Zombiismul spiritual

“Trăim într-un timp al monștrilor” – Jonathan Pageau

Cultura zombie este o felie importantă din ghiveciul de paradigme culturale servit la plimbă-tava-ul de mâncăruri care hrănesc sufletul omului contemporan. Poate exagerez puțin dacă compar industria mass-media din prezent cu un plimbă tava deoarece o comparație mai potrivită ar fi cu a unui fast food. Dar mecanismul prin care accesăm “ofertele” culturale în prezent se apropie prin modul de operare mai mult cu un plimbă-tava unde luăm mai început o tavă pe care punem pas cu pas din fiecare categorie de produse prin care trecem, pas cu pas, câte ceva din fiecare: ba un anume post tv care ne “informează oficial”, ba anumite canale Youtube pe care le urmărim zilnic cu religiozitate, ba un set anume de influenceri care ne “inspiră” prin “viralele” pe care le produc pe Instagram sau pe Tiktok, ba anumite filme atunci când avem mai mult timp, ba anumite jocuri, ba anumite canale youtube, ba anumite servere discord sau streameri pe twitch (pentru cei mai tineri). Avem di tătii, cum spune cântecul …

Alimentara – Planeta Moldova

Un remake al hitului Alimentara al grupei Planeta Moldova ar fi binevenit în ziua de astăzi cu referință la “ofertele” culturale de filme, canale, podcasturi care domină în ziua de astăzi. Avem di tăti, mai puțin însă creștinism, naționalism și mai nou chiar biologie, deoarece nu mai avem voie nici să zicem mamă sau tată, ci “persoană care este gravidă” sau “părinte 1 și părinte 2”.

Cu nici 20 de ani în urmă, cultura includea 50% cartea, 20% muzica și restul împărțit variat în reviste, teatru, sculptură, pictură, dans, balet, opera sau arte plastice. Acum avem 90% streaming de filme (Netflix, Amazon, HBO etc), 9% rețele sociale (Tiktok, Instagram, Youtube, Twitch, Facebook, Twitter) si 1% altele care țin de contactul fizic (gen cititul unei cărți fizice, nu audio, participatul la un concert, vizitarea unei expozitii, a unui muzeu). Iar 1% poate fi chiar exagerat dacă am calcula în ore de consum și nu în persoane care măcar 1 ora pe lună au contact și se hrănesc dintr-o anume formă de cultură.

Dacă am spus 2-3 cuvinte despre medium, poate ar fi momentul să trecem la content, căci mediul în esență nu este decât purtător al mesajului. Dar aici nici nu știm cu ce să începem … Moștrii ne-au invadat. Au evadat din filme și au invadat realitatea reală. De la tatuajele grotești ale fotbaliștilor până la belciugele în nas, vopseile de păr în culori roz sau alte nuanțe stridente până la buzele umflate, operațiile estetice și în general toate alterările asupra imaginii fizice, fie asupra corpului, fie prin îmbrăcăminte și accesorii, ceea ce altă dată vedeam doar în filme de groază acum putem observa pe stradă sau – și mai grav – în cercul nostru de prieteni și relații.

Și dacă modificările care au ca rol transformarea imaginii persoanei (cu toată variația de boli psihologice care motivează aceste transformări) sunt oarecum un ecou al puterii impactului culturii asupra omului de rând care nu are un caracter puternic și o personalitate conturată ci este doar un produs al mașinăriei de fabricat consens și mai strigător la cer este atunci când observăm nu doar modificarea imaginii ci și a comportamentului unor persoane sau – și mai grav – a unor grupuri și segmente din societate din ce în ce mai numeroase. Aș exemplifica aici prin implantarea sărbătorii Haloween care este evident un “gateway drug” către satanism.

Inversiunea normalului pe care o trăim este deja o realitate observată de mulți și singurele dezbateri sunt dacă această inversiune este un semn al apogeului vestului (de exemplu Neagu Djuvara avea această teorie) sau sunt pur și simplu un semn al vremurilor – conform protestanților din SUA care văd în crearea statului Israel un semn al vremurilor și prin urmare decadența actuală este firească, după ea urmând începutul sfârșitului care pentru ei înseamnă venirea lui Iisus și începutul stăpâniei de 1000 de ani (mileniarism sau hiliasm). O viziune aparte o are Jonathan Pageau, dar nu doresc să o descriu în doar 2-3 vorbe ci o să detaliez.

Jonathan Pageau – Pentecost for The Zombie Apocalypse

Spre deosebire de Jonathan Pageau care este un profet al inversiunii (centrul devine margine și marginea centru), eu cred că lumea este după cădere într-o spirală a inversiunii continue care o va duce cu fiecare bulcă într-o gaură și mai adâncă, într-o depărtare de Dumnezeu și mai mare până la punctul în care întunericul va fi deplin și nimeni nu va mai putea să se mântuiască. Atunci Dumnezeu va sfârși timpul și va începe Judecata și veacul de apoi.

Și în această spirală, cu fiecare buclă și amplitudinea și viteza sunt mai mari și turbarea pe măsură. De aceea fiecare schimbare de buclă li s-a părut contemporanilor ca un început al sfârșitului deoarece viitorul care se întrevedea părea infinit mai întunecat decât vremurile pe care le trăiseră ei. Tot așa și astăzi – cu greu găsim creștini care să nu fie convinși că trăim sfârșitul vremurilor, deoarece monștrii s-au coborât din filme și au intrat printre noi.

Să vedem acum câteva aspecte ale unui anume gen de monștri din panoplia de prototipuri produse de fabrica de produs consens care se diferențiază de celelalte printr-o anume caracteristică cu un ecou aparte în credința creștină: noul om. Un zombie este un nou om, dar nu unul îndumnezeit, curățit de patimi, trecut prin focul ispitelor, luminat de harul divin. Zombie-ul, ca om nou care transcede morții este mai debrabă un animal, un sub-om, cu o rațiune alterată (în locul luminării hristice), cu un trup deformat (în locul trupului înviat din creștinism), fără identitate (un zombie este doar un membru al turmei) dar totuși capabil să schimbe lumea și să răspândească zombiismul pe întreaga planetă. În toate ipostazele prezentate, zombii domină lumea, nu există scăpare. În lupta dintre supraviețuitori și zombie, mereu cel din urmă va câștiga, rezistența este doar temporară, lupta cu zombie este fără nicio speranță de succes, nu face decât să prelungească sfârșitul inevitabil cu o dureroasă stare de încordare continuă, atenție, temere, eforturi supraumane ale celor care nu au fost încă infectați și se luptă ca să surpaviețuiască.

Jonathan Pageau spune că spre deosebire de ceilalți monștri, zombiul este profetul nihilismului contemporan. Zombie-ul nu mai are magie (ca Harry Potter), nici măcar supranaturalul care însoțea poveștile de groază cu vrăjitoare și magicieni de altă dată nu mai este prezent. Zombie-ul este aproape un animal, este fizic, material, lumesc, nu sugerează nimic trancendent, din contră: simplul fapt că există zombie, arată că Dumnezeu nu există pentru că dacă ar exista, nu ar putea permite ca un rău așa de mare să lovească făptura pe care El a creat-o.

Apariția zombiilor nu are un motiv anume, nu este împlinirea unei profeții sau a unei promisiuni divine (cum multe basme moderne s-au inspirat din creștinism – Dune, de exemplu), nici măcar intersecția unor lumi diferite cu universul nostru sau venirea extratereștrilor. Zombie nu apar ca Dracula, la miezul nopții, în urma unor căutari ale unor aventuriei în locuri îndepărtate sau interzise, uitate de timp, misterioase. Nu, zombie nu au nimic de a face cu misterul, ei sunt pur și simplu un accident biologic, ca pandemia.

Tot în opoziție cu monștrii clasici, care sunt personalități puternice, indivizi bine conturați cu atribute clare și puteri bine definite, zombii nu au personalitate, singurul lor atribut este setea nesățioasă de a înghiți viața, de a răspândi boala la toți oamenii, de a transforma întreaga omenire într-o hoardă care umblă fără sens pe pământ căutând nimic altceva decât alte suflete pe care să le înghită.

Spre deosebire de vampiri – monștrii aristocrației, care atacă mai ales prințese și fete frumoase din lumea înaltă, zombii sunt monștrii maselor și se manifestă în masă. Nu doar în filme sau în cărți, nu doar în cultură ci și în lumea reală.

Puterea de atracție a culturii zombilor este atât de mare încât în marile orașe ale lumii au loc periodic manifestații care se numesc “zombie walk” și la care participă mii de oameni îmbrăcați în zombie, care arată ca cadavre umblătoare. Moda a început în America de Nord dar s-a extins rapid în întreaga lume. Dacă pandemia le-a cam dat la o parte, acum revin în forță. Iată un exemplu în Chile. O formă incipientă acestui tip de marș are loc și în România în Craiova și se numește Puppets Occupy Street.

Manifestările sunt un fel de sărbătoare, un praznic sau o slujbă a religiei zombiilor. Motivația celor care participă la aceste manifestări nu este altceva decât manifestarea unei adeziuni puternice la cultura zombiilor cu toate aspectele pe care le comentăm aici. Oamenii ies în stradă deoarece doresc să exprime această adeziune și să o trăiască alături de alții asemenea lor.

Zombi-ul ca model cultural este în aceiași măsură un prototip al turmei iraționale devoratoare de viață și de civilizație cât și al individualismului absolut produs de societatea contemporană care prin lupta împotriva celor trei piloane ale unui om normal (familie, neam – istorie, credință – moralitate) a reușit izolarea totală a vieții omului contemporan din societățile “moderne”. Zombii din turmă interacționează doar cu ce le atrage atenția, dar niciodată între ei. Au pseudo-libertatea unor alegeri în restaurantul plimbă-tava al pseudo-culturii moderne unde bineînțeles nu vor găsi creștinism sau istoria proprie. Comuniunea este însă zero, cu excepția participării la astfel de manifestări unde nu vor face prieteni, nu vor schimba idei, nu vor interacționa în alt fel decât în procesul de exprimare a adeziunii la această cultură mortuară.

Zombii sunt atenți la anumite sunete și stimuli vizuali dar percepția lor este una primară. Zgomotele doar îi îndreaptă într-o direcție sau alta, zombii nu sunt capabili să înțeleagă limbajul sau să interpreteze realitatea în deplinătatea fenomenologiei ei deoarece zombii nu au conștiință de sine ci doar sunt automatoni defecți care au un singur scop – să devoreze.

