât liderii americani sau chiar cetăţenii americani care doresc să fie #1 acum şi dacă pot să dea o lovitură, nu mai aşteaptă ci acţionează rapid sau cum se mai spune pe meleaguri mioritice mămăligare, pragmatic, că americanul este pragmatic. Nu este deloc pragmatic după mine, deşi în folosofie au şi ei oarece contribuţii la acest capitol, ci americanii sunt violenţi din fire, acţionând ca orice imperiu mare, mai repede şi mai ferm ca alţii, căci de aceea şi sunt imperiu pentru că acţionează. Iar Trump este proiecţia perfectă a americanismului necalculat, violent, arogant şi care în afară de război nu poate face nimic bun.
În ce măsură Trump chiar a ajuns de vineri până acum la un acord cu Xi este necunoscută. Părerea mea este că Xi nici nu i-a răspuns la telefon dacă Trump cumva a încercat să îl sune. Trump a făcut anunţul don’ worry ca să evite ditamai dezastru, încurajat probabil de consilieri. Evident, investitorii nu vor pune botul la aşa ceva şi bear market-ul va continua de luni, dar măcar nu va fi crash tehnic care să supere prea mult pe miliardarii care îl finanţează pe Trump.
Dar oare are nevoie Trump de aceste frecuşuri cu China? Întrebarea e complexă şi ar mai fi mult de zis. SUA are o mare problemă cu China: rămâne în urmă. Şi înainte să tragă cu rachetele ca să supravieţuiască, SUA va folosi rachetele economice şi alte leviere financiare pe care le mai are, printre care şi tarifele. Din accelerarea şi creşterea în intensitate a rachetelor folosite pe planul războiului tarifar, putem intui şi aprecia şi proximitatea războiului miltar, mai ales când vedem că chinezii îşi permit să “dea jos” cu toate ameninţările lui Trump, ceea ce nu s-a întâmplat în primul mandat.