Category: Râsu-plânsu

Pripeala şi răzgândeala – atuurile inegalabile ale performanţei româneşti

Leave a comment

Breaking NEWS: Ministerul de Finanţe a cedat şi va renunţa la impozitul pe bacşiş, la nici o săptămână de la introducerea lui Nu mai e nevoie de nici un comentariu la o asemenea stire. Ar mai un set de actiuni din aceeasi categorie printre care as aminti taxa pe stalp care nu se va scoate totusi, loteria bonurilor care nu mai e lunara si oricum o sa se schimbe, etc, etc. Insa pe mine cel mai mult ma afecteaza drumul Craiova-Caracal care de cand au venit psd-istii si l-au bagat pe zdup pe “regele asfaltului” a ramas in aer, gropile crescand de la an la an. Pe partea de Dolj, e totul ok, ca au avut pe cine sa factureze in locul regelui, dar pe Olt unde baronii locali se ocupa mai mult cu agricultura decat cu asfalturile si drumurile, nu s-a rezolvat inca. Anyway, dedicam melodia de mai jos, ministrului de finante: Dar nu-i bai: pripeala si razgandeala deruteaza inamicul si il lasa perplex. Mai greu insa cand ne lipseste un inamic …

Read more

Ceva e putred in Lozbechistan

2 comments

Cum m-am laudat cand am nimerit unele previziuni, a venit acum randul sa recunosc si rateurile. Bunaoara, desi imi manifestam scepticismul ca loteria vizelor se va pune in aplicare, iata-ne in punctul in care aceasta deja este stirea zilei. Bine, ar mai fi sa vedem si imparteala cum functioneaza, ca frecusurile nu s-au terminat, dar cel putin deocamdata recunosc ca nu am avut dreptate cand am zis:  aceasta masura utopica din punct de vedere tehnic nu va fi implementata in Romania prea curand din nenumarate motive. Oricand veti auzi la noi cuvantul “centralizare” va indemn sa stati linistiti: orice centralizare in Romania este un efort iluzoriu si sunt putine domeniile unde aceasta se reuseste in ciuda evolutiui exponentiale a tehnologiei si a comunicatiilor. Descentralizarea este infipta bine in fibra neamului romanesc incat sistemele lor de control si monitorizare sunt destinate esecului inevitabil cand vine vorba de adaptarea la specificul romanesc. (CU UN LOZ MAI APROAPE DE APOCALIPSĂ)   Am subestimat foamea statului de a mai stoarce nitel din impozite prin prostirea poporului si circul cu loteria, semn ca niciodata nu trebuie subestimata capacitatea unui stat de a pune biciul in mod coordonat pe popor. Iar loteria bonurilor, este o tehnica “soft” de a pune biciul pe buticari care sunt impinsi sa dea birul de catre musteriii flamanzi dupa o para malaiata – agentii neplatiti si idioti ai tiranului, gata sa sare la gatul buticarului daca nu-si plateste foncirea, in speranta ca daca va primi acel bon, o sa castige si el ceva acolo, ca doar vremurile sunt grele si un ban in plus nu strica, mai ales ca e gratuit. Ca sa avem o imagine mai clara asupra circului, sa enumeram cateva stiri: – Un arădean a adunat peste 1.500 bonuri fiscale din coşuri de gunoi şi norocul i-a surâs. 23 au fost câştigătoare – Un tânăr în vârstă de 25 de ani din Sânnicolau Mare (Timiş), a scris pe o reţea de socializare că a câştigat la Loteria bonurilor fiscale cu 13 bonuri obţinute după ce a jucat la pariuri sportive, el venind marţi la sediul Finanţelor Publice pentru a depune cerere de revendicare a câştigurilor. – Pâinea norocoasă a lui Părpălea. Cum a ajuns „mortul lui Dragnea” să câştige la loteria fiscală fără să vrea să participe – Detinatorii de carduri Visa emise in Romania au realizat pe 7 februarie peste 2.050 de tranzactii cu cardul in valoare de 6 – 6,99 lei fiecare si ar putea fi astfel castigatori la loteria bonurilor fiscale, prin care se ofera premii in valoare totala de un milion de lei. Iata deci ca zeita Fortuna a tinut cu ministerul inca din prima extragere, suma iesita castigatoare fiind ideala: 6 lei. Nici daca ar fi declarat un numar castigator din mana, nu cred ca se nimerea un numar mai favorabil unui numar cat mai mare de castigatori. Peste 80 au fost numai in judetul Timis, deocamdata, deci putem presupune ca ar fi peste 3500 la nivelul intregii tari. Visa a declarat ca s-au emis 2050 de bonuri de 6 lei in ziua respectiva, dar cine plateste cu cardul o

