Category: Cultura vieţii

Ca tot am avut Haloween-ul recent, limbajul mistic-obscuro-criptografic al declaratiilor de la sedinta Fed-ului nu poate fi altfel vazut decat ca o incantatie prin care magii finantelor incearca sa mentina sub vraja lor, in continuare, increderea in hartia verde si in intergul castel de nisip pe care aceasta il tine in picioare.

Si la cum s-a comportat bursa astazi, magia le functioneaza. Pare uimitor cum o masinarie de tiparit bani in spate cu cea mai puternica armata din lume poate sa introduca dezechilibre in piata si sa manipuleze economiile nu doar ale SUA dar si ale economiilor strans legate de aceasta fara a cauza (cel putin inca) dezastre si socuri pe masura. Este adevarat ca si atunci cand se intampla (cum a fost in 2008) este dezastru, dar deocamdata cainii umbla cu covrigi in coada pe strada zidului.

Asadar Fed-ul a mentinut dobanda desi economia isi revine si chiar prognozele de crestere in Q4 ale Fed-ului sunt extraordinare (Fed Atlanta da nici mai mult nici mai putin de 4,9 pentru Q4). Din cuvintele magice folosite, unii trag concluzia ca o crestere in Decembrie este extrem de probabila.

Sunt insa cateva semne de intrebare cu privire la situatia reala a economiei SUA si la increderea in eficienta masurilor luate de Fed. Totul se invarte in jurul intrebarii daca tiparnita de bani va ajuta ignorarea piramidei datoriilor prin pornirea unei inflatii care sa inghita aceste datorii. Si totul sa se intample ideal cat mai repede, deoarece deja randamentele obligatiunior sunt foarte jos si in scadere, semn ca investitorii nu au incredere nici ca inflatia este sustenabila, nici ca ratele pot fi crescute, de unde, accepta sa primeasca randamente joase indiferent de conditii, stand departe de alte instrumente financiare (actiuni, depozite, derivate, fonduri).

Randamentele joase ale obligatiunilor sunt joase insa si pe zona euro, paradoxal porcusorii avand randamente similare cu SUA, ceea ce ne spune cat de mari sunt distorsionarile si anomaliile din sistem

High Yield sunt bonduri cu risc ridicat, gen obligatiuni la companii grecesti aflate in restructurare sau la companii spaniole aflate in restructurare. Componenta de “High” este direct proportionala cu elementul de risc. Ori randament mare / risc mare este oposul randamentului mic / riscului mic. Situatia actuala in care riscul la obligatiunile suverane americane este pe un nivel similar cu riscul la obligatiuni ale unor companii nefinanciare din Grecia este cu siguranta o anomalie pe care nu o poate explica nimeni.

La noi, mentinerea dobanzii la dolar vine ca o gura de aur pentru leu, desi Draghi este oricum legat la maini si nu va putea creste in urmatorul cincinal nimic, povestea europeana fiind un mare mister cum se va termina, in sensul ca bine nu are cum sa se termine, desi DAX-ul tocmai a atins o noua maxima astazi. Daca americanii care au inflatie reala si crestere economica reala nu pot mari pentru ca inca veniturile din impozite si taxe sunt mici si nu pot face fata plati dobanzilor in cazul unei mariri, ce sa mai spunem de europeni care abia rostogolesc creditele suverane la dobanzi zero sau negative?

Despre scutirile de taxe ale lui Trump nici nu mai amintesc: deficitul bugetar pe schema actuala va fi imens si Trump ar avea nevoie nu doar de mentinerea dobanzii dar si de mana libera la cresterea limitei de indatorare care a fost amanata pana in aceasta iarna de congres. Obamacare-ul este un dezastru in desfasurare si republicanii impreuna cu Trump trebuie sa gaseasca rapid o solutie care nu se poate gasi peste noapte, timp in care fie scoti bani de la buget ca sa limitez daunele, fie iti asum riscul unei revolte populare cand o sa moara oamenii pe capete pentru ca nu isi permit serviciile medicale.