Canibalismul este așadar o altă caracteristică definitorie a zombiilor pe lângă animalismul, lipsa rațiunii și acțiunea în turmă. Foarte ciudat, spre deosebire de alți monștri periculoși care distrug tot ce stă în calea lor (Godzilla) sau mănâncă orice făptură (Gremlins), sau își aleg victimele cu atenție (It de Stephen King), zombie nu doresc decât să mănânce alți oameni care nu sunt însă infectați și în unele variante doar creierul. Semnificația simbolică a acestei obsesii de a devora oameni normali, care nu sunt încă infectați denota obsesia față de ceea ce le lipsește lor: personalitatea, rațiunea, emoția. Iată cum formulează Jonathan Pageau această aspirație a zombiului (într-o traducere aproximativă din conferința referită mai sus).

“Zombi-ului, ca făptură fără sens, fără inteligență, îi lipsește orice formă de personalitate. El are această insațiabilă dorință tocmai către ceea ce îi lipsește: identitate, sens. Această dorință apare (simbolic) în reducția materialistă a identității și personalității care se regăsește în creierul omului. Zombie-ul vrea să mănânce creierul deoarece nu poate să mănânce mintea. Această pornire spre devorarea creierului altor oameni este o pervertire extremă a aspirațiilor la comuniune ale omului și totodată o imagine distilată a tuturor pasiunilor noastre, a încercării omului de a satisface această tainică sete a sufletului nostru care dorește să participe la comuniune cu alte suflete și cu Dumnezeu, prin patimi trupești care îi transformă pe ceilalți oameni în obiecte, în materie primă pe care credem că dacă o consumăm, ne vom satisface setea.”

Turma de zombie este o imagine a disoluției societății, un zombi ca parte a turmei reprezintă omul modern devenit o statistică nesemnificativă, fără valori și aspirații împărtășite cu alți oameni cu excepția setei obsedante de a consuma. Zombi-ul ca individ simbolizează descompunerea persoanei umane însăși într-un antomaton fără suflet și programat să aducă moartea celor care încă mai au suflet.

Jonathan continuă propunând o paralelă între disoluția statului și a valorilor civilizaționale și căderea în patimi ale individului cultura zombie fiind un indicator al ambelor fenomene. În opoziție cu fragmentarea și disoluția societății – pe de o parte și căderea în patimi a individului ca alunecare obsesivă în căutarea setei dominante care se află pusă în sufletul nostru de Creator, soluția firească este întoarcerea în sânul Bisericii.

De aceea fac apel repetat la conștientizarea nevoii de auto-îndoctrinare unde prin auto înțeleg mai degrabă trezirea și realizarea acestei nevoi, nu alimentarea la propriile idei și căutarea răspunsurilor în forul propriu. Față în față cu această realitate expusă aici care vedem că este suficient de reală ca să ne sperie și pe care cu cât o vom analiza mai atenți vom vedea cât de mult se apropie de tipologia prototipului reprezentat de zombii, construirea unui reflex de a căuta mereu ieșire din această stare de adormire este vital pentru a supraviețui spiritual și pentru a nu deveni noi înșine niște zombi.

Dar despre aspecte concrete ale procesului de auto-îndoctrinare și o motivare a acestei formulării, voi trata într-un articol viitor.

De la războiul nevăzut la războiul văzut

“Linia care separă binele şi răul intersectează inima fiecărui om” – Aleksandr SolzhenitsynArhipeleagul Gulag

Voi zice câteva cuvinte despre recentul asalt asupra Bisericii Ortodoxe Rusești din Ucraina.

Am mai zis și repet – acest război din Ucraina este instanțierea în lumea reală a războiului nevăzut dintre bine și rău din lumea spirituală. După teroarea roșie și jertfa sângeroasă care a spălat păcatele generațiilor anterioare, din nou estul este tulburat de război și o nouă generație este cernută. Cernerea are loc pentru a se deosebi grâul de neghină deoarece în vest buruienile au năvălit totul și nu mai este speranță de roadă – poate cu excepția SUA unde există un val de convertire la ortodoxie mai accelerat ca în alte vremuri din cauza internetului și a accesului la informație. Dar și din cauza decăderii morale și a imploziei societății. Cumva, în SUA, eșecul ateismului și al new age-ului postmodern trezește din ce în ce mai mulți oameni și îi îndreaptă la credință – ceea ce nu s-a întâmplat în Ucraina și de aceea au parte de război.

Sunt speculații însă aceste comentarii – nu știm noi tainele lui Dumnezeu și de ce a îngăduit. Războiul nu este însă ceva nou pentru adevăratul creștin care are război cu demonii în fiecare zi. Pentru adevăratul creștin, războiul fizic este de mare ajutor deoarece proximitatea morții îl trezește din efectul drogurilor cu care diavolii îi aruncă în confuzie și amăgire pe cei din “lumea dezvoltată” care nu au parte de necazuri, probleme și situații limită și prin urmare cu greu se problematizează cu privire la rostul existenței. “Lucrurile sunt prea aranjate” descria Ion Cristoiu viața din Marea Britanie, evident prin perspectiva unui turist care a stat pe-acolo temporar, deoarece sunt sigur că pacea, bunăstarea și ordinea din vest sunt într-un proces accelerat de degradare din cauza invaziei controlate care inevitabil va afecta puternic civilizația și bunăstarea așa cum o știm, dacă nu cumva acest război din Ucraina se va extinde și în vest.

Avem așadar o dare pe față a actorilor din războiul din Ucraina. Bunăoară, statul ucrainian (gașca de la putere de fapt, deoarece statul este cvasi-inexistent, Ucraina fiind în topul corupției înainte de război, un stat eșuat condus de mafioți) pune la cale eliminarea bisericii ortodoxe. După cum știm, nevrednicul de pomenire patriarh Bartolomeu de Constantinopol și colaborator cu acte al CIA a numit înainte de război un schismatic care își înființase propria biserica drept episcop și a recunoscut biserica ucraineană ca fiind biserică soră. Astfel s-a produs schisma din interiorul ortodoxiei care a premers acest război și care evident a stârnit mânia lui Dumnezeu. Deoarece dacă nou înființata biserică ucraineană, încropită cu ajutorul lui Bartolomeu și al CIA ar fi avut binecuvântarea lui Dumnezeu, poate că Dumnezeu ar fi pus umărul să se facă pace și biserica cea nou să crească, atrăgând prin înflorirea ei pe cei “rătăciți” din biserica rușilor.

Este foarte greu de înțeles pentru români de ce această chestiune a intervenției lui Bartolomeu a produs un rău foarte mare, similar smintelii calendarului. Deoarece noi românii am fost cumva păziți și avem o singură biserică. Ca să vă dați însă seama de ce diavolul și-a băgat coada la ucrainieni, vă pun următoarea întrebare: de ce naționalismul și ortodoxismul românesc sunt ostracizate și combătute de “presa oficială” finanțată de guvern și administrată de serviciile americane în timp ce naționalismul și extremismul ucrainean sunt încurajate până acolo unde ADL (liga anti-defăimare a evreilor din SUA) aprobă afișarea de însemnuri naziste ale luptătorilor din Ucraina deoarece acestea nu sunt împotriva evreilor [1]?

De ce în România Mișcarea Legionară este interzisă, deși nu a fost o organizație nazistă, în timp ce organizațiile naziste din Ucraina sunt tolerate? Reamintesc celor care nu știu că pentru interzicerea mișcării legionare s-a dat o nouă lege deoarece vechea lege care interzicea manifestațiile și simbolurile naziste nu includea Mișcarea Legionară deoarece Mișcarea Legionară, la procesul de la Nuremberg nu a fost considerată una nazistă și anti-semită, fiind doar o organizație naționalistă cu legături cu Germania, poate mai puțin strânse ca legăturile pe care le avea IBM.

Vedem așadar ca sub pretextul colaboraționismului și a “legăturilor cu Moscova”, biserica ortodoxă din Ucraina este acum exterminată. Deocamdată au început “prechizițiile” și “anchetele” – este clar că așa cum venirea la putere a bolșevicilor a adus cu ea arestarea preoților și a ierarhilor sub pretexte de colaborare cu burghezia, mugurii prigoanei de acum nu vor fi doar niște semnale false. Diavolul își dă masca pe față! Prin diavol nu zic doar Zelinsky ci întregul aparatus care conduce acum Ucraina care pare să aibă la cârmă SUA. Banii vărsați, cel puțin oficial, arată clar în direcția SUA.

În paralel cu această prigoană accentuată astăzi (deși incidente minore au mai fost și Zelinsky a anunțat din timp că va declara ilegală biserica ortodoxă – pentru a face presiuni) ce credeți că se întâmplă la Casa Albă? Credeți că se aprinde bradul de Crăciun? Nu! Pe Casa Albă se proiectează curcubeul deoarece Biden a semnat legiferarea la nivel federal a căsătoriilor gay – acțiune care poate intimida statele să interzică căsătoriile gay [3]. Ce mi se pare mai interesant la acest eveniment este declarația lui Biden, care sclerozat cum este, concentrează în cuvintele sale esența sistemului: lupta anti-creștină:

“Racism, antisemitism, homophobia, transphobia, they’re all connected,” Biden said. “But the antidote to hate is love.”

Sursa

Evident dragostea față de palestinieni nu este ok, deoarece este antisemită. Prin aceste declarații, Biden doar confirmă că de la ateism se trece la o nouă religie care va avea ca dogme aceste “valori” menționate de Biden și ca apostoli pe toți ziariștii, politicienii, influencerii și în general toți idioții utili care nu au coloană vertebrală să spună ceea ce cred și de frica penalităților se conformează. Despre conformarea la a avea o poziție oficială față de “the current thing”, am mai discutat în articolul scris plandemie intitulat CONFORMITATEA CA MONEDĂ A VIITORULUI.