Read more

iPhone si iDiocrația frenetică

3 comments

  Îmi pare rău că tot trebuie să mă repet și să revin la clasicul Idiocracy, dar cu greu pot fi găsite cuvinte sau metafore care să exprime fenomene contemporane îngrijorătoare și chiar deprimante mai bine decât acest film. Bunăoară, lansarea noului iPhone: W.T.F.?! Este un banal telefon, fie el smart, care are 1% îmbunătățiri față de versiunea anterioară, care oricum este cu mult sub Samsung sau HTC. Cunoscătorii știu! Cei care au avut privilegiul să experimenteze mai multe branduri și nu au avut nici constrângerile financiare și nici blocajele psihologice care îi țin blocați pe iDioții în lumea iCrap-urilor, pot să aducă mărturie. Android-ul este mult peste iOs și la nivelul aplicațiilor și al uzabilității opțiunile telefoanelor Android sunt nediscutabil peste orice oferă iPhone, fără să mai adăgăm amănuntul preț. Nu vreau însă să intru în războiul platformelor, este irelevant pentru ce doresc să semnalez. A venit poate momentul să subliniez că nu sunt un fanatic anti-consumerist sau anti-novelisme. Ba din contră: experiența m-a format să apreciez calitatea și să apreciez brandurile puternice și produsele high-class. Am o obsesie pentru mouse-uri și căști wireless și cu greu rezist să trec pe langă rafturi și cel puțin să nu pierd ceva timp admirând și analizând specificațiile, prețurile etc. Sunt în permanent într-un război cu mine însumi pentru a nu face upgrade la te miri ce componentă sau periferic decât când am motive bine întemeiate. Uneori reușesc, deseori nu. În ceea ce privește telefoanele, le schimb cam la un an jumătate și când a fost cazul le-am schimbat și după 2-3 luni. Deci înțeleg mania tehnofililor și dorința de a avea un model cât mai nou și cât mai bun. Ce nu înțeleg este obsesia pentru iCrap-uri. Cu nici un alt brand nu prea se întâmpla la fel. Unii “experți analiști” au etichetat boala asta ca “fenomenul Apple” și inevitabil urmează plecăciunea și omagiile la zeul Jobs. Există nenumărate discuții și articole, dar pe scurt fenomenul poate fi descris obiectiv ca atracția nejustificată a oamenilor pentru iCrap-uri. Cel mai clar simptom al acestei boli este prevalența ei în rândul copiilor. Personalități în formare cu minte în coacere, copiii sunt cel mai ușor îndoctrinabili și orice părinte vă poate da detalii despre cât trebuie ei să cotizeze la brandurile care apar la TV sau au reclamă agresivă. Ei bine, visul oricărui copil este să aibă iPhone. Nu ai iPhone – taci și admiri. De la clasa I, la postliceală! Atât de mult a penetrat obsesia iPhone în mintea copiilor încât emag are un departament specializat în depistarea elevilor care comanda iPhone, îl plătesc, merg cu el o zi-două la școală sau la un chef, ca să epateze și apoi îl returnează. Cum legislația românească consideră comercianții online niște potențiali escroci care pot trimite produse proaste clienților, emag e obligat să accepte returul necondiționat, singurul cost pentru distracție este taxa de transport – maxim 20-30 lei pentru un iPhone. Evident, există tot felul de situații, dar bulk-ul retururilor se încadrează în acest scenariul. Totul din cauza faptului că copiii nu se

