CHIAZNA.RO

Foarte probabil în 2024 Germania va avea recesiune. Nici nu a trecut bine primul trimestru şi deja cifrele arată mai nasol decât previziunile şi creşterea estimativă pentru 2024 a fost scăzută de la 1.3% la 0.2%, deci de 6 ori după abia un trimestru. Cauzele principale – conform presei “oficiale” – ar fi: Evident nimeni nu spune de faptul că înainte de Războiul din Ucraina şi chiar o bună perioadă după, Germania a beneficiat de gaze ieftine ruseşti. Dar nu doar de gaze – cu greu putem spune toate lucrurile ieftine pe care le luau nemţii de la ruşi şi totodată trebuie să amintim că o bună parte din banii plătiţi ruşilor pentru gaze se întorceau în economia germană prin exportul către Rusia. In 2022, Germania a importat produse de 27.7 miliarde dolari din Rusia. Principalele produse au fost petrol crud şi rafinat şi cărbune (sursa: OEC). La care se mai adaugă servicii de 2.68 miliarde. Exporturile Germaniei au fost de doar 15.5 miliarde dolari. Începând din Iulie 2023, importurile de petrol au scăzut şi au ajuns la zero. Gazele ruşilor ofereau nemţilor un avantaj competitiv major faţă de alte ţări care neavând capacităţi industriale nu erau decât consumatori de gaze ieftine şi nu foloseau gazele pentru a scoate produse pe care să le vândă mult mai scump. O comparaţie a situaţiei Germaniei faţă de alte ţări din UE cu privire la gazul rusesc ar fi următoarea. Să zicem că electricitatea ar avea un preţ foarte mic, ca în Rusia. Doi ţărani folosesc electricitatea cu scopuri diferite: unul doar ca să se uite la Las Fierbinţi şi pentru frigider şi ca să îşi încarce telefonul şi altul, pe lângă ce are nevoie în casă, consumă electricitatea pentru a încălzi un solar unde produce roşii timpurii pe care le vinde la piaţă pe bani frumoşi. Ambii profită de aceste preţuri mici. Primul are costuri infime şi nu este interesat de politică, al doilea, reuşeşte să pună pe picioare o afacere folosind aceste preţuri mici la energie. Când preţurile la energie se scumpesc, primul nu are decât o mică problemă, deoarece va plăti mai mult. Poate mai taie din becuri sau poate scoate frigiderul. Cel de-al doilea, cu serele, e nevoit să mărească preţurile ca să mai iasă pe profit în urma creştereii costurilor şi astfel vinde mai puţin. Şi cantitatea mai puţină de vânzări şi costurile mari cu energia, fac ca profiturile să fie foarte mici. În comparaţia de mai sus, ţăranul care se uită la TV este românul şi cel care face bani cu roşiile este neamţul. Câtă vreme electricitatea (gazul rusesc) a fost ieftin, economia a duduit. Acum urmează recesiunea. Evident probleme va avea şi primul ţăran, cel care nu face roşii, deoarece el până acum trăia pe caiet. Ori acum, a venit scadenţa la plată şi ca să poată plăti caietul, trebuie să se ducă cu ziua la muncă la patronul birtului (adică să ducă pe front pentru SUA). Preţurile mari la energie încă nu se văd în

Ca şi în Primul Război Mondial, situaţia este escaladată de elitele politice în ciuda faptului că publicul general din vest se opune din ce în ce mai mult la ideea participării în conflict. Globaliştii vor să ne trimită la război fie că ne place fie că nu ne place. Fiecare decizie pe care au luat-o până acum face un final cu pace imposibil. O graţie salvatoare este poate că nou faţă de întreaga istorie a geopoliticii este că publicul este mult mai treaz şi atent de faptul că nu e neapărat “datoria” lui să meargă şi să lupte ca orbul când guvernul te ia cu arcanul. Reţelele sociale oferă o platformă pentru oameni să îşi exprime îngrijorările despre război, pe când în trecut răzvrătiţii se simţeau izolaţi. Bineînţeles, o parte din această opoziţie este pur bazată pe frică – un mare procent al Generaţiei Z nu sunt echipaţi mental şi fizic pentru a merge la război, ceea ce ca număr înseamnă că peste 70% din potenţialul de soldaţi recruţi sunt rejectaţi până să ajungă la centrele de recrutare. Aceştia