Să ne întoarcem însă la Ucraina. Este clar că biserica ortodoxă tradițională (așa-zis “rusească) va fi exterminată. Aflată într-o țară în război, cu un stat eșuat, fără conexiuni directe sau prea relevante cu patriarhul de la Moscova (cu excepția pomenirii acestuia la slujbe), biserica ortodoxă din Ucraina (cea “rusească”) a reprezentat în ultima perioadă o redută periculoasă pentru sistem, prin libertatea pe care liderii săi și-au permis-o. E suficient să vă uitați la predicile IPS Longhin ca să înțelegeți ceea ce spun. Evident că de când cu războiul, nu prea i se mai permite să vorbească la fel de liber ca înainte, dar de la IPS am putut afla că soldații români luați cu japca de ucrainieni și trimiși carne de tun în fața rușilor, nu primeau mâncare și haine și erau cei mai slabi dotați din armata ucraineană. Care trust de presă s-a sinchisit să verifice această informație? Care ziarist/blogger a preluat așa ceva și a tras semnale de alarmă pentru ca cumva politicienii noștri să audă și să fie responsabili pentru inacțiunea lor, deoarece neștiința li se poate ierta, dar măcar să știe pentru că altfel, la Judecata de Apoi vor zice cu privire la asta: de unde să știm noi că românii erau trimiși pe front și lăsați să facă foamea?

De ce zic însă că biserica rusească din Ucraina este (era) probabil cea mai liberă (de facto) biserică ortodoxă din lume? Păi din start, noua biserică ucraineană este clar cine are în cap. Cât de mult se preocupă ei de mântuirea poporului ucrainean vedem din ferocitatea cu care se disociază de agenta pro-gay a lui Zelinsky. Ați auzit ceva? Dacă da, rog comentați, eu deși sunt abonat la 20 de canale pe telegram ale ucrainienilor, nu am văzut nimic, din contră – ucrainienii par să creadă că adopția urgentă a “valorilor europene” e musai să înceapă cu libertinajul sexului și garantarea drepturilor minorităților sexuale, mai degrabă decât, de exemplu, lupta cu corupția.

Dar de ce biserica orodoxă rusească de la Moscova nu ar fi liberă? Nu cunosc în amănunt ghearele caracatiței și de ce rușii sunt încă încleștați de ele. De vreme ce biserica ortodoxă a rușilor a fost dată cu forța afară din Consiliul Mondial al Bisericilor, este evident că ierarhia rusească nu are preocupări reale legate de ortodoxism ci este un instrument politic cu funcționari interesați mai mult de avantaje financiare și vizite la Geneva, întâlniri cu “capete luminate” din vest și alte de-astea. Nu Evanghelia i-a interesat pe ei și poate de aceea Dumnezeu va îngădui distrugerea Rusiei deoarece timpul dat nu s-a folosit spre mântuire ci pentru altele. Nici noi însă nu suntem departe deoarece în loc să învețe din pedeapsa lui Dumnezeu și semnele vremurilor, ierarhii noștri se grăbesc să ocupe locurile vacante rămase libere în urma ușuirii rușilor din CMB [5].

Una peste alta este doar chestiune de timp până când presiunea sistemului se va accentua și pe meleaguri mioritice și alinierea la o nouă religie va fi împinsă pas cu pas, mai rapid sau mai urgent, deoarece papismul se grăbește cu pași rapizi înspre “noua religie”. În Germania de exemplu se pregătește terenul pentru acceptarea preoților gay și trans. Deocamdată pot fi doar “altar boys” (sau de alte genuri) [6].

Vom asista deci la un război cât mai pe față, pe toate planurile. Este din ce în ce mai clar că timpul se accelerează și semnele vremurilor apar. Prin apariția semnelor vremurilor mă refer la faptul că o viață creștină curată devinde din ce în ce mai greu de trăit. Vedem un asalt al demonicului pe toate planurile. Recomandam zilele trecute pe Facebook, că adevăratul boicot la produsele austriece înseamnă renunțarea la credite dar și auto-îndoctrinarea. Credința ca dar primit de la Dumnezeu, este din ce în ce mai greu de păstrat – așa se pare. Nu mai zic că oricum credința adevărată – ca condiție esențială pentru mântuire, căci fără adevărata credință nu există nici speranța mântuirii, este oricum și mai greu de păstrat. De aceea, este vital pentru creștini ca să conștientizeze importanța auto-îndoctrinării, înțelegând prin asta asumarea responsabilității cunoașterii, înțelegerii și aderării la dogmele și învățăturile credinței, pe cont propriu. Este asta însă atât de important acum? Oare nu mai bine creștinii să facă fapte bune, să lucreze virtuțiile și alte aspecte legate de ortopraxie? De ce este auto-îndoctrinarea atât de importantă? Auto-îndoctrinarea este importantă deoarece cu greu vom mai avea acces la adevărata credință deoarece aceasta va fi interzisă, așa cum se întâmplă acum în Ucraina. Ortopraxia este importantă, dar fundamentele unei credințe adevărate, ancorată în tradiția seculară a bisericii și ferită de inovațiile timpului sunt mult mai importante. Să dau doar un exemplu.

Cum pot creștinii ortodocși să dobândească virtutea postirii și să exerseze înfrânarea dacă prea-fericiții dezleagă la pește de nu mai fac față negustorii să aducă cât pește consumă creștinii ortodocși în acest post. Justifică “apostolii pogorămintelor” că vezi-Doamne, Postul Nașterii Domnului este un post al bucuriei, nu atât al tristeții și de aceea e bine să ne îndopăm cu pește. Acest exemplu este unul infim. Dar educația pro-ecumenistă din facultățile de teologie ortodoxă nu este deloc unul infim. Este o acțiune de durată, clar intenționată și impusă conștient cu scopul de a distruge consistența credinței ortodoxe și de a induce un spirit al relativității care să poată produce fisuri masive, prin mici incizii în punctele cheie. Iar păstorii sunt punctele cheie de care se va folosi vrăjmașul pentru a lovi în turmă. Cu o mică fisură în adevărul de credință cum că poate și alții au adevăr măcar în parte, se trece la una mai mare – că trebuie să avem dragoste și față de transexuali deoarece și ei sunt oameni. Apoi se va continua cu altele, de care ne este și teamă să vorbim, dar roadele sunt evidente și vedem o decădere înfricoșătoare a credinței și a conștiinței ortodoxe în rândul românilor, chiar comparat cu acum 5-6 ani. Culmea este că decăderea unei trăiri ortodoxe veritabile nu vine neapărat la pachet cu o scădere a manifestațiilor religioase așa zis tradiționale. Numărul românilor care se declară creștini și tradiționaliști este din ce în ce mai mare. Colindele, cărțile de spiritualitate, hainele cu modele tradiționale, arhitectura brâncovenească, tricolorul, sarmalele și chiar postul sunt acum popularizate peste tot, inclusiv la hypermarketurile străine. Asta însă nu are nimic în comun cu credința ortodoxă.

De aceea poate au avut parte ucrainienii de un război, ca cei aleși să fie deja luați și să nu cadă în ispitele care vor măcina întreaga lume și vor duce la iad miliarde. Continuând presupunerile și speculațiile de la începutul articolului, nu cred că spun prostii dacă zic că războiul este o binecuvântare deoarece bombele spirituale care duc sufletul la iad sunt mult mai rele decât bombele fizice care zdrobesc trupurile.

Voi urmări îndeaproape atacul asupra bisericii ortodoxe din Ucraina și voi reveni cu noutăți curând. Azi au fost asalturi ale serviciilor de securitate ucrainiene în 7 provincii la diverse biserici și probabil vor apărea “dovezi” ale colaboraționismului și preoți și ierarhi vor fi arestați. Nu căutați în presa românească așa ceva, nu veți găsi. Reveniți pe chiazna.ro în curând.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] The ADL issues statement declaring Ukraine’s Azov Battalion no longer ‘far-right’

[2] Tribunalul International de la Nurnberg a scos de sub acuzare Miscarea Legionara

[3] Joe Biden a semnat legea care protejează căsătoriile gay. Casa Albă a fost iluminată în culorile curcubeului – Digi24

[4] Zelensky opens door to same-sex civil partnerships in Ukraine

[5] IPS Nifon, în noul comitet executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor

[6] Germany’s LGBTQ+ Catholics gain new labour rights – will wider Church follow?

Noua Europă “mai eficientă”

Am tot explicat și am detaliat cum UE se va transforma dintr-o spoială de organizație democratică unde și cei mici au același cuvânt de spus cu cei mari (evident raportat la numărul populației și evident doar în aparență) într-un nou soviet în care centrul (Germania) nu va mai avea ezitări în a “coordona” complet activitatea economică, finanțele, educația și în general întreagă societate din țările cucerite de la fostul bloc sovietic.

Acum că s-a întâmplat chestia cu Austria aș dori să fac un mic update.

Din start trebuie să spun că transformarea este ceva firesc într-o organizație, darămite în ditamai Babilon continental. Fără inovație, fără eficientizareă, fără învățat din greșeli, oamenii nu ar fi reușit să construiască un turn Babel în antichitate, atât de bine și de trainic încât să îl oblige pe Dumnezeu să îl dărâme și să le încurce limbile deoarece altfel, omul ar fi luat-o rapid pe calea îngerilor căzuți din cauza mândriei. Că ce au învățat oamenii este greșit și repetă greșelile, asta e altă discuție.

În cazul UE însă, ce trăim acum nu este o optimizare în urma învățămintelor din greșelile trecutului sau nici măcar o adaptare la cerințele vremurilor. Ce trăim este o CONSOLIDARE a puterii centrale, o ranforsare a mecanismelor de control și transfer al resurselor dinspre periferie spre centru. Reamintesc că spre deosebire de alte imperii, UE s-a extins prin prisma promisiunilor oferite: “intrăm în UE și ne dă și nouă bani, ne dă ajutoare” a fost principalul slogan implantat în creierele românilor înainte de aderare, cu anumite nuanțări și adaptări la fiecare mediul cultural unde s-a realizat marketingul. Acum însă, după ce mitul ajutoarelor s-a fumat și mămăliga începe să fiarbă, e nevoie de noi “transformări” care să țină iobagii la vatră și să nu-i îndemne să se răscoale. Nu doar în România sau Europa de Est ci și în Italia, Spania sau Franța.

Dar consolidarea a fost urmărită continuu și orice criză folosită ca pretext de a mai face un pas în această direcție. În prezent provocările sunt reale și aș nuanța că pe lângă consolidare avem și o preocupare sinceră a europenilor de a face ceva ca șandramaua să nu se prăbușască. UE trece acum un test istoric cum ar spune vuvuzelele fabricii de produs consens.

Să trecem însă la niscavai realități concrete. Avem așadar discuțiile (nu chiar recente) despre spargerea UE în 2 viteze, în 2 blocuri cu viteze diferite. Cei din prima grupă ar continua să aibă drepturi egale (ca acum) și cei din grupa a 2-a ar fi cumva marginalizați. Modelul în sine nu este de condamnat dar dacă e trădare ar trebui să o știm și noi.

