Cu ce greşeşte Simion?

Nu doar Simion şi cam toţi liderii AUR greşesc prin aceea că sunt nişte mincinoşi din start. Înainte de a promite şi a nu face, ei promit lucruri care nu se pot face. Cum ar fi de exemplu apărarea suveranităţii ca patrioţi în UE. Este la mintea oricărui copil care are minime cunoştinţe despre structura UE şi istoria recentă că prin însăşi esenţa sa, această organizaţie face tot ce poate pentru a distruge orice urmă a creştinismului din societate. Totodată este o realitate faptul că în ciuda protestelor la adresa partidelor mainstream, există zero speranţe că va putea exista o forţă revizionistă în UE care să schimbe macazul în UE. Auriştii aduc mereu exemplul Poloniei, cum că uite, că putem avea aliaţi, Polonia e o ţară creştină care se opune UE. Dar Polonia pe zi ce trece, devine un contra-exemplu. Fiind membră UE, deşi opoziţia a avut puterea şi a putut frâna unele lucruri, prin propagandă, prin ong-uri şi prin maşinaţiuni subterane care ţin de organizaţiile discrete care au format UE, lucrurile s-au întors la 180 de grade în Polonia: noul primar usr-ist al Varşoviei a interzis simbolurile creştine şi a cerut angajaţilor primăriei să folosească pronume transsexuale (sursa). Prin schimbarea macazului în UE, nu mă refer doar la atitudinea UE faţă de creştinism, impunerea unor legi anticreştine sau pe alocuri chiar interzicerea Bibliei şi alinierea acesteia la “valorile europene”. Prin schimbarea macazului mă refer mai ales la oprirea marşului tembel spre o autocraţie tehnocratică periculoasă ale cărei rezultate pe plan economic şi de securitate se văd deja. Ei bine, AUR vinde gogoşi patriotarzilor mioritici care nu pot judeca cu mintea lor că este imposibil să ai o ţară creştină într-o uniune care declară pe faţă creştinii ca fiind extremişti periculoşi şi care pe alocuri bagă la puşcărie preoţi care citesc din Biblie. Gogoaşa lor cu privire la UE este că dacă vor fi votaţi în masă vor putea face şi drege nu ştiu ce alianţe, nu ştiu ce memorandumuri, nu ştiu ce protocoale. Îmbălsămează prostimea ignorantă cu vorbe înălţătoare, se văd cu alţi “conservatori” din UE ca să facă poze, dar repet, cine are habar cât de cât de cum merg lucrurile în politica UE, realizează că ce propune AUR este imposibil, chiar dacă AUR va câştiga 100% la alegerile europarlamentare. Pe de altă parte, şi pe plan local, propunerile AUR cu privire la suveranitate sunt contradictorii. Un termen mai cuprinzător ar fi logic inconsistente, dar nu ne complicăm. Cum să mai ai o ţară dacă legislaţia ei este supusă deja Uniunii? Cum să mai ai o politică economică, financiară şi chiar de apărare dacă toate departamentele societăţii, de la ce manuale trebuie să aibă copiii până la ce standarde trebuie să îndeplinească şireturile care sunt vândute în magazine sunt reglementate de UE? Faptul că încă mai vedem rromi la ieşirea din Piaţa Centrală din Craiova ca acum 20 de ani, care vând obiecte second-hand din surse dubioase, fără bon şi fără să aibă nici măcar un amărât de

