Trăim la sfârșitul istoriei într-un moment efectiv supra-realist: președintele Trump, cel care a dat ordinul executării liderului religios al Iranl-ului Ali Khamenei, un fel de papă pentru musulmanii șiiți, declară acum că este gata să se întâlnească cu fiul acestuia, pe care îl respectă, noul lider religios, ales de iranieni în vâltoarea atacurilor americane ca să nu se dezintegreze total și să poată uni țara în confruntarea cu „marele satan”.

Rușii nu vor, dar sunt obligați să ne bombardeze. De ce? Deoarece suntem colonia de sacrificiu, prima care va fi aruncată în ghearele ursului, după ce ucrainienii își termină bateriile.

După cum vedem, nici pacea nu are soluții și nici războiul, dacă începe nu va duce spre o finalitate fără consecințe destul de nasoale pentru noi (de la criză economică pentru ani de zile, până la nucleară peste București). Paradoxal, status-quo-ul pare cel mai rezonabil și acceptabil scenariu deși sunt voci care spun că deocamdată tăierea strâmtorii încă nu a ajuns până la peco deoarece drumul petrolului este încet, adică la noi încă au ajuns nave care au plecat în ianuarie și abia acum începe o perioadă în care se vor simți lipsurile de aprovizionare. Adică prețurile mari de până acum au fost doar speculative și emoționale și acum urmează adevărata creștere.

Luni 25 Mai 2026, 86 zile de la începutul războiului din Iran. Sâmbătă spre Duminică noaptea a apărut știrea că gata, avem pace. Acum apar știri dinspre Iran care par să nege progresul.

Strategia americană de acum înainte se numește SCORCHED EARTH. Nu chiar de acum înainte ci de mai ieri. Vă reamintesc: Trump a repetat în mai multe rânduri că experții îl avertizau înainte de război că dacă va ataca Iranul, petrolul va sări la 200$. Trump spune asta ca să se laude că iată, petrolul nu e chiar cât credeau consilierii, prin urmare el este mai deștept.

Ce trebuie însă să înțelegem din această argumentare a lui Trump, atunci când e întrebat de consecințele economice, este că deși experții l-au avertizat, totuși a mers înainte cu atacul asupra Iranului. Prin urmare, lucrurile nu se pot termina cu o retragere a americanilor și cu acceptarea înfrângerii deoarece nu rațiunea dictează, sau cel puțin nu rațiunea economică, ci alte scopuri, așa cum singur Trump răspunde: "am făcut-o ca să ajutăm Israel-ul".