Principala problemă a UE este că dorește să cucerească țări dar nu poate din cauza rezistenței. Ungurii de exemplu – nu pleacă capul, nu scot fundul la înaintare ca românii care se pleacă în fața austriecilor cu umilință acceptând flegma dată și măcănind vocal câteva zile după care uită ca de la mână până la gură și se aruncă la credite BCR și carduri Raiffeisen pentru cadourile de Crăciun. Fenomenul este studiat și cunoscut – românii nu sunt impredictibili deloc, din contră. Atât de siguri sunt pe studiile făcute austriecii încât marile companii nici măcar nu au adus vreo umbră de opoziție față de decizia statului austriac de a flitui România – declarațiile au fost la unison: “dacă guvernul austriac a decis asta, sigur are motive” – au declarat austriecii în comunicatele oficiale.

Așadar avem acea tentativă de a sparge UE în 2 “viteze”. Asta ar rezolva conflictul cu Ungaria și Polonia și ar pregăti terenul pentru includerea Moldovei și a Ucrainei. Moldova nu va fi inclusă în UE dacă nu se trece la acest “sistem” de 2 viteze. Evident cu privire la zona euro, nu mai există nicio schimbare, nimeni nu va mai fi inclus în “clubul exclusivist”. Poate cel mult va exista vreun mecanism de suport al celorlalți care dacă ne uităm la cursul leu/euro pare să funcționeze deja, altfel nu este explicație pentru stabilitatea cursului în contextul exploziei deficitului guvernamental și a balanței de plăți externe.

Nu mai știu însă în ce măsură acest plan de spargere este conturat și se va da înainte pe el. Cert este că ceva urmează să se facă, UE trebuie să crape undeva deoarece vremurile vor impune asta. Dincolo de meandrele măruntaielor imperiale, v-aș atrage atenția asupra factorilor care determină această schimbare. Am menționat consolidarea puterii de către nemți. Dar nemții au deja cam toată puterea, singura problemă fiind acum că italienii sug de la conducta BCE cu mult peste celelalte țări și deși Germania are în continuare beneficiul unui euro slab și poate astfel să exporte și să construiască rezerve (15 miliarde în acest an de criză), există riscul ca dacă italienii nu se reglează (la cheltuieli) presiunea pe monedă să fie prea mare și să existe riscul scăpării de sub control a inflației.

La capitolul adaptare la vremuri, aș sublinia că în ton cu ideologia europenistă, controlul prețurilor este un pas înainte pentru noul soviet. În esență, o tehnocrație neo-marxistă cu un socialism “cu față umană” administrat de o clasă de birocrați care conduc pe viață deși teoretic statele componente au deja fiecare monarhiile lor în mare parte, este viitorul pe care îl prevăd eu. Există deci presiuni de control asupra prețurilor – deocamdată la energie. După dezastrul care va urma (și vedem efectele controlului prețurilor în Ungaria) acest control se va extinde și la alte categorii de produse. Va fi un fel de dans între măsurile de control ale UE și impactul nevativ asupra economiei, fiecare etapă ciopârțind încă o bucată din clasa de mijloc și aruncând în brațele statului din ce în ce mai mulți “useless eaters” cum le zice Marele Reset.

Adaptarea nu va face deci altceva decât să creeze pretextul introducerii de noi “mecanisme” de control și decizie cât mai “rapidă”. “Reacție rapidă”, “mecanisme automate”, “lupta cu inflația” – salate de cuvinte care vor fi aruncate în eter și care fiecare în parte va avea în spate un nou pas către consolidarea puterii și a controlului de către Germania. Prostimea însă trebuie să aibă impresia că nu Germania decide:

The German chancellor must no longer give the impression that he ultimately decides what happens in Europe and how,” Haider said.

Euronews

Evident că nemții nu doresc să dea IMPRESIA dar doresc să decidă deoarece așa li se pare normal, deoarece altfel nu ar fi pus umărul la această UE. Și după cum vedem, grosul beneficiilor se îndreaptă spre Germania, singura țară cu excedent bugetar în timp ce toate celelalte sunt pe minus și plătesc rate.

Faptul că nemții decid, taie și spânzură este ceva firesc în discursul politic din interiorul coaliției de la putere din Germania. Este un contrast total între discursurile din interiorul coaliției și imaginea pe care dorește Olaf să o proiecteze în afară.

As Rasmus Andresen, German Green MEP told Euronews, it is now most important that the longer-term goals on climate policy enshrined in their coalition agreement are adhered to. “I think that Olaf Scholz understands that if he wants to govern with the Greens and he wants to ensure their support then he needs to deliver on the climate targets,” he said.

Euronews

Evident că neamțul (Olaf) “înțelege”, adică știe că trebuie să dea rezultate pe direcția “verde” impusă de pistoanele acestor mici partiduțe infime finanțate de mari companii și centre de putere care prin simpla lor prezentă în coaliție decid soarta întregii uniuni și a sutor de milioane de europeni care vor face frigul în această iarnă din cauza tembelismului certificatelor verzi și a politicilor dezastruoase prin care prețul la energie a explodat incontrolabil. Cam cum este UDMR-ul la noi, așa au și nemții mici partide pe care sunt cam obligați să le ia în coaliție pentru că altfel se mai întâmplă accidente de genul scandalurilor de corupție care macină vârful uniunii zilele astea.

Dar dacă ritmul schimbărilor în acest an al războiului din Ucraina este foarte lent și nu s-a realizat niciun progres, putem spune că după un an plandemic în care s-a instituit infrastructura de control și comandă a tuturor cetățenilor, a fluxurilor de bani și a libertății de exprimare, poate o pauză era binemeritată, chiar dacă războiul a pus ceva probleme.

Rămâne să vedem însă ce va însemna pentru UE viitorul război din Taiwan și predicția mea este că UE se va despărți și mai mult de SUA și va păstra legăturile cu China ceea ce îi va oferi un oarecare sprijin economic dar îi va periclita finanțele care sunt complet dependente de Fed. Nu cred că SUA va merge până acolo încât să taie legăturile complete cu UE, dar cel puțin pe plan financiar și energetic UE va trebui să se descurce cam singură deoarece SUA va ajuta Taiwanul mai mult decât Ucraina, dominația Chinei fiind risc existențial pentru SUA și lovirea în chinezi fiind deja principalul vector extern al politicii SUA.

Ucraina, Africa, înfometare

Spuneam în articolele trecute că Ucraina, privită prin perspectiva rezultatelor obținute, devine pe zice trece o țară model pentru Marele Reset: populație redusă, economie distrusă, consum minimal. Deci amprenta de carbon optimă. Și în premieră, iarna aceasta BLACKOUT. Evident, după pace, va veni “reconstrucția verde” și se vor planta panouri solare în locul grânelor și al fabricilor.

Ca fapt divers, Africa este singurul continent care încă mai are creștere demografică masivă, cu mult peste medie, după această plandemie care a tăiat pofta de a naște copii unei întregi generații care era oricum distrusă psihic și mental de “noile tehnologii”. Africa a rezistat însă spectaculos la virus și prin urmare s-a încercat lovirea ei prin alte modalități, cum ar fi de exemplu prin mâncare.

Ucraina era unul dintre marii exportatori de produse agricole în Africa. Rusia de asemenea. Pe cât s-a vorbit despre Ucraina ca grânar al Europei, cu mult mai mult era pentru africani. Valoric, cifrele nu ne spun prea mult: 12 miliarde export cereale în 2021 dintre care, din Africa, cel mai mult avea Egiptul – 2 miliarde. Dar trendul de creștere al exporturilor ucrainienilor era unul foarte promițător: investițiile europene, modernizarea echipamentelor și factorii climatici (încălzirea climei, prelungirea sezonului) – toate astea promiteau rezultate spectaculoase pentru Ucraina.

Exporturile de produse agricole pentru africani, chiar dacă valoric nu înseamnă mare lucru, ca impact pentru nivelul de trai al africanilor însemna imens. Și în ciuda războiului, aceste exporturi au continuat, impactul fiind deocamdată mic. Ba mai mult, poate chiar africanii au beneficiat de acest război prin scăderea prețului – din cauza problemelor, ucrainienii nu au putut respecta contractele și rușii de asemenea au avut probleme cu exporturile în UE, deci s-a îndreptat înspre africani care nu au participat la sancțiuni. În rezumat, am putea zice că este trasă de păr supoziția că prin Ucraina s-a încercat lovirea în Africa la pachet cu criza energetică și creșterea prețurilor. Dar Marele Reset este un program complex care ia în calcul nenumărați factori și important este să urmărim efectele și să încercăm să facem abstracție de zgomot, deși evident războiul nu este doar zgomot. Dar privind prin prisma “realizărilor”, putem spune cert că africanii au avut de suferit din acest război mai mult decât românii care au avut de suferit cu mult sub austrieci sau unguri. Iată mai jos un chart de la Council of Foreign Relations una dintr organizațiile de consultanți ai Marelui Reset.

Sursa: cfr.org

Dacă implicațiile Ucrainei prin prisma programului Marelui Reset sunt asupra economiei din Vest și a siguranței alimentare a Africanilor care se încăpățânează să nu moară de Covid, războiul din Taiwan va lovi mai ales în tehnologie și va accelera întoarcerea umanității în Evul Mediu – evident, cu excepția Smart City-urilor unde vor avea acces doar cei vaccinați periodic și cu cip pe frunte.

Dar cum lumea este complexă și așa cum nu le-a ieșit 100% în plandemie ce au încercat, nici cu Ucraina nu cred că vor reuși – vedem că egiptenii importă de la ruși dacă nu pot de la ucrainieni și vedem că în ciuda bombelor, ucrainienii încă au producție agricolă destul de bună.

Sursa: NASA

Dar dacă acest unghi pe care îl propun prin care să privim conflictele actuale vi se pare tras de păr, uitați-vă în Olanda unde fermele se închid deoarece poluează. Mâncarea și producția agricolă este descurajată deooarece fiecare țară are o normă de tăiat din această producție pentru a face mâncarea mai scumpă și pentru a tăia pofta de reproducere a oamenilor și ideal de a-i înfometa.