Read more

Când vin să te ia cu arcanul

Despre situaţia noilor recruţi din Ucraina ştim şi nu prea ştim. De fapt, nu prea ştim nimic despre realitatea vieţii de zi cu zi din Ucraina. Cu siguranţă fiecare provincie are situaţia ei, cei de lângă front au o situaţie, cei departe de front alta. Astfel de scene apar zilnic pe internet şi doresc să fac câteva comentarii deoarece cred că şi pe la noi va fi la fel: Iohannis va declara mobilizarea, dar ca şi cu măştile şi vaccinurile, mult succes la implementarea campaniei … O primă întrebare pe care eu o pun şi nu o înţeleg este ce sens are o astfel de mobilizare? Cu siguranţă cine nu este convins de război şi nu vine de bună voie nu va da rezultate şi poate chiar va face probleme pe front. Prin urmare, poate e mai bine să nu îl iei cu arcanul, ca pe vremuri? Singura explicaţie ar fi că ucrainienii sunt atât de reduşi mental încât chiar dacă aleargă ca din gura şarpelui de cei care îi recrutează, o dată prinşi, se conformează şi devin eroi şi martiri instant. Este foarte posibil ca să existe o oarecare adaptare la statutul de soldat şi după ce trec de şocul recrutării aceşti recruţi să fie eficienţi, adică să poată fi folosiţi, adică să aibă sens fuga după ei. Toate aceste scene par amuzante, dar sunt amuzante privite din afară. După ce vom fi băgaţi şi noi în război, nu va fi la fel de amuzant. Am văzut scene similare atât la ruşi dar mai ales la ucrainieni. Cu privire la ruşi, am urmărit în perioada mobilizării parţiale câteva canale şi am aflat următoarele informaţii. Nu toţi bărbaţii eligibili au fost recrutaţi ci a existat o selecţie, candidaţii principali fiind cei care aveau experienţă de luptă. Fie că eşti sau nu eligibil şi ai experienţă, prima etapă este notificarea care vine de la armată. Dacă o primeşti personal, trebuie să te prezinţi la armată, altfel dacă nu te duci, primeşti amenda. Cred că amenda o primeşti şi dacă nu primeşti personal hârtia de la armată, trimisă uneori prin delegat direct de la armată. Amenda nu era prea mare, ştiu că un youtuber comenta că era sub 100 USD. Foarte probabil, situaţia este similară şi la ucrainieni în sensul că dacă nu te prezinţi după hârtie la armată, primeşti amenda. Dar dacă nu ai conturi şi nu ai venituri legale, probabil nu au cum să te prindă şi ce să îţi facă. Cum nu există un sistem de control total în Ucraina, dacă locuieşti la ţară, sunt şanse minime ca să ai a face cu poliţia, să fii nevoit să arăţi undeva buletinul. Dacă locuieşti în oraşe şi munceşti la privat, de asemenea, nu prea văd cum poate armata să te urmărească. Evident armata poate are acces la o baza de date cu informaţii şi pot urmării cetăţenii, dar la mijloc sunt chestiuni politice şi deoarece mobilizarea generală nu a fost declarată, şi chiar dacă ar fi fost declarată, misiunile de

Read more

Hristos a înviat!

Învierea lui Hristos a împărţit timpul în două şi l-a înviat pe Adam cel căzut. Fie că credem, fie că nu credem, chiar şi cei care credem avem totuşi o necredinţă lucrătoare. Este asta vina noastră? În parte vina noastră şi în parte vina vremurilor. Fie că ne convine, fie că nu ne convine, vremurile pun o presiune pe felul cum gândim deoarece ceea ce suntem noi este şi lucrarea vremurilor, nu doar a noastră. Este adevărat că omul are libertatea alegerii şi că Dumnezeu are grijă de om, dând fiecăruia har suficient care să compenseze lipsurile din alte părţi (de la familie, de la neam, de la cetate). Dar ajutorul lui Dumnezeu are unele limite, după proverbul românesc că Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă. În vremea fiecărei sărbători, dar mai ales de Înviere, trebuie să ne întrebăm dacă am profitat noi de aceste vremuri binecuvântate. Iată că suntem în viaţă, iată că putem merge la biserică, iată că putem ţine post, iată că încă nu suntem trimişi pe front să avem probleme cu spoveditul, cu participarea la slujbe şi mai ales cu dilemele morale pe care le presupune omorârea fraţilor de credinţă. Dar ce zic eu de spaime potenţiale, că e suficient să ne gândim la cum sărbătoream Învierea, acum 4-5 ani ca să înţelegem cât de mult ne-a băgat totuşi în traistă Dumnezeu acum. Cu adevărat trăim vremuri extraordinar de bune din perspectiva credinţei, deoarece nimeni şi nimic nu ne împiedică să fim creştini. Ne spune Mântuitorul cu privire la sfârşitul veacurilor că “de nu s-ar fi scurtat acele zile, n-ar mai scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi se vor scurta acele zile” (Matei 24,22). Nu spun ceva nou că mulţi dintre credincioşi credem (într-o mai mică sau mai mare măsură) că dacă nu trăim chiar sfârşitul veacurilor, trăim cel puţin începutul sfârşitului. Până şi cei necredincioşi încep să creadă că vine sfârşitul, de unde spaima de plandemie, de încălzirea globală şi de războiul nuclear sau de distrugerea omenirii de către inteligenţa artificială. Scurtarea zilelor este un text greu de explicat şi ca orice cuvânt al Mântuitorului are înţelesuri multiple, pe diverse planuri. Cel mai general înţeles ar fi că, deşi agonia umanităţii ar putea fi îndelungată, Dumnezeu va scurta acele vremuri pentru ca altfel “n-ar mai scăpa nici un trup”. Şi Dumnezeu va scurta vremurile pentru cei aleşi, pentru ca trupurile să scape. Dar oare Dumnezeu se îngrijeşte de trupuri, nu de suflete? Şi dacă oricum vine sfârşitul şi nu mai există perspective pentru umanitate, de ce a ales Dumnezeu să scurteze timpul răului la sfârşitul veacurilor pentru a salva trupurile, dacă oricum va veni sfârşitul şi desfăşurarea tuturor evenimentelor supranaturale extraordinare despre care a profeţit Sf. Ev. Ioan în Apocalipsă. Să încercăm să citim toate aceste texte legate de sfârşitul lumii ca şi cum ar fi cele legate de sfârşitul nostru. Vom avea o cu totul altă perspectivă şi vom descoperi noi şi noi taine. Dumnezeu scurtează zilele răului deşi