sunt mulţi dintre aceiaşi tineri care postează steagul Ucrainei pe profilele lor pe reţelele sociale şi sunt nişte automatoni în retorica anti-rusească, dar acum că se confruntă cu posilitatea să fie nevoiţi să se sacrifice pentru Ucraina, sunt supăraţi şi îngroziţi. Cu toate acestea, există şi un contingent capabil (şi mai ales conservativ) de bărbaţi cu un trecut şi aptitudini de luptă care nici ei nu doresc să aibă nimic de a face cu Ucraina. Motivul este simplu: Ei cred că guvernele de stânga din vest şi globaliştii doresc să îi folosească ca carne de tun pentru a scăpa de ei. Odată ce vor fi folosiţi în război, nu va fi nimeni să se opună dictaturi de stânga de acasă. Pentru cei mai mulţi dintre noi, din America, Ucraina este irelevantă şi ne-am săturat şi de războaiele din Orientul Mijlociu. Fie de stânga, fie de dreapta, nu avem niciun interes să luptăm pentru ei. Dar asta nu o să conteze foarte mult, cel puţin în privinţa prevenirii unui război mondial. Războiul cu Rusia va depinde mai mult de implicarea europenilor decât de cea americanilor. În timp ce SUA au fost cel mai mare furnizor de armament al Ucrainei până acum (ca valoare brută, nu ca procent din PIB – nota mea), scopul final este integrearea trupelor europene pe frontul ucrainean, ce ar echivala cu declararea automată a războiului mondial. World War III Is Now Inevitable – Here’s Why It Can’t Be Avoided Iată deci cum se desfăşoară pas cu pas toate predicţiile sumbre făcute pe acest blog încă de la începutul războiului şi mai dinainte, chiar încă de la intrarea ruşilor în Crimeea, Maidan şi semnele care se arătau: Ca un prim comentariu, eu nu cred că vor avea nevoie de prea mulţi recruţi. Să nu uităm că scopul acestui război mondial este declanşarea schimbului nuclear care să reducă populaţia, conform programului. Ori pentru asta nu va fi nevoie de multe

Nu contrazic cu nimic cele zise acum 2 luni în COLAPSUL FRONTULUI DIN UCRAINA prin ce voi spune în continuare. Este o diferenţă între starea lucrurilor şi care e factorul principal care a dus la această stare. Aşa cum dezastrul economic din România, subjugarea totală şi lipsa oricărei speranţe de viaţă normală sunt o realitate palpabilă dar totodată consecinţa cedării suveranităţii către UE, tot aşa şi Ucraina în prezent nu face decât să joace un rol, cu voie sau fără voie, cu ştiinţă sau cu neştiinţă. Rolul Ucrainei a fost tot timpul acela de a împunge ursul, de a încerca să îl sece de energie, de a încerca destabilizarea politică, de a încerca provocarea unor eventuale greşeli strategice majore. Folosirea Ucrainei a fost şi ea o variantă la care s-a ajuns după alte încercări, cum a fost Georgia de exemplu. Şi mai înainte de Georgia, Cecenia. Dar lumea în general uită şi oricum aceste lucruri nu le veţi putea auzi la TV sau la vreun analist serios care doreşte să câştige o pâine în România de astăzi. Ca fapt divers, în cazul Georgiei, problema a fost nealinierea armatei georgiene cu recomandările “consultanţilor” militari ai SUA. Pentru cei care îşi amintesc evenimentele, intrarea ruşilor în Osetia s-a făcut printr-o strâmtoare foarte îngustă unde dacă doreau georgienii îi puteau căsăpi pe ruşi. Evident era doar o victorie de moment, dar cine ştie … În schimb, în Ucraina americanii au învăţat lecţiile şi s-au asigurat că armata a fost “curăţită” cel puţin la nivelul conducerii de liderii “pro-ruşi” pentru a evita situaţia catastrofală cu Crimeea când preluarea s-a făcut fără ca soldaţii să tragă un foc de armă. Vă amintiţi cum plecau autobuzele cu soldaţi ucrainieni din Crimeea? Unde plecau aceştia? Acasă la ei, deoarece ei nu erau din Crimeea, deoarece majoritatea locuitorilor din Crimeea au dorit aderarea la Rusia. Fiind curăţită armata şi oferind armament şi pregătire, rezistenţa Ucrainei în urma invaziei ruşilor a fost nu doar de gherilă cum calculaseră ei iniţial. De altfel, rezistenţa batalionului