Sursa: Știrile Google

Ca orice Titanic, economia mondială este greu de băgat la fund. De fapt, economia mondială chiar este mai puternică decât un Titanic. Se bagă o țară-două, se arpinde un război ba în Siria, ba în Ucraina, ba în Taiwan, dar restul lumii va continua să muncească, să producă, să consume, să emită CO2, ceea ce este interzis. Prin urmare, soluția finală nu va fi alta decât războiul nuclear total prin care să se pună în genunchi și ultimele redute. Culmea este că războiul deși poate pune unele piedici industriei, pe alocuri chiar stimulează și mai mult producția industrială și extracția de hidrocarburi. Este evident că tancurile au un consum de combustibil masiv și chiar dacă pe-acolo pe unde trec tancurile nu prea mai trec mașini multe, lumea se obișnuiește și așa cum vedem în Siria, tancurile circulă alături de mașini și chiar dacă avioanele evreilor distrug pistele aeroportului civil din Damasc, după reparații, turiștii continuă să vină. La fel va fi și în Ucraina.

Asta nu înseamnă însă că obiectivele Marelui Reset sunt periclitate. Așa cum am mai zis, dacă măsurile “chirurgicale” de transformare a umanității nu funcționează, se aplică alte măsuri, mai puternice. S-a trecut de la un virus scăpat din laborator la un vaccin care provoacă aleator miocardite și câte altele. De la virus s-a trecut la interzicerea petrolului și la explozia prețului la energie, apoi a început și războiul din Ucraina pentru a se putea da vina pe Putin pentru valul inflaționist care va veni și pentru considerentele legate de înfometarea Africii.

Panoplia “măsurilor” resetului nu poate fi acoperită însă într-un articol. Zilnic apar noi și noi informații din care putem clar decuce ce urmează. De exemplu, un corolar la “nu vei mai deține nimic dar vei fi fericit” este și aceea că nu vei mai deține mașini.

World Economic Forum calls to reduce private vehicles by eliminating ‘ownership’. World Economic Forum says steps need to be taken to reduce reliance on critical metals amid green energy push

Sursa: FoxBusiness

Dar cum se poate implementa această măsură deoarece în ciuda controlului asupra guvernelor, puterea “Forumului” este limitată. Orice guvern care ar interzice sau limita în vreun fel deținerea automobilelor de către persoane private ar fi măturat rapid. Prin urmare ce variante rămân? Vedem că eliminarea diesel-urilor este aproape terminată. Cu toate acestea, norma de reducere a mașinilor nu funcționează – oamenii se ambiționează să cumpere mașini și nu vor să circule cu bicicleta ca danezii spălați pe creier. Atacarea Taiwanului de către chinezi va produce un șoc pe piața conductorilor electrici mai mare decât cel din plandemie … Producătorii care nu s-au adaptat vor avea mari probleme și probabil vor închide. Deja contracția din sectorul auto este masivă. -3% la nivel mondial în 2022 este masiv (sursa) mai ales că inflația nu și-a arătat dinți până pe la mijlocul anului trecut. Cu toate acestea, cu 3% nu se face primăvara – Resetul și-ar dori un 50% și lovirea Taiwan-ului va ajuta imens în această privință.

Dar marea dilemă legată de viitorul război din Taiwan este legată de sancțiunile care vor fi – sau nu – luate împotriva Chinei. De la sancțiuni punctuale legate de interzicerea noilor investiții sau tăierea companiilor chinezești din achizițiile guvernamentale, până la eliminarea Chinei din SWIFT este cale lungă. Vă reamintesc că nici Rusia nu este exclusă total, câteva bănci au rămas încă de pe atunci, ceea ce – deși pune probleme – garantează totuși o funcționare a sistemului bancar.

În final aș dori doar să fac o scurtă clarificare. Resetul, după părerea mea nu este limitat la Imperiul Anglo-American. Rusia și China sunt de asemenea aliniate Resetului. Există un mix de coordonare și atașament la program, este evident că pentru Putin supraviețuirea este mult mai dificilă ca președinte al Rusiei decât pentru Biden, de exemplu. Cel puțin la o primă vedere. Prin urmare Putin are o fidelitate față de Marele Reset, dar nu la fel ca Biden, adică politicienii din est sunt cumva mai mult folosiți, controlați, șantajați de către centrele de putere din Vest, așa cum se întâmplă la noi. Adeziunea lor vine din mândria drăcească de a fi alături de “cei puternici”, de cei care “fac jocul”, de cei care “construiesc viitorul”. Chiar dacă sunt slugi altora, liderii din est nu se dau înapoi și poate muncesc chiar cu seriozitate mai mare decât cei din vest la realizarea “programului” visul lor și promisiunea pe care au primit-o fiind de a mai urca încă o treaptă din cele 37 sau câte sunt și de a ajunge cât mai aproape de vârful piramidei.

Deci dincolo de planul conflictelor aparente, chiar în timp de război, stăpânirea este relativ unită “într-un gând” de către demoni și acțiunile coordonate. Rareori însă scap în afara informații despre ce discută, cum discută, cum primesc ordine, cum și cui dau socoteală dacă ordinele nu sunt executate. Uneori, liderii nu sunt în stare nici măcar să citească scriptul

Și nu doar cei care sunt la pensie …

Unitatea în gând merge la pachet cu unitatea intereselor și deseori nu este nevoie de ședințe de coordonare sau de planuri prea complexe de acțiune.

O sa redau ce zice Carlin despre “teoria conspirației” și v-aș ruga ca în locul companiilor petroliere despre care se discută aici, să puneți pe magnații corporațiilor tehnocratice sau pe “liderii schimbării” cu care se lăuda Schwab că a “penetrat” guvernele din întreaga lume

“Nu ai nevoie de o conspirație formală când interesele converg! Oamenii ăștia au fost la aceleași universități și fraternități, sunt în aceleași comitete de conducere (ale marilor companii), sunt în aceleași country-cluburi, au interese comune, nu au nevoie să organizeze o ședință, ei știu ceea ce e bine pentru ei.”

Hidra are deci mai întâi de toate o unitate de gândire – salvarea planetei de către elite” și ca patron protector au pe “demonul eficienței”. Bineînțeles, obiectivul suprem este “salvarea planetei”, echivalentul în plan demonic, în religia antihristrului al mântuirii la Judecata de Apoi. Iar dacă în creștinism, mântuirea este una personală, care se face asupra individului și ia în calcul faptele personale, salvarea unei singure oi fiind prilej de bucurie în rai, în religia Forumului Mondial, mântuirea este una abstractă, generală, diafană, ascunsă sub umbrela unor cuvinte care nu spun nimic – “Make the world a better place” sau “Mare progress in the World” sau “Save the Humanity”. Evident că ce înseamnă o lume mai bună este cu totul diferit de la un om la altul, și diferențele pot fi esențiale deoarece ce e bine pentru o mână de miliardari poate însemna genocidul a 5.5 miliarde de oameni pentru ca planeta să devină “verde”.

Dar despre odioșenia și putoarea cu care acești înșelați își ascund faptele și acțiunile în spatele unor slogane îmbrăcate în sonorități virtuoase cu rapel la moralitate, nu are rost să dezbatem aici deoarece nu cred să existe dubii sau îndoieli. Vom vedea însă implicațiile posibile ale războiului cu Taiwanul și care va fi etapa următoare în care vom fi trecuți cei care ne ambiționăm să respirăm în continuare aer, să producem CO2 și nu am murit încă subit.

Taiwan – știrea anului 2023

Rusia a invadat Ucraina pe 24 Februarie 2022. Cu 3 zile înainte, pe 21 februarie 2022, un ziar oficial faimos titra: “Criza din Ucraina: 5 motive pentru care Putin nu va invada”. Aici pe 13 februarie 2022, explicam într-un articol de ce eu cred că războiul poate fi doar nuclear și când anume vor pica nuclearele:

la nucleară se va ajunge abia când toate celelalte vor eșua și ratingul va fi ultima grijă a controlorilor butoanelor, atât din nord cât și din vest.

sursa

După 10 luni de război, încep să am dubii că războiul este doar o turbare a lui Putin și pe zi ce trece începe să mă roadă un gând: oare nu cumva resetul aprobă acest război? Dacă ne uităm la consecințe, parcă-parcă, dacă inginerii resetului ar pune la cale unele “operațiuni” cam așa ar arăta. Anume BLACKOUT aproape total, servicii sociale canci, populație la jumătate. Numai bună Ucraina acum de trecut pe “energii regenerabile” acum că toată infrastructura energetică este distrusă și imposibil de reparat. Da, este adevărat că avem și un război și că mor oameni. Dar dacă ne uităm sec, la cifre și la fapte, acestea corespund programului Marelui Reset și conform ecuației lui Bill Gates și explicațiilor date, dacă nu poți scădea variabilele din partea dreaptă (emisiile de CO2), trebuie musai să scazi variabilele din partea stângă (cum ar fi numărul de oameni).

Dacă acum se face pacea, reconstrucția Ucrainei va fi “sustenabilă” – vor planta 2-3 ferme solare, vor lansa câteva taxi-uri autonome în Kiev și vor construi o industrie a recuperării materialelor regenerabile din armele și tancurile distruse în război. Ucraina va fi un stat model al resetului. Astfel vom scăpa de război, dar nu și de consecințele războiului. La noi reducerea populației va continua dar din alte motive.

Acum să zic câteva vorbe și despre Taiwan – m-am gândit să scriu articolul de rămas bun din 2022 de pe acum ca să nu le stea oamenilor în gât de Crăciun și Revelion. Dacă China nu va ataca Taiwan-ul în 2023 înseamnă că eu nu am habar de geopolitică și trebuie să mă las complet de așa ceva. Prea se pregătește acest război și mă mir că chinezii încă mai așteaptă. Dar spre deosebire de ruși unde așteptarea era ca o testare a răbdării lui Putin și a rușilor, ca un efort de autocontrol pentru un urs turbat, la chinezi așteptarea nu are decât rolul coacerii și mai desăvârșite a recoltei.

Chinezii ar putea ocupa acum Taiwan-ul dacă vor și sunt gata să atace oricând. Calculele economice pe care le făcea BBC cu privire la Ucraina cu 3 zile înainte de invazia turcilor, sunt la fel de hilare și în cazul chinezilor. Nu doar economia contează și după cum am văzut toate calculele făcute sunt FAKE. A fost un mare FAKE că sancțiunile îi vor lovi pe ruși și îi vor convinge să renunțe la război. În fapt, sancțiunile nu sunt decât o componentă a războiului, dar una mai perversă, o componentă care are mai ales rol de reglat conturi în tabăra opusă. Mai concret, în cazul Ucrainei, sancțiunile au avut rolul de a lovit în economia UE, în favoarea SUA. SUA a câștigat imens, sute de miliarde și practic o industrie revitalizată (a extracției) din cauza sancțiunilor în timp ce UE rămâne în urmă, reduce producția, terorizează populația și nu câștigă nimic deoarece rușii nu au nimic de suferit sau dacă suferă ceva sunt probleme minore, de genul: nu mai avem piese de schimb pentru mașinile de lux, ce ne facem? Luăm junk-uri de la turci în loc de piese originale de la nemți.