S-a prelungit asadar distractia pentru decembrie cand probabil incurajati si de estimarile de vanzari pozitive din perioada Craciunului, Fed-eralii vor avea curajul sa mareasca. Daca nu cumva intre timp falimenteaza Tesla ca si-asa Sears si alte mall-uri au fost deja falimentate de Amazon dar si de scaderea puterii de cumparare, dupa parerea mea cresterea PIB-ului la americani fiind la fel de facuta din pix ca si la noi, in realitate pentru omul de rand, viata fiind din ce in ce mai scumpa. Pana in decembrie, statul roman ar face bine sa faca rezerva de dolari, caci din ce stiu eu, rusii cer dolari pe gaz si cum dolarul se va scumpi in continuare, mai ales daca sunt semne ca dobanda o sa fie marita, e posibil ca dolarul scumpit in toiul iernii cand o sa ramanem fara gaze sa ne arda cumplit la deficit.

Soarta lui Max face deja inconjurul lumii. Toata presa a acoperit pe larg “evenimentul”, pe Facebook au inceput campanii de strangere de fonduri si lobby pentru salvearea lui, ministrii au inceput sa dea ordonante, ba chiar si presa internationala a preluat subiectul. De alegerile prezidentiale, presa internationala a prezentat pe scurt subiectul, am incercat sa gasesc ceva articole, reportaje, poze de la cozile de la alegeri, dar in zadar. Cand am cautat insa “dog max romania”, am gasit nenumarate articole. Totul ca Max sa nu fie eutanasiat desi e batran si bolnav.

Eutanasierea cainilor este un topic fierbinte si toti retardatii sunt militanti, de la pensinarele care se uita la telenovele la hipsterii care fac flip-flop toata ziua cu degetul pe ecranul smart-phoneului. Mult mai putin de interes este un trend mai nou cu privire la eutanasiere: eutanasierea copiilor. Rareori presa noastra preia astfel de stiri si niciodata subiectul nu intra in tocanita “analistilor” fie ei de pe Facebook, de la TV sau de la scara blocului. Pentru a echilibra putin balanta ignorantei, iata doar cateva articole care explica de ce am ales in acest articol titlul pe care l-am ales:

OBAMACARE ARCHITECT JONATHAN GRUBER: ABORTION OF ‘MARGINAL CHILDREN’ A ‘SOCIAL GOOD’

Embattled MIT professor Jonathan Gruber has not only gotten in trouble for bragging about helping President Obama put one over on the American people with Obamacare, he’s also been uncovered as an abortion advocate—but not a run-of-the-mill advocate of “women’s rights.”
No, Gruber’s abortion advocacy is of a particularly pungent eugenics variety. He’s on record repeatedly making the case from social science that abortion is a “social good” because it reduces the number of “marginal children,” by which he means urban poor—those he says can be counted on to commit crimes if they were ever born.

Deci, un profesor de la MIT care este arhitectul Obamacare-ului, nu doar ca este militant pro-avort dar pretinde ca acesta este un “bine social” pentru ca reduce numarul “copiilor marginali” adica al saracilor. Omul a facut chiar si un calcul: 14 miliarde de dolari au fost salvati din ajutoare sociale care ar fi fost date copiilor din familii sarace daca nu erau avortati. La fel ca in Germania nazista … Criminalul nu ia in calcul insa ca dintr-o mie de copii, cel putin unul este un geniu si dintr-o suta de mii se poate naste un Einstein care aducea americii inventii de trilioane de dolari. Nu mai zic nimic ca oricum acum americanii sunt nevoiti sa importe hispanici pentru munca de jos pentru ca americanul care are pistol, traieste din ajutoare sociale si nu e interesat de joburi platite cu 15$/ora.

Activist Promotes Allowing Doctors to Euthanize Disabled Children

Udo Schuklenk, who was the chair of the one-sided Royal Society of Canada: End of Life Decision Making panel, is now proselytizing his philosophy (or Peter Singer’s philosophy) promoting euthanasia for newborns and infanticide. Schuklenk uses quality-of-life arguments to support his eugenic philosophy to encourage the killing of newborns with disabilities.

Paradoxal, Udo Schuklen este profesor de bioetica! Teoretic omul asta ar trebui sa apere viata, sa convinga oamenii ca a prezerva viata altor oameni si a nu ii ucide este bine. Oare cum de viata unui caine batran si bolnav merita salvata, chiar daca o sa coste mai mult decat tratamentul de cancer al unui copil poate, pe cand idei ca uciderea copiilor bolnavi sunt acceptabile moral? Ce oameni sunt acestia care gandesc astfel, cum pot sa existe astfel de oameni si cum de exista facultati care permit acestor oameni sa predea cursuri? Iata doar un fragment din argumentarea lui:

Euthanasia would even be preferable to “terminal sedation,” where food and liquids are removed from a dying patient, because it would save parents and medical staff the distress of seeing a baby waste away over days or weeks, said Prof. Schuklenk. (sursa)

Deci e complicat ca parintii sa astepte zile sau saptamani langa copil pana o sa moara, trebuie terminat mai rapid ca sa poata sa se intoarca la serviciu. Evident, mai cheltuim si bani cu personalul medical.