Read more

Macron despre România – ce citim printre rânduri

Macron spune iar lucruri trăsnite. Înainte de a intra în ele vă recomand un interviu recent la Podcastul The Economics cu Macron în care se intră puţin şi în istoricul acestui personaj cheie al Resetului. Aşadar, recent Macron a spus că dacă Rusia va învinge în Ucraina, România va fi în pericol. Dar de ce, măi Macroane? Noi credeam că fiind membrii NATO, suntem sub umbrela NATO, adică sub umbrela nuclearelor franceze, americane, britanice, suntem cu cei mai tari din lume cum s-ar zice. Chiar atât de repede dispare NATO de pe meleaguri mioritice încât România să fie în pericol dacă Rusia trece de Ucraina? Despre irelevanţa NATO şi gogoşile cu care boporul este vrăjit să stea liniştit în timp ce statul dă miliarde la americani pe arme în loc să cumpere puşti şi mitraliere care ar fi mult mai utile în lupta cu ruşii, am mai tot discutat. Melteanul de rând nici nu înţelege câte arme s-ar putea cumpăra cu miliardele aruncate aiurea pe F35-uri care vedem că nu ne garantează deloc protecţia NATO. Dar chiar dacă melteanul înţelege că ce facem noi cu aceste achiziţii nu e nimic altceva decât să plătim taxă de protecţie la american, votul se va duce tot la “ai noştri” deoarece osul de lins oferit de partid sub toate formele posibile, de la contracte pentru firmele de partid, locuri de muncă la stat pentru toţi membrii şi familiile lor, pensii speciale sau nu, ajutoare sociale şi toate câte se oferă de partidul unic în lupta pentru putere, acest os de lins este mai dulce decât gustul amar al realităţii şi ce ar presupune lupta pentru a schimba starea lucrurilor. Să ne întoarcem însă la Macron. Vă reamintesc că planul de folosire a României ca scenariu de escaladare a războiului cu Rusia dar fără a implica articolul 5 este unul evident şi este de departe principala variantă pe care Imperiul o are deocamdată. Încă de la începutul războiului am explicat de ce GEOSTRATEGIC, UN RĂZBOI RUSIA-UE ESTE INTERESUL MAXIM AL SUA. Analizele mele sunt corecte în general deoarece eu încerc să nu pun patimă ci să gândesc rece ce interes are fiecare actor, ce opţiuni are, ce politică are, ce a arătat în trecut, ce spun think-tank-urile şi tot aşa mai departe. Am explicat de-a lungul acestor ani de război că dacă nu se dorea de către SUA război, tot ce trebuia să facă este să nu mai promită Ucrainei aderarea la NATO. Fiind deci clar că SUA doreşte acest război ca să lovească în Rusia, ca să lovească şi în China, deoarece financiar SUA este pe ultima sută de metri şi economic a pierdut deja războiul, tot ce a urmat a fost uşor de prezis şi deocamdată din păcate, toate sumbrele mele predicţii despre acest război au loc una după alta. Sper ca cea cu finalitatea nucleară să nu am dreptate deşi aşa cum am repetat de multe ori, nuclearele sunt ultimul avantaj pe care Imperiul îl are în lupta cu China şi