Ce se întâmplă acum în China cu acele tabere de “carantină” și cu așa zisa politică “covid-zero” este echivalentul mobilizării trupelor rusești la granița Ucrainei. Pare fără sens auto-sabotajul chinezilor, doar că noi nu îl înțelegem prea bine. Nu este deloc vorba de frica de Covid cât mai degrabă de o restructurare forțată a economiei în sensul decuplării față de export. China, ca un vas mare, are nevoie de timp pentru a face manevre. Toată producția de junk-uri pentru lumea întreagă este acum reconvertită în bunuri care sunt necesare unei industrii de război, nu cu Taiwan-ul ci cu SUA și aliații săi. Ce își propune însă China nu este doar război cu SUA și NATO ci creștere economică în timpul războiului. China vrea ca să crească și nivelul de trai al poporului deoarece altfel, războiul nu s-ar justifica. Taiwanul de asemenea, este văzut doar ca o primă etapă în cucerirea lumii.

Mitul lipsei ambițiilor hegemonice ale chinezilor este o altă prostie deseori repetată. Nu există mari puteri care să nu aibă ambiții hegemonice. Sunt doar mici puteri care nu își exprimă prea mult sau prea clar aceste ambiții deoarece nu are mijloacele prin care să o facă.

Sunt nenumărate argumente că atacarea Taiwanului este chestiune de săptămâni dacă nu de zile. Nu știu de unde să încep e numerarea, de la trimiterea de canadieni a unor nave de război spre Taiwan, la exercițiile comune aviatice ale chinezilor și rușilor împotriva koreenilor din sud. Consolidarea relațiilor dintre chinezi și saudiți sunt de asemenea un apogeu al războiului asimetric dus de Chinezi care a cam epuizat oportunitățile de atac și trebuie să se manifeste și în plan militar. Practic chinezii nu prea mai au de ce să aștepte. Este vremea de război și asta o știu și ei. Dacă nu o vor face acum, costurile vor fi imense și Ucraina este o lecțiue pe zi ce trece.

Putin cred că regretă amarnic că nu a atacat Ucrain a în 2014 – rezistența ar fi fost mult mai slabă și consecințele aceleași. Paradoxal, așteptarea de care a dat dovadă Putin, uitându-ne retrospectiv îl duce pe acesta mai mult înspre Gorbaciov decât înspre Hitler. Adică, așa cum Gorby a fost și el dispus să verse sânge doar că la un moment-dat a renunțat sau mai bine zis a calculat greșit, tot așa și Putin, deși avea clar în cap că va ataca, a așteptat prea mult. Chinezii învață rapid și se adaptează.

Sunt câteva argumente și în favoarea Taiwanului, dar nu doresc să par că am ezitări. Le-aș scoate în evidență tocmai ca să atrag atenția că China-Taiwan va fi la un cu totul alt nivel decât Rusia-Ucraina.

Consecințele în plan economic sunt clare. Periferia va fi clar cea mai lovită și noi suntem la periferie. Încă un conflict, chiar dacă departe de noi, va trasa clar linia de demarcare între vest și este deoarece UE va fi obligată să se ranforseze și pentru asta, va tăia în carne vie și nu va mai ține cont de tratrate și consens. Practic UE se va transforma peste noapte într-un braț de luptă al SUA. Toate ezitările și nuanțările vor fi eradicate și acțiunea va fi cuvântul zilei.

Oricât de mare criza, dacă am avea o conducere lucidă și ageră, problemele nu ar fi insurmontabile. Dar vedem că noi deja suntem cumva călcați în picioare și terfeliți, folosiți ca carne vie doar ca punte de trecere peste un râu. Podul între est și vest fluturat de Clinton la vizita faimoasă anterioară integrării în NATO, a ajuns acum podul de transport armament american către ucrainieni prin portul Constanța. Între timp, românii nu au voie să ardă lemne de foc ca să se apere de frigul din această iarnă, deoarece lemnul trebuie să fie exportat de austrieci în SUA. De asemenea, micii legumicultori trebuie să angajeze firme private care au patlama specială de dat cu ierbicide – costuri imense, insuportabile, fiind strânși cu ușa ca să vândă terenurile marilor latifundiari. Care latifundiari vedem că reușesc să producă în Ucraina netulburați de război. Conform NASA, producția agricolă din Ucraina este peste așteptări. Dilema e unde se duc aceste grâne deoarece vedem că la noi nu ajung și nici în Africa nu prea vedem nave pe Marea Neagră. Ca să nu mai zicem că banii cu siguranță nu ajung la guvernul Ucrainei deoarece dacă ar avea bani, ar cumpăra piese de schimb și ar repara inrrastructura distrusă de ruși.

Dacă cu privire la începerea războiului din Taiwan nu am dileme, nu știu ce să spun despre riscurile escaladării într-un război mondial. Având în vedere că totul pare o operațiune a inginerilor Marelui Reset, cred că riscul distrugerii omenirii printr-un război nuclear generalizat este mai mic ca niciodată deoarece tot ăia dictează și de o parte și de alta a zidurilor pe care le vedem noi.

Efectul cumulativ al bombardamentelor

Efectul cumulativ al bombardamentelor asupra infrastructurii energetice din Ucraina este unul fatal. Cu fiecare generator distrus, cu fiecare punct de distribuție, Ucraina pare legată la mâini și nu are ce să facă în fața acestor lovituri.

Reparația este exclusă – de unde atâtea piese de schimb, de unde atâta forță de muncă? Infrastructura electrică este dificil de menținut în vremuri de pace, darămită în vremuri de război? Cei care vorbesc despre “reconstrucția Ucrainei” până războiul nu se termină sunt mai proști ca Prostănacul. De altfel, măcăneala recentă a prostănacului cu privire la “UE și NATO sunt gata / trebuie să reconstruiască Ucraina” denotă limitarea cognitivă a acestuia și faptul că el imită ca un tembel ce aude prin presa mainstream cea mai populistă care nu face decât să convingă populația că totul va fi bine și că, prin magie, prin minune, cumva doar fâlfâind numele unor organizații “solide” cum ar fi NATO și UE, rușii se vor retrage, Ucraina va câștiga și reconstrucția va începe. Ba chiar, și mai retardați sunt cei care deja discută despre reconstrucție în timp ce în Ucraina becurile se aprind 10 minute pe zi.

Strategia Rusiei este clară și este propagată prin toate canalele. Deoarece vestul dă arme Ucrainei și Rusia nu poate să avanseze (săracii ruși, ce slabi sunt! – evident un narativ fals și vom vedea de ce), Rusia face ce poate: bombardează rețeaua energetică pentru ca ucrainienii să nu mai aibă electricitate în fabricile care repară armament și astfel să aibă de pierdut în puterea de luptă. Cel puțin aceasta este explicația oficială pe care o dau rușii la acuzațiile vestului că fac crime de război și la criticile interne că nu bombardează obiective militare ca să recucerească teritoriile pierdute și să “elibereze” ce au pierdut. În fapt rușii au mari probleme militare în sensul organizării. Au capacitate, au armament, au soldați, dar nu prea mai au conducători și nici motivația inițială. SItuația se explică prin pariul pierdut că vor cuceri Ucraina foarte repede în urma “operațiunii” rapide menite să îi sperie pe ucrainieni. Nu s-a întâmplat așa și rușii trebuie să se trezească și o vor face, dar au nevoie de timp. Mobilizarea parțială și întărirea relațiilor cu China sunt canalele prin care rușii se pregătesc de un război pe măsura inamicului.

Ucraina este puternică. Nu trebuie să uităm că ucrainienii sunt foști sovietici. Mulți soldații ucrainieni aveau experiență de luptă din războiul împotriva Ceceniei și mai înainte din cel din Afganistan. Deja din 2014, mulți aveau experiența războiului din provinciile rebele. Dotarea armatei a fost de asemenea una bună, corezpunzătoare mărimii și industriei ucrainiene. Reamintesc de exemplu că turcii au găsit colaborare în Ucraina după ce au fost refuzați de ruși – în privința dezvoltării dronelor Bayraktar – despre care nu mai auzim nimic recent. Prin urmare, faptul că ucrainienii opun rezistență feroce nu este de mirare. De mirare – pentru ruși – este că ucrainienii nu s-au lăsat cuceriți și asimilați ci au opus rezistența, nu capacitatea de luptă acestora a fost ignorată de ruși care știau Ucraina foarte bine ce are și ce poate. De asemenea, Ucraina este ultima opreliște în fața rușilor până la Atlantic. Țările NATO nu au armate. Armamentul superior nu poate compensa, așa cum vedem acum în Ucraina unde chiar un număr mare de soldați cu arme și dotări din vest nu pot să facă mare brânză în fața rușilor care sunt de 10 ori mai mulți și care au de 10 ori mai multe arme, acum, în organizarea încă specifică unei “operațiuni” nu în stare de război declarat. Spun astea ca să explic de ce războiul este departe de a se fi terminat și de ce reconstrucția este imposibilă ca să mă justific de ce îl fac retardat pe Prostănac. De asemenea, deoarece Ucraina este puternică și a dat multe lovituri nasoale rușilor, aceștia au devenit mult mai precauți și toleranța la pierderi de trupe a scăzut drastic și s-a dus în polul opus. Rușii pur și simplu nu mai sunt dispuși să piardă niciun om și nu mai riscă operațiuni de atac care nu prezintă un interes maxim.

Bahmut este principalul focus ofensiv al rușilor în această perioadă și pare doar chestiune de timp până îl vor cuceri. Implicațiile ulterioare sunt cel puțin recuperarea teritoriilor complete ale Lugansk-ului si Donețk-ului – care par în ultimul timp a fi un obiectiv suficient pentru ruși pentru a iniția negocierile.