Astfel de idei abominabile nu sunt insa raspandite doar in “vestul civilizat” ci si in “estul salbatic”, de exemplu in China:

Parents plead for euthanasia for 4-year-old daughter with eye cancer

In cazul asta, o fetita de 4 ani are cancer la ochii si tumoarea a inceput sa se raspandeasca. Parintii au fost pe la ceva spitale dar inca nu au gasit o solutie, nimeni nu le da sperante. Prin urmare acum cauta un spital care sa “eutanasieze” fetita, desi in China – desi exista faimoasa lege care limiteaza numarul de copii la 1 – eutanasierea este inca interzisa. “Sondajele de opinie” facute dupa cum stim, spun insa ca doua treimi din chinezi sunt pentru aceasta “practica” – deja e impinsa ca fiind o practica si se porneste “spirala acceptari” [1] – daca putem spune asa unei tehnici naziste de implantare a acceptarii unor concepte revolutionare maselor populare prin crearea impresiei ca toata lumea are aceeasi parere si ca exprimarea unor opinii contrare este nu doar periculoasa, prin prisma pedepsei autoritatilor, dar atrage mai ales oprobiul public.

Oare faptul ca pot sa apara oricand noi medicamente revolutionare in tratarea cancerului sa nu problematizeze pe acesti parinti? Chiar daca un an mai traieste aceasta fetita, nu este exclus ca intr-un an, cancerul sa devina ceea ce este acum TBC-ul: o boala tratabila in cateva saptamani.

Raportarea la viata in ziua de azi este puternic alterata in mentalitatea oamenilor. Este greu de dat un raspuns de ce. E usor de explicat prin departarea de credinta si cresterea egoismului si a hedonismului omului contemporan prin accenduarea indivizualizarii si “eliberarii” de “chingele” traditiei si ale educatiei familiale. Cand eu traiesc de capul meu, nu am legaturi stranse cu familia, nu am principii morale sau le modelez dupa propriile porniri, cand nu am prieteni sau am doar prieteni care nu ma streseaza, este usor de inteles de ce viata unui caine batran si bolnav are mai mult pret in ochii mei decat viata unui copil bolnav. Iubirea animalelor din ziua de azi este insa un fenomen patologic mult mai complex, si nu o sa intram in el acum. In acest articol am vrut doar sa exemplific ca pentru omul modern viata unui caine este mai presus decat viata unui om, si acest exemplu cu Max este mai mult decat edificator.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] interesant si acest slide despre “Spirala Tacerii” – vezi mai ales pagina 17

S-a nascut cu picioarele paralizate si i-au fost amputate. A crescut insa incurajata de parinti sa se descurce singura. A invatat o meserie – mecanica auto, s-a maritat, are un copil si are o viata normala. Ca orice om normal, are si ea probleme: mama i-a murit de cancer, tata are alzheimer, are un frate handicapat care din cand in cand se manifesta violent, etc. Astazi trebuie sa repare masina lui taicas-o …

Evident, exista nenumarate exemple de astfel de oameni, sunt uimit insa de fiecare data cand descopar unul. E oare de mirare ca si femeia asta este credincioasa si pretuieste viata mai mult decat multi oameni care se cred “normali” si vad lucruruile altfel?

Unul dintre puţinele cuvinte ale lui Iisus Hristos despre sfârşitul lumii este şi avertismentul legat de urâciunea pustiirii care va sta în locul cel sfânt:

Deci, când veţi vedea urâciunea pustiirii ce s-a zis prin Daniel proorocul, stând în locul cel sfânt – cine citeşte să înţeleagă – Atunci cei din Iudeea să fugă în munţi. Cel ce va fi pe casă să nu se coboare, ca să-şi ia lucrurile din casă. Iar cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi, ca să-şi ia haina. (Matei 15, 18)

In mai multe conferinte, Pr. Nicolae Tanase ofera o interpretare a acestor versete care chiar si pentru multi ortodocsi este socanta si alarmanta, deoarece ar inseamna ca deja aceste vremuri au sosit.