Read more

Opţiunile Chinei

Am tot discutat pe blog despre faptul că China este singurul risc existenţial pentru Imperiu şi am explicat cum deocamdată strategia aleasă de chinezi este dominarea economică într-o atât de mare măsură încât Imperiul va fi efectiv asimilat şi politic şi militar aşa cum este deja asimilat economic. Căci dacă credem că băncile americane şi sistemul financiar bazat pe dolar mai poate supravieţui când China va declara că nu mai acceptă plăţile în dolari, nu ştim pe ce lume trăim. Soluţia “nucleară” pentru China, adică renunţarea la dolar, nu va fi folosită decât în cazul unui război în Taiwan, deşi atunci vor mai există în continuare variante, alternative, la războiul total economic care ar duce inevitabil la un război mondial deoarece fără China, lumea nu poate supravieţui, fără producţia ieftină din China, întreg Vestul va intra în implozie economică totală care nici nu poate fi descrisă acum. Cel mai clar semn al incompetenţie vestului de revenire economică în al 12-lea cea este domeniul militar. Rusia produce de 3 ori mai multe obuze de artilerie decât întreg vestul, adică SUA + Europa de Vest (conform CNN). Atenţia asupra obuzelor este importantă deoarece artileria este principala armă de avans a ruşilor şi cheia succesului. Este estimat că peste 80% dintre răniţii şi morţii în război sunt cauzaţi de obuzele de artilerie şi artileria e folosită pentru a lovi direct în poziţiile de apărare ale inamicului. Combinată cu dronele, artileria a devenit practic arma #1 deoarece are cel mai bun randament cost/efect scontat. Adică, decât să trimită în faţă un tanc de ultima generaţie care costă o avere şi cu 5-6 soldaţi în care s-au investit luni bune, ruşii preferă să trimită dronele să urmărească terenul şi apoi să lanseze bombe. Nu de puţine ori, am văzut folosirea artileriei chiar împotriva unor grupuri de soldaţi ceea ce în războiaiele anterioare se folosea doar pentru asalt. Expansiunea economică a Chinei nu poate însă să îi ducă mai departe pe chinezi în realizarea obiectivului lor principal: recuperarea Taiwan-ului. Deşi multă vreme am crezut că atacarea Taiwan-ului va avea loc acest an deoarece China este gata şi aşa cum ruşii s-au grăbit să atace Ucraina deoarece americanii îi umpleau de arme, chinezii se tem de dotarea Taiwan-ului cu arme de către SUA şi creşterea încrederii acestora în protecţia americană, când contextul este clar şi intenţiile sunt de asemenea de multe ori repetate, asumate şi toată pregătirea converge în acea direcţie, e chiar de mirare ezitarea chinezilor. Personal nu o pun decât pe laşitatea acestora şi lipsa de curaj soldăţesc al generalilor. Ceea ce nu a fost cazul la ruşi. Dar China are opţiuni şi dacă armata este bleagă şi partidul nu se poate baza pe ea, partidul se va folosi de ce ştie mai bine: planificare strategică economică pe termen lung. Succesul economic actual al Chinei nu a venit peste noapte, nu a venit din senin, nu a venit deoarece chinezii sunt muncitori. Având cea mai mare populaţie a lumii, chinezii au avut şi ceva genii

Read more

Să dăm Cezarului ce este al Cezarului, dar oare să dăm şi Ursulei ce este al nostru?

Răspunsul lui Iisus Hristos dat fariseilor “daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu” (Matei 22, 15) este deseori folosit ca să încurajeze creştinii să plece capul în faţa stăpânirii lumeşti, chiar şi atunci când stăpânirea lumească îi foloseşte creştini ca mase electorale şi ca sclavi care muncesc degeaba, doar ca să finanţeze vieţile de lux ale conducătorilor sau achiziţiile de arme scumpe care să fie donate Ucrainei şi să crească profiturile Complexului Militar Industrial al SUA. Viaţa de lux din antichitate a conducătorilor era finanţată de sclavi şi atunci, uneori, deşi conform studiilor oamenilor de ştiinţă care nu sunt britanici, diferenţa între averea voievodului sau regelui şi starea medie a supuşilor săi era mult mai mică în evul mediu ca astăzi când politicienii corupţi au sute de milioane în conturi, proprietăţi multiple şi beneficii gratuite (cazare, diurne, intrări la spectacole etc) pe când omul de rând are datorii la bancă pe care probabil nu le va putea plăti în decursul întregii sale vieţi. Şi totuşi în România este bine deoarece banca nu vine să te scoată afară din casă, căci altfel am vedea mulţi homeşi. Dar când integrarea noastră în vest va fi finalizată, străzile vor fi pline şi pe la noi de corturi de homeleşi ca în SUA sau Paris. Tâlculirea parabolei cu dinarul şi chipul Cezarului nu ar trebui să fie foarte dificilă şi mă mir că puţini preoţi explică şi contextul şi mai degrabă se aruncă în interpretări protestante care extrag două-trei versete şi de la acestea pornesc un lanţ al raţionamentelor care în final, de multe ori, ajunge chiar contrar nu doar adevărului biblic deplin, extras din toate evangheliile ci chiar contextului versetului respectiv. Din start, la pilda cu datul Cezarului ce este al Cezarului, trebuie să explicăm că mediul economic şi politic al vremurilor în care a fost printre oameni Iisus Hristos era unul mult mai liberal şi mai democrat ca astăzi. Ştim din istorie că marea revoluţie politică realizată de romani a fost tolerarea altor religii iar prin tolerare nu se înţelege doar faptul că supuşii lor militar, popoarele ocupate, puteau să practice propria religie, dar puteau chiar să practice un sistem legal paralel şi care se suprapunea uneori sistemului legal roman. Aşa se face că iudeii au putut să Îl judece şi să Îl condamne pe Iisus Hristos (deşi Papa şi prietenii săi de la sinagogă zic altfel astăzi) în timp ce reprezentantul local al romanilor, Pilat, se spală pe mâini şi nu doar că nu îl condamnă pe Iisus dar chiar face o bleagă tentativă de a-l salva de la furia iudeilor, prin acea ofertă să îl elibereze. De altfel, nu ştiu cum Papa poate să schimbe acum adevărul istoric, când până şi întreaga tradiţie bisericească, ne-a păstrat în crez mărturia că Iisus S-a răstignit în timpul lui Pontiu Pilat, nu de către Pontiu Pilat. Iar, falsa iubire pe care pretinde Papa că o are – prin aceea că deoarece nu trebuie să