Dar există oare alternative la distrugerea rețelei electrice a Ucrainei? Să zicem că vestul ajută Ucraina cu generatoare și cu piese de schimb pentru refacerea infrastructurii. Dar efortul trebuie să fie imens doar pentru a putea asigura măcar sistemele de urgență gen spitale, pompieri, comunicații. Ca să nu mai zicem că după ce va termina cu centralele electrice, Rusia poate bombarda și aceste generatoare mobile. Într-un interviu TV, un general rus, întrebat fiind “de ce nu le bombardăm și fabricile și obiectivele economice”? Asta în contextul în care se discuta că economia Ucrainei încă produce … Militarul a răspuns nervos: “Păi ce e mai important, obiectivele energetice sau fabricile? Le luăm la rând!”

Așa cum am mai zis, Ucraina este întoarsă în Evul Mediu și viitorul este unul sumbru al unui teritoriu neguvernabil condus de grupări militare care nu se vor mai supune conducerii de la Kiev. Cu cât războiul se prelungește și rușii devin mai liniștiți în privința operațiunilor ofensive, cum sărăcia și distrugerea sistemului energetic cresc, ucrainienii își vor pierde coeziunea. Deja nu știm ce se întâmplă la fața locului și cu siguranță că sunt nenumărate probleme de care nu auzim deoarece mașinăria de propagandă a ucrainienilor este preocupată să nu afecteze imaginea poporului pentru ca ajutorul străinilor să nu fie periclitat. Cumva înțelegem deoarece și noi am trecut prin perioada cu “imaginea țării în Europa”.

Dar poate există perspectiva ca văzând acest dezastru, europenii și americanii să sporească ajutorul militar. Exclus. Vedem deja că există din ce în ce mai multă reținere în a oferi ucrainienilor arme puternice. După avansul recent în Herson, ucrainienii s-au apropiat de podul care leagă Crimeea de Rusia astfel încăt cu rachetele Himars potrivite să lovească podul. Americanii nu le-au dat însă rachete de 300km ci doar de 70km ca să fie la paritate cu rușii. Interesul american este ca acest război să dureze cât mai mult nu ca ucrainienii să câștige. Ucrainienii cred însă că îi pot fraierii pe americani, îi pot fenta și se milogesc în speranța că vor primi totuși arme cu care să îi bată pe ruși, cum ar fi de exemplu aceste Himars-uri pe care România le are și care au raza de 300km. Oficial, reticența americanilor este că ucrainienii vor lovi cu armele primite teritoriul Rusiei și astfel Rusia se va simți atacată de vest și va escalada tensiunile. De aceea loviturile ucrainienilor în Rusia, când au loc, sunt mai ales acte de sabotaj – nu știu dacă au folosit ceva oferit de vest pentru a lovi orașe din Rusia. Mai puțin zgomotos a fost și frecușul rușilor cu englezii legat de lovirea unor nave rusești din Marea Neagră cu ajutorul unor traineri britanici și unor informații furnizate de britanici. Părerea mea este evidentă că ucrainienii nu vor primi arme mai puternice și că trebuie să se descurce cu ce au. Speranța lor este ca prin minune, unele țări din NATO să poate să le ofere ceva mai relevant, chiar trecând peste acordul americanilor sau cumva fără a-i mai întreba pe aceștia. Vedem de exemplu cum Polonia trolează Germania că nu are nevoie de patrioate și că dacă vrea să scape de ele, nemții să le dea ucrainienilor. Evident că ucrainienilor le-ar pica bine patrioatele dar nemții nu au curajul și nu au motivația, fiind speriați și cumva bolnavi de sindromul Stockholm în legătura cu rușii.

Politic vs militar. Rezistența lui Zelensky la putere este cumva inexplicabilă altfel decât prin suportul americanilor care probabil au condiționat rămânerea acestuia de sprijinul acordat. Motivele pentru care au nevoie de el sunt evidente. De aceea se și oferiseră să îi ofere “exit” la începerea războiului când a avut loc faimoasa operațiune mediadică de pompare a imaginii lui Z prin replica “I need guns not a ride”. Se pune logic întrebarea dacă aceste lovituri vor avea vreun impact în direcția convingerii ucrainienilor să se predea și să intre la masa negocierior. Deocamdată nu se mai aude nimic, ucrainienii susțin în continuare că vor recupera totul, inclusiv Crimeea. Puterea politica este clar subortonadă și aliniată intereselor SUA. Dar militarii? Militarii au ajuns ultima speranță a unei păci înainte de distrugerea totală a Ucrainei. Liderii militari care ar dori însă pacea au o problemă – cină să negocieze? Cum să scape de Z? Cum să îl convingă pe Z și mai ales, dacă nu se lasă convins, cum să îl înlocuiască? Democrația este suspendată în Ucraina și un alt lider greu de pompat acum care să și rezoneze în rândul populației și care să aibă și recunoaștere internațională. Nu mai zic că dacă vreun general ar îndrăzni să scoată capul și să declare public că e necesară pacea, riscurile pentru acesta sunt masive. Vedem cum România este o țară bananieră condusă de serviciile americane în timp de pace și fără prea mari interese pentru Imperiu, altele decât oferirea unui cap de pot pentru avioanele americanilor care ar avea nevoie să aterizeze undeva în caz de nevoie. Că oricum alea scumpe pleacă (și se întorc) din Italia sau din Marea Britanie, nici nu pun piciorul pe pământ românesc. Cu atât mai mult serviciile americane controlează toată politica ucrainienilor și face imposibilă o lovitură de stat din partea armatei sau măcar vreo influență în direcția negocierilor.

Dar chiar dacă ar exista această posibilitate, ca militarul să poată influența politicul în direcția păcii (cum s-a întâmplat în Armenia de exemplu), cu greu putem concepe că generalii ucrainieni au de ce să se teamă de războiul cu Rusia, mai ales acum când ofensivele rusești s-au rărit considerabil și când teatrul de operațiuni este cu mult redus față de toiul luptelor. Dar ce zic eu: nici nu știm dacă ucrainienii chiar au generali deoarece mărturiile străinilor care luptă în Ucraina ne dau imaginea unei atomizări și dezorganizări notabile. Așa cum unii ruși se plâng că sunt transportați pe front și puși să se lupte fără a fi informați care sunt obiectivele și fără a avea un conducător care să le detalieze planul și să îi asigure de suportul altor batalioane sau de ceva acțiuni comune cu alte arme, cu atât mai izolați și puțini sunt ucrainienii.

Ce câștigă rușii în cele din urmă dacă distrug economia și infrastructura ucrainienilor? Mă refer, să presupunem că ucrainienii se dau bătuți și rușii ocupă toată Ucraina? Ce vor mai face cu o țară distrusă? Calculele sunt cu totul altele … rușii sunt clar interesați doar de anumite provincii și planul lor inițial era doar ca să îl gonească pe Z și să pună la putere un președinte pro-rus, lăsându-i pe ucrainieni să se milocească la vest și să colaboreze economic cu vestul, singura cerință a rușilor fiind ca să aibă grijă cum trebuie de conducte – de care deocamdată ucrainienii au avut. Dar rușii evident că nu au obiective economice, securitatea fiind singurul obiectiv, suficient de important cât să domine orice alte calcule și de aceea nu cred că vor da înapoi să distrugă și industria și drumurile după ce vor termina cu rețeaua energetică.

Acțiunile rușilor de distrugere a infrastructurii energetice, pe cât de criminale par, sunt în consonanță totală cu programul Marelui Reset de “trecere la verde” și nu exclud ca după o eventuală pace, Ucraina să fie dată ca model de “investiții verzi”, de surse “regenerabile” care să producă energie acum că vechile centrale au fost bombardate (și nu închise ca pe la noi din pix). Faptul că populația după pace va fi probabil de trei ori mai puțină decât înainte de război nu va fi făcut foarte popular și oricum nu va conta în propaganda care va urma, așa cum rata mortalității covid în plandemie nu a contat ci a fost fie pompată artificial fie ignorată când a scăzut și oficial, narativul mergând mai departe și organizatorii acestui narativ ajungând chiar să fie decorați de președinți (vezi Arafat de 1 Dec – a primit un cadou de la Klaus / OMS).

Imobiliarele – canarul din mină în criza seculară

E nevoie de puține explicații ale termenilor din titlu la început.

Canarul din mină – pe vremuri nu existau detectoare de monoxid și canarii erau purtați în cușcă de mineri pe post de detector. Purtau cu ei un canar în cușcă și când acesta murea era semn că trebuie să iese repede afară deoarece sunt caze periculoase. Nu știm dacă vreun canar a supraviețuit misiunii …

Criza seculară – nu este un clickbait deoarece nu îmi stă în fire. Nu câștig nimic din acest blog și chiar mă enervează puseurile de publicitate în care trebuie să moderez prea multe comentarii de proastă calitate. Iată deci termenul pe wikipedia. Eu îi zic criză deoarece nu e vorba doar de inflație – sunt mai multe la pachet … De asemenea, ce trebuie să subliniez, este că după părearea mea inflația nu este generată doar de creșterea masei monetare (din motive de corupție masivă generalizată, precursoare prăbușirii unui sistem financiar sau începerii unui război mondial) ci și de gâtuirea lanțurilor de producție – din motive de … resetare a economiei mondiale.

Criza seculară va avea ca consecințe în primul rând scăderea demografică. Este deja fără îndoială că acesta este principalul obiectiv al politicilor mondialiste și vedem că în din ce mai multe țări obiectivul este realizat.

Sărăcia, războiul, riscul escaladării războiului, criza energetică și rana sângerândă a emigrației spre vest – care nu este nici măcar asumată de politicienii români – toate acestea sunt factori care determină evoluția pe piața de imobiliare.

Că imobiliarele sunt în jos nu este un mister. Misterul este procentul … Un ajutor în găsirea unui răspuns la această întrebare este sistem Google Ads care oferă o unealtă de analiză a cuvintelor cheie. Am introdus cuvântul “imobiliare” și am obținut un raport pe care îl postez ca atare, datele fiind clare. Coloana A reprezintă căutările din noiembrie față de octombrie și coloana B căutările din noiembrie 2022 față de 2021 – aceasta de fapt contează cu adevărat …

Vedem deci scăderi între 19% și 45% la diverși termeni. Cei care nu au scăderi putem găsi varii explicații. De exemplu închirierile la apartamente sunt probabil pe 0 deoarece s-au menținut pe fondul renunțării la achiziții de către cei care și-au întemeiat o familie și au nevoie să locuiască undeva și erau hotărâți să cumpere, dar condițiile actuale sunt cum sunt.