Dupa cum probabil stiti, in general, prin uraciunea pustiirii in locul sfant se intelege ca antihrist va sta in templu. In care templu? Poate in cel nou pe care il vor reconstrui evreii inainte de venirea lui, tocmai pentru ca sa il incoroneze acolo. Ce legatura insa va avea acest templu cu un loc sfant? Nu stiu, deci poate ca antihrist va sta intr-un loc sfant (biserica) pentru noi, ortodocsii, mai exact pentru toata crestinatatea de atunci, caci multe profetii ortodoxe prevad intoarcerea la dreapta credinta a ereticilor in urma unei internventii a lui Dumnezeu in istorie, adica a unei minuni.

Ce interpretare face Pr. Tanase? Conform Pr. Tanase, uraciunea pustiirii ar fi avortul, iar locul sfant ar fi biserica, mai precis biserica de zid, nu Biserica ca unitate de credinciosi. Cum se poate asa ceva? Prin anticonceptionale si prin sterilet, o femeie poate sa se afle chiar la Sfanta Liturghie in momentul in care pruncul pe care il poarta in pantece moare ca urmare a anticonceptionalelor, cum ar fi pilula de a doua zi.

Oare sa fie exagerata aceasta interpretare, sa fie doar o metafora senzationala prin care parintele incearca sa atraga atentia asupra gravitatii acestui pacat cat si a egalitatii intre avort si anticonceptionale? Multi ar fi inclinati sa gandeasca asa. Pana mai ieri si eu ma gandeam: cum sa foloseasca anticonceptionale o femeie crestina, sau ce sa caute in biserica la slujba o femeie care foloseste anticonceptionale? Intr-adevar, pot sa existe exceptii: sa zicem ca o femeie care a folosit anticonceptionale dupa o vreme s-a desteptat si a realizat gravitatea pacatului si dupa ce s-a spovedit, a inceput sa duca o viata de om cu frica de Dumnezeu si sa participe la Sfanta Liturghie. Dar in aceasta situatie ar trece ceva timp intre momentul crimei – uraciunea pustiirii – si momentul prezentei in locul cel sfant, deci nu se incadreaza in scenariul parintelui.

In mintea mea, in privinta acestei probleme, am lasat totusi un semn de intrebare, nu am trecut la categoria exagerari sau metafore avertismentul Pr. Tanase, ci m-am gandit ca avand in vedere experienta sa, trebuie sa stie mai bine ca mine ce zice. Abia zilele trecute am inteles, ca Pr. Tanase are dreptate: exista oameni care se cred crestini, vin la Sfanta Liturghie si care totusi sunt de acord cu crima fara remuscari. Bunaoara, am cunoscut o femeie care dupa ce si-a convins si indemnat fiica sa faca avort doar ca sa nu o barfeasca vecinele, sporind “din putere in putere”, a ajuns sa fie de acord cu eutanasierea propriului parinte, prin infometare si insetosare pe motiv ca … ea are de pus ceapa, nu poate sa mai piarda timpul cu el sa ii tina lumanarea dupa ce a pierdut deja cateva zile. De murit tot o sa moara, asa ca ce sa o mai lungim.

Se intampla aceasta in Romania crestina de azi si nu doar aceasta femeie gandeste asa, si barbatul ei, si alte surori si chiar nevasta sarmanului care acum se zbate intre viata si moarte, auzind vrute si nevrute dar nefiind in stare sa dea nici un raspuns si sa schiteze nici un gest, din cauza bolii.

Sa ne mai miram atunci ca lumea “civilizata” se afla in pragul unei noi nebunii: dupa ce refuza dreptul nenascutului la viata, unii incearca sa ia si viata bebelusilor, pe motiv ca sunt “indezirabili? Pai daca a ajuns copilul sa doreasca moartea tatalui pentru ca acesta a devenit o povara, cum sa ne mai mire ca unii parinti vor sa isi ucida chiar si copiii nascuti, din orice motiv ar invoca ei?

Cu mare tristete am alfat de la dl. Astarastoae ca acel “bioetician” care a venit cu aceasta idee are stramosi romani. Nu intamplator ne aflam noi romanii in topul avorturilor. Pun pariu insa ca suntem in top si la eutanasieri, daca ar exista o statistica care sa includa si cazurile in care batranii sunt lasati sa moara fara ajutor, bolnavii sunt plimbati intre spitale, pensionarii sunt lasati fara medicamente, etc