Read more

Picătura de finanţe: datoria suverană şi dobânzile

Se pune următoarea întrebare: cum poate scăpa România de inflaţie? Singurul instrument care de-a lungul anilor a oferit o calmare a inflaţiei a fost instrumentul dobânzilor. Dacă Banca Naţională măreşte dobânda de referinţă şi creditarea devine dificilă, efectul asupra banilor este ca să fie atraşi în depozite şi să fie păstraţi acolo pentru a câştiga dobânzile mari oferite de Banca Naţională. Astfel, banii ca ies de pe piaţă, fac ca consumul să scadă şi în faţa scăderii consumului, teoretic piaţa e nevoită să scadă preţurile pentru ca oamenii să fie atraşi să reia consumul şi să cumpere. Este cumva bătălie între piaţă care atrage banii clienţilor şi îşi permite să mărească preţurile deoarece deţinătorii banilor nu sunt interesaţi de dobânzi, şi bănci care prin dobânzi vor şi ele să atragă banii. Mecanismul este unul simplist explicat şi oarecum ar funcţiona într-o economie de piaţă. Care România nu are. România are un simulacru de piaţă şi inflaţia este în parte datorată tipăririi de bani în masă de către BNR. Evident, BNR este mufată la politica monetară europeană deoarece după cum ştim Isărescu şi-a asumat acel “coridor” de fluctuaţie a cursului din care nu va ieşi deoarece dacă iese, primeşte o nuia pe spinare de la stăpâni deoarece europenii nu mai pot să îşi scoată profiturile în afară. Trecând repede la picătura de finanţe, cum statul nu are încasări şi are cheltuieli din ce în ce mai mari din cauza destrăbălării bine ştiute, datoria suverană creşte. Cum străinii nu prea au încredere să ne dea credite deşi oferim randamente maxime (comparat cu alte ţări din UE) şi “coridor” garantat care oferă de facto o garanţie că cursul nu va pica brusc peste noapte şi nu va anula aceste randamente, mare parte din datoria emisă de guvern mai recent e distribuită către fraierii din interiorul ţării, către bugetarii mai luminaţi care habar nu au de investiţii deşi au salarii mai mari ca patronii din privat şi care au auzit şi ei de la “consultanţi” că bonurile de trezorerie oferă randamente mai mari şi mai sigure, de către băncile care de mult timp au trecut peste expunerea maximă de bun simţ de deţinere a bondurilor suverane şi mai ales de fondurile de pensii care de asemenea sunt strict legate de datoria suverană şi vor pica împreună cu ea. Deci dacă BNR va fi nevoită să mărească dobânzile şi probabil după alegeri nu va avea încotro, ce efect are asta asupra datoriei suverane care este direct legată de dobânda de referinţă, în sensul că pentru a emite bonduri şi a avea desfacere, statul trebuie să ofere dobânzi mai mari decât cele oferite de bănci? Efectul va fi creşterea povarei fiscale care chiar dacă acum este una grea, e posibil să devină de două ori mai grea dacă în loc de 7% va trece la 15% ca la turci. Care mai apoi au trecut la 50%, dar despre asemenea coşmaruri nu doresc să vă mai sperii în picătura curentă.

Read more
1 2 3 110