Raportul cuvintelor este mult mai mare, eu am postat doar capul de tabel cu cele mai multe căutări. Vă asigur însă că și restul sunt mare parte în scădere, existând puține și punctuale creșteri în căutările an la an care să denote un interes în creștere. De exemplu, la termeni în creștere am avea:

  • teren agricol de vanzare +22% – pe semne că în criza actuală, bogătașii caute să se protejeze de inflație făcând achiziții și cum celelalte imobiliare nu au viitor, se îndrept spre terenurile agricole, care sunt încă cu mult sub prețurile din vest și indiferent de preț, stocarea valorii în terenuri agricole este mai sigură decât în apartamente care poate o să dureze 15 ani până revin la valoarea dinainte de criză.
  • apartamente de vanzare urziceni +22% – anumite zone par pe creștere, pe lângă urziceni, am mai văzut căutările pe anumite sectoare în creștere
  • arsoniere ieftine de vanzare +108% – o creștere care spune multe și nu poate fi deloc “zgomot” – este evident că principalele căutări sunt ale investitorilor care se tem de inflație și doresc să plaseze banii în imobiliare căutând evident ieftinături în speranța să le închirieze ulterior pentru a scoate măcar un randament minimal, alternativa la depozite sau alte instrumente fiind negativă

Este clar că creșterea ROBOR-ului și tensiunile legate de creșterea prețului la energie a dat peste cap piața imobiliarelor. Dar criza abia a început, nici nu am prea auzit de șomeri. Firmele încă au făcut față la factura la utilități deoarece guvernul a mai prelungit niște scheme de creditare, dar cât timp o să mai țină investitorii pe linia de plutire niște vaci care nu mai produc lapte? Iată doar câteva știri legate de investiții

Dar nimeni, nici măcar jucătorii din domeniu, nu neagă că imobiliarele sunt în rahat. Evident, termenii folosiți sunt blânzi, deoarece nu trebuie să producă panică. Ce aș aduce eu nou este amplitudinea și durata acestui îngheț. După mine imobiliarele în România sunt deja moarte pentru următorul deceniu. Până războiul nu se va termina și temerile escaladării în război nuclear, miliardarii își bagă banii în construcția de bunchere și sisteme avansate de supraviețuire (de exemplu hoteluri în spațiu). Bineînțeles că cele mai interesante realizări nu se vor lăuda cu ele … sau le vor zice cu totul altceva decât ceea ce sunt. De exemplu, “orașul vertical” din Arabia Saudită este mai degrabă din punctul meu de vedere o super-fortăreață modernă – utopică dar care are evident rol de refugiu pentru miliardari în caz de SHTF. De altfel saudiții au mai multe proiecte de acest tip, dacă urmăriți însă o caracteristică comună este că acestea sunt adresate miliardarilor și au scopul de izolare fizică de restul.

Saudi Arabia is building a $5 billion turtle-shaped giga-yacht that will have its own mall and beach clubs

În final ce ar mai fi de zis?

Revenirea ROBOR-ului este o minciună – cele câteva zile de scădere recentă a ROBOR-ului nu sunt deloc un indicator al unei reveniri deoarece nu există fundamentele. Ce indică este doar punerea batistei pe țambal prin extinderea ajutorului dat de guvern companiilor și prin urmare amânarea în viitor a crash-ului de consum coroborat cu valu de șomaj care îi va urma. De la 1 Ianuarie se mărește salariul minim, deci …

Băncile dictează ritmul și amplitudinea scăderilor. Până ce băncile nu vor începe să execute proprietăți, prețurile nu vor scădea. Băncile au însă finanțare asigurată deoarece nu mai funcționează pe principii capitaliste ci sunt doar o extensie a băncii centrale. Prin urmare nu vor începe să execute proprietăți dacă nu li se va dicta. Nici măcar nu se discută de noi programe gen darea în plată sau alte propteli pentru cei care nu mai pot să ducă ratele în spate. Dar ROBOR-ul nu a crescut încă până la un nivel în care să fie necesare aceste discuții.

Marea decuplare. Distrugerea clasei de mijloc și sărăcirea generalizată merge mână în mână cu consolidarea clasei de sclavi utili care sunt folosite de păpușară să își implementeze politicile. Pentru asta nu este nevoie de conspirații ci este suficient ca interesele să fie convergente. De exemplu, miliardarii și milionarii din România au tot interesul să rămânem o colonie UE deoarece ei ca cetățeni europeni pot avea achiziții și proprietăți multiple în întreaga europă, se pot plimba nestingheriți și se pot bucura de un nivel de trai scăzut și de oportunități de afaceri spectaculoase pe meleaguri mioritice în comparație cu alternativa unei politici mai orientate spre interesul național general, adică spre cei de jos, spre micile afaceri, spre mici fermieri etc. Dar vedem că deja este prea târziu pentru a spera că miliardari români (proprietarii clasei politice) urmăresc interesul omului de rând.

Aduc un singur exemplu – legea care impune micilor fermieri să plătească o nouă taxă – taxa pe ierbicide. Sub umbrela “protecției consumatorilor”, PSD & Daia au băgat pumnul în gura micului fermier fără ca acesta să zică au. Puneți această lege în legătură cu creșterea numărului de căutări pentru “teren agricol de vânzare”. Cine credeți că caută pe internet să cumpere terenuri? Micul fermier care vrea să își extindă o afacere? Nici măcar marii fermieri nu caută pe internet deoarece tot ce trebuie să facă este să convingă pe arendatori sau să nu le mai lucreze pământurile și astfel va găsi urgent dfe unde să cumpere terenuri pe care le cunoaște. Nu, pe internet caută anunțuri de vânzare terenuri oamenii cu bani, fie cei cu mulți bani, fie cei care sunt la prima achiziție.

Marea decuplare în imobiliare înseamnă următorul lucru – vor exista în continuare proprietăți de calitate, premium la prețuri astronomice. Nu va mai există însă acea explozie a prețurilor la terenuri pe care să se construiască blocuri. La pachet cu criza, în diverse orașe, există oricum presiunea reglementărilor care sunt un spațiu de exploatat “oportunități” în sensul corupției autorizațiilor – adică o întoarcere în timp. Adică nu oricine va mai primi autorizație să facă un bloc de 3 etaje oriunde ci doar cei care vor da șpaga. Dar, proprietăți de lux se vor construi în continuare, vor fi însă mult mai puține și mult mai scumpe ca altă dată. Nu oricine își va mai permite să se multe într-un bloc nou. Nu oricine are o casă veche într-o zonă bună (nu la cucuieți la marginea orașelor) va mai putea cere prețuri astronomice pe metru pătrat în speranța că se vor bate în ofertări investitorii în blocuri.

Disperarea filpper-ilor. Discretă dar existentă, și la noi este o categorie de oameni care se ocupă cu filpping-ul de proprietăți. E vorba de mici pseudo-investitori care cumpără terenuri și le vând la preț mai mare, asigurându-și din aceste operațiuni banii de zi cu zi. Evident, se mai adaugă și ceva venituri, dar nimic esențial. Idem cu apartamentele. Am cunoscut – cu surprindere – un tip jos pălăria care pe lângă mici lucrări de dat găuri cu carota, investise toți banii într-o garsonieră pe care o închiriase. Este tânăr, are cam 25 de ani, necăsătorit, a muncit o perioadă și afară și acum era și student la electrotehnică încercând să se rupă de construcțiile brutale (dat la lopată, om de ajutor) și mergând spre specializări mai bănoase dar mai ales mai puțin dure fizic. Istanațiile erau cam maxim la ce poate spera el cu nivelul său de inteligență dar faptul că deja era proprietar și închiria m-a făcut să îl admir, mai ales când mi-a povestit condițiile de trai în care locuia el, care erau cu mult peste cele din garsoniera pe care o închiria. De exemplu, nu avea încălzire curentă, dar își rezolva problema cu un aer condiționat controlat prin wifi pe care îl pornea înainte să ajungă acasă ca să îi facă cald.

Sunt filpperi și filpperi. Există o familie care de exemplu cumpără o casă, apoi cumpără un teren. Se apucă să construiască o altă casă pe noul teren și scot casa actuală la vânzare. Când prețurile sunt în creștere, obțin profit masiv în maxim 1 an. Vând casa și între timp construiesc una nouă pe terenul cumpărat pe care fie o scot la vânzare, fie dacă reușesc, se mută în ea. Evident, este un stil de viață care presupune să nu te lipești de nicio casă în care locuiești, probabil nici măcare de mobilă. Nu știu în amănunt viața lor, dacă mai au și alte meserii, dar ideea este că tehnic ei sunt filpperi. Deocamdată căderile nu sunt îngrijorătoare pentru filpperi deoarece creșterile au fost suficient de mari încât, în caz de disperare acum să poată vinde la discount. Primii care vor pica din picioare, înaintea băncilor, în privința cedării la prețuri vor fi filpperii cu expuneri bancare. Noroc că mulți politicieni sunt și ei în acest casino și probabil vor face lobby maxim pentru a-i proteja, fie prin constrângerile asupra băncilor, fie prin noi programe gen “darea în plată”.

Am abordat acest mini-thread doar pentru atrage atenția celor care se găsesc în această situație să arunce cărbunele fierbinte cât mai repede înainte să se ardă. Cine are urechi de auzit …

Materiale de construcții – piața materialelor a avut șocuri masive în acești ani, și în plandemie și în război. Dacă sectorul bancar poate fi controlat și piața creditelor manipulată, în privința materialelor de construcții, puterea Imperiului este limitată deoarece grosul vine din afară – minereul de fier din Rusia, merge în Turcia unde e prelucrat și făcut sârmă și tablă, apoi în balcani unde e procesat la următorul nivel (țevi, componente) și vândut în rest după aia. Turcia asimilează din ce în ce mai mult din lanțul de distribuție, așa cum vedem cu Ford-ul. Betonul s-a mișcat încet în puseul inflaționist din primăvară-vară, dar a recuperat ulterior. Adezivii însă, fiind produși cu mare consum de energie în combinate chimice care funcționau pe gazul rusesc, au explodat. De fapt toate materialele sintetice, gen izolații, placaje etc au explodat. Asta este un factor inflaționist care menține prețurile la noile proprietăți ridicat și face imposibilă o corecție care să relanseze piața.

În concluzie, prețurile nu vor pica decât la proprietățile low-cost pentru melteni. Bogătașii vor avea și bani și credite să cumpere proprietăți de lux la care însă prețurile vor crește și mai mult. Cuvântul cheie al acestui articol este cred decuplarea. Ceea ce este valabil pentru mai multe piețe

1 2 3 4 5 6 316