Read more

Cu cât poate fi cumpărată liniștea unui ziarist incomod

One comment

Radu Soviani ajunsese la o popularitate destul de confortabila si in ciuda prabusirii televiziunii Money TV, cam fusese preluat de Realitatea TV si aparea chiar si in emisiuni exclusiv politice, nu doar economice la ore de varf. Cu siguranta nu avea probleme sa se mute la orice televiziune si-ar fi dorit si chiar daca nu ajungea la ratingul si salariul lui Badea, totusi nu era in pericol sa ramana somer. De la o vreme insa Radu a disparut de la TV – a ajuns purtator de cuvant la ASF. Pe langa salariu, pretul “tacerii”: 1 mil lei (sursa) A quick buck for less a mac-mac – am putea zice. Evident de cand cu noul job, Radu nu mai face emisiuni, nu mai critica guvernarea, nu mai critica BNR-ul si pe Isarescu, nu mai nimic. Mai publica din cand in cand pe blogul personal, doar ca sa ne dea de inteles ca inca mai traieste in Romania. ASF este un fel de stat in stat, un super tun la care cotizam toti fraierii care avem asigurari, conturi, etc ca oricum astia nu monitorizeaza si nu ne asigura de nimic – cel putin daca e sa ne uitam la “echipa” – toti matusi, nepoti, soti, sotii, veri, etc ai politicienilor. Toti salarii de mii de euro la care nici angajatii SEC-ului din SUA nu viseaza – ca sa nu mai zicem beneficii. Tentatia banilor e atat de mare si sumele atat de fabuloase incat pana si Daianu a preferat sa faca pe prostul si pe niznaiul decat sa dea banii inapoi. Care bani i-a luat legal la urma urmei, chiar daca pe legi porcesti care put de la o posta. Chiar asa: aveti idee cat a castigat Daianu anul trecut in 2-3 luni? 68.000 EURO! Cat plateste rate o viata intreaga un salariat mediu in Romania. Si va dati seama ca Daianu se si pricepe la monitorizarea si securizarea fiscala ca nu degeaba si-a luat tzeapa de la Sima si a pierdut banii. Dar nu-i bai, ca are tot timpul sa si-i recupereze, acum ca i-a pus Dumnezeu (sau Ponta?) mana-n cap. Evident, nu stim unde si cat se scurge din aceste sume imense, dar revenind la Raducu, chiar daca in cazul lui a fost cumparat doar cu un mizilic de cateva sute de mii de euro (fie el raspandit pe 3 ani), Radu s-a multumit cu vrabia in mana, in loc sa continue o cariera care parea promitatoare in presa economica. Acum, daca o sa presteze corespunzator, nu m-ar mira sa il vedem maine-poimaine pe Radu si pe la niste AGA-uri ale statului, cum a inceput si Tomita Bugetel si poate mai tarziu cine stie auzim de Domnul Consilier sau Domnul Secretar de Stat Radu Soviani, fost ziarist promitator care si-a vandut sufletul pentru bani. Pacat de interviurile alea cu Ghidiu, chiar daca dadea putin spre paranormal, omul ala era tare amuzant si interesant.

Read more

Basescu si chinezii

Leave a comment

Basescu ne avertizeaza sa nu ne facem sperante desarte cu chinezii, cum ca au mai venit chinezii si prin alte parti si nu au facut mare branza. De exemplu, zice el, chinezii au semnat un acord cu polonezii si in cele din urma nu s-a mai finalizat autostrada, s-a reziliat contracul. Iata deci, sa fim atenti! Vai, ce atent este presedintele, cata vigilenta si preocupare. Ar fi doua aspecte de zis la treaba asta: 1) la ce sa fim atenti noi, ca la urma urmei ei vin cu banii? 2) doar chinezii au tras tzepe unor tari europene cu privire la construirea unei autostrazi?

Read more

Serviciile secrete – intre mit si comedie

Leave a comment

Ati vazut filmul Johnny English? Daca nu, sa il vedeti, este o comedie spumoasa. Mr. Bean nici mai mult nici mai putin devine spionul #1 al tarii dupa ce printr-o greseala clasica “neutralizeaza” cei mai buni spioni ai Regatului. Ei bine, de multe ori viata bate filmul. Bunaoara, s-a intamplat in Israel, unde Obama s-a dus sa incerce sa dovedeasca ca nu a luat premiul ala Nobel pentru pace degeaba ci ca el macar incearca. Deci Israel, o tara mereu in conflict cu arabii, o tara in care au loc atentate teroriste destul de des, o tara unde spionii misuna pretutindeni si fiecare cetatean face armata. Va dati seama de riscurile de securitate care exista cu ocazia vizitei celui mai puternic om al lumii, presedintele tarii care este responsabila pentru existenta statului Israel si pentru statutul de ocupatie sub care se afla palestinienii. Asadar, probabil riscuri mari si atentie sporita a serviciilor de securitate ale celui mai puternic stat din lume al carui presedinte se afla intr-o zona extrem de periculoasa. Cu toate acestea, un Mr. Bean din aceste servicii de securitate a gresit si a pus benzina in limuzina care merge pe motorina, stricand astfel bunatate de motor. Asta in caz ca nu a dat cheile parking boy-ului de la hotel ca sa ii faca plinul. Faza a iesit la iveala dupa ce limuzina a fost plimbata prin oras intr-un camion de remorcat masinile parcate iregulamentar. In cele din urma au adus alta limuzina (brute-force solution) ca doar de aia au una de rezerva. Dar nu doar inca o limuzina au in plus ci chiar si un mecanic pe care il plimba cu ei peste tot. Nu stiu eu protocoalele de securitate si cum se alimenteaza limuzina presedintelui dar mi s-ar parea firesc ca sa fie tot timpul alimentata de acasa si combustibilul sa nu fie de la peco-ul de dupa colt ci sa fie unul de calitate dintr-o sursa sigura. Probabil insa pentru ca si in SUA e austeritate, s-au gandit sa nu mai care si combustibilul in avion ca sa nu fie greutatea si mai mare. Ei as, oare chiar asta sa fii fost motivul sau poate Mr. Bean a uitat sa faca plinul acasa? Iata deci ce servicii tari il apara pe Obama. Va dati seama ce profesionisti sunt si cei care se ocupa de stabilitatea sistemului financiar american?

Read more
1 2 3 4