Azov în acea fabrică din Mariupol este explicată tocmai prin pregătirea intensă pentru un război de gherilă. Cum ruşii au făcut un atac în pripă, din motive explicate aici, reculul ucrainienilor a fost spectaculos şi a forţat retragerea ruşilor în toamna anului 2022. Atât de puternic a fost ajutorul americanilor, atât de puternice armele şi suficientă muniţia, încât ucrainienii ar fi dorit să pornească un atac înspre Moscova. Evident că americanii nu au dat ok-ul la aşa ceva deoarece creştea riscul folosirii nuclearelor şi escaladării războiului nuclear pre devreme. Ori pentru a crea premizele unui război nuclear, este nevoie de creşterea treptată a tensiunilor, de finalizarea bunkerelor pentru elite, de transmiterea mesajului în rândul fericiţilor aleşi care speră să treacă de iarna nucleară etc. Prin urmare, americanii au forţat un acord cu ruşii ca în nordul Ucrainei să nu se ducă lupte. Evident, din când în când ucrainienii mai trăgeau câte o scatoalcă la Belgorod şi recent chiar au încercat unele manevre. Ruşii au răspuns,

vezi şi partea 1 Azi nu am apucat să văd noutăţile mai pe larg, dar pe radarul meu nu au mai apărut noutăţi legate de topic. Apropos de varianta C, conform căreia SUA ar fi organizat atentatele, aş mai adăuga că dacă SUA ar fi suficient de pregătite să îşi asume riscul unui atentat în Rusia având siguranţa că nu vor fi prinşi, cred că ar fi avut alte ţinte. Cum nu am comentat în articolul anterior despre principala întrebare de la care trebuie să înceapă orice investigaţie în astfel de chestiuni: cui foloseşte?, o fac aici. De departe acest atentat, la o primă vedere, pare să folosească Ucrainei, deoarece Putin pierde din autoritate. În general statul rus pierde din autoritate. Totodată ucrainienii simt gustul dulce al răzbunării şi teoretic prind mai mult curaj. Dar toate astea sunt imprecise, toate aceste deducţii sunt complet incorecte deoarece implicaţiile sunt complexe. În primul rând Putin pierde dar nu pierde. Poate pierde o parte din încrederea oamenilor în sensul că poate unii vor zice “ne-am săturat de acest război, că uite murim ca şobolanii”. Dar pe de altă parte, narativul oficial al lui Putin este ranforsat. Putin a arătat mereu că acest război nu este cu “fraţii” din Ucraina ci este cu vestul. Chiar şi cei mai sceptici la aceast narativ, nu pot nega acum că Rusia este atacată, de duşmani care poate sunt din vest. Deci în cele din urmă, Rusia se mobilizează. De cealaltă parte, în Ucraina, cu siguranţă o mică parte a oamenilor se bucură. Dar cei mai sinceri îşi pun întrebarea: dacă noi am ajuns la fel ca ei, omorâm oameni nevinovaţi, mai merită acest război? Cu ce suntem mai buni? Poate singurul avantaj important al Ucrainei ar fi mica speranţă că acest atentat să fie un exemplu că se poate şi să stârnească tensiunile musulmane din Rusia care sunt un blidspot pentru noi. Personal nu am abordat acest topic deoarece nu cred că Rusia putem spune azi că mai poate fi clătinată de un război interreligios, după ce a fost Cecenia. Atunci ar fi fost şanse mult mai mari ca Rusia să se dezintegreze şi faptul că a rezistat, este un argument că Rusia este un bloc solid din punctul de vedere al regrupării tuturor minorităţilor religioase. Solid în sensul că nu putem discuta de riscuri politice care s-ar naşte din diviziuni religioase şi aprinderea unor astfel de conflicte. D- Turcia ca actor este doar o variantă aiurea, fără nicio bază. Am băgat-o aici doar că am auzit-o pe TikTok şi în caz că mai am cititori mai vechi, de pe vremea când scriam aproape la 2-3 luni despre războiul ruso-turc. Nu cred că Erdogan va pune probleme lui Putin deoarece îi e dator cu viaţa, Putin salvându-l din atentatul organizat de americani. Dacă ar putea şi dacă ar avea cu ce, Erdogan l-ar ajuta pe Putin cu mult mai mult. Ca mică putere, puterile sunt limitate. Politica făcută de Erdogan este un exemplu de urmărire maximă a