Tag: primavara arabă

Ce se întâmplă în Golf?

2 comments

Arabia Saudita a dat un ultimatum de 24 de ore Quatar-ului pentru indeplinirea a 10 conditii. Dupa care …

Traim intr-o lume nebuna si fiecare zi ne da noi motive ca deconectarea totala ar putea fi in cele din urma singura varianta pentru a rezista intregi la minte. Dupa ce ca oricum traim intr-o tara anormala, mai traim si intr-o lume anormala.

Ca lumea se afla in pragul celui de-al 3-lea Razboi Mondial o spun toti si dau vina pe Putin. Daca deschidem presa “mainstream” deja vedem ca si pentru “chestiunea Quatar” este de vina tot Putin:

“FIRST (FAKE – n.n.) ON CNN: US suspects Russian hackers planted fake news behind Qatar crisis”

Conform stirii, hackeri rusi ar fi spart site-ul agentiei de stiri a Quatarului si ar fi plantat o stire in care conducerea Quatar-ului ii lauda pe iranieni. Aberatii, evident. Stirea mi-a adus insa aminte de un incident mai vechi extrem de interesant din care probabil s-au inspirat “scriitorii” de la CNN si detaliat pe larg chiar de autorii sai la o conferinta DEFCON mai veche: How to Overthrow a Government. Pe scurt, iata ce au facut baietii (fie ei simpli hackeri – putin probabil – sau membrii ai serviciilor americane – ceea ce ar explica de ce se afla inca in libertate):

  • How to architect a cyber coup using advisor’s, hackers and the general populace, using misinformation, professional agitators, false information and financing.
  • How to gather intelligence to analyze a government’s systemic weaknesses on financial, societal values and political climates that is leader or country specific to structure your attack.
  • How to identify and prioritize government resources, infrastructure and commercial companies and how to use these compromised assets to stage the coup.

Intorcandu-ne la Quatar sa adunam putin cateva elemente pentru a intelege ce se intampla. In primul rand, rareori declaratiile publice si actiunile tarilor au vreo legatura cu realitatea, totul fiind in mare parte praf in ochi, asa cum a fost si praful in ochi conform caruia sauditii au cumparat de al americani arme de peste 100 de miliarde de dolari.

Inca din momentul in care s-a anuntat stirea mi s-a parut putred de vreme ce sauditii au numai anul trecut un deficit de 80 de miliarde si au intrat in “austeritate”. De unde sa aiba atatea miliarde sa cumpere arme si sa mai si construiasca infrastructura in SUA (asta e un alt “proiect” anuntat anterior).

Foarte posibil sauditii au reusit sa stoarca de la americani o afacere de swap intre niscavai bonduri si arme, stiut fiind ca sauditii au tot colectionat ani la rand obligatiuni americane pe care nu si le vor recupera in vecii vecilor, fiind pretul platit pentru supravietuirea familiei saudite – o monarhie absolutista medievala – fara care pret, aceasta familie ar fi zburat de multa vreme si in locul ei ar fi venit un regim “democratic” sustinut de toate tarile “iubitoare de libertate” din lume, asa cum s-a intamplat cu Sadam. Teoria mea cu swap-ul se va valida insa in 2-3 ani cand vom avea acces la istoricul evolutiei bonurilor de trezorerie americane publicate aici cu 3 luni intarziere.

O prima explicatie a conflictului ar fi vizita lui Trump care i-a strans cu usa pe sauditi sa lupte cu teroristii mai bine si mai ales sa nu ii mai finanteze. Merita mentionat ca Arabia Saudita a aparut in unele emailuri trimise de Clinton lui Podesta in care aceasta zicea ca serviciile americane au aflat ca sauditii finanteaza teroristii. De asemenea, trebuie amintit si de vizita printisorului care invarte acum afacerile in Arabia Saudita la Putin si incercarea de a-l ameninta pe acesta sa-si ia mainile de pe Assad – eveniment intamplat cam in jurul Jocurilor Olimpice de la Sochi. Printisorul a mai avut o vizita si recent in care a incercat sa-l cumpere pe Putin, evident in van.

Teoria asta cu stransul usii este insa ciudata, de vreme ce SUA au deja o baza militara in Quatar si probabil asa cum americanii au incercat sa-l torpileze pe Erdogan in ditamai Turcie complexa si imbarligata, cu atat mai mult poate americanii, daca aveau ceva cu quatarezii le trageau o mama de revolutie de nu se vedeau. Prea intortocheata povestea ca Trump sa ii constranga cumva pe sauditi sau sa ii indeme sa se ia de quatarezi  ca sa nu mai sprijine aia terorismul. Ca sa nu mai zic, ca Trump, 2 neuroni daca ar avea ar intelege ca impingandu-i pe sauditi impotriva quatarezilor, acestia nu o sa aiba decat sa aterizeze in bratele iranienilor, exact unde e mult mai rau pentru Imperiu, cu toata baza aia de-acolo cu tot.

Nu vom lua in serios tweet-urile lui Trump care sunt chiar penibile daca e sa le analizam: “poate acesta va fi inceputul sfarsitului ororii terorismului” a scris Trump. Prin asta Trump insinueaza ca Quatarul avea legaturi atat de puternice cu terorismul incat acum ca se luara sauditii de ei, e deja pe terminate. Totodata, Trump insinueaza ca cea mai puternica natiune din lume, politaiul universal nu a putut face nimic impotriva Qutarului, nici macar sa dea un avertisment sau ceva sanctiuni acolo, a asteptat ca sa vina printisorul si cu acolitii sai sa ii certe pe aia mici si nebuni care nu o termina cu joaca cu pac-pac-ul si bum-bum-ul? Cat de nedemn sa fie pentru presedintele SUA un astfel de mesaj?

Asa cum si in razboaiele mondiale anterioare, scanteia s-a aprins de unde nu se astepta nimeni, asa e posibil si acum sa inceapa totul de unde nici nu visam. De Turcia ne asteptam, dar Quatar?! Si apropos de Quatar, Turcia e principalul aliat al acestei tari si Erdogan s-a pozitionat deja in apararea Quatar-ului (vezi sursa). Liniile si aliantele viitorului front sunt deja destul de clare: Turcia, Iran, Quatar. Kuweit, Siria, Liban (Hezbolah) pe de o parte si Arabia Saudita + ceilalti minioni (protectoratul Israelului din zona) pe de alta parte. Pe americani si rusi nu-i trecem pentru ca probabil nu se vor implica cu trupe la inceput.

Din toata povestea asta, eu doar atrag atentia asupra Turciei: s-a deplasat deja total in afara UE/NATO (vezi si retragerea nemtilor de la Incirlik) si impotriva Imperiului. Turcia va fi izolata si extrem de expusa in viitorul razboi. Vechile articole despre razboiul ruso-turc redevin din nou fierbinti.

In final, va las cu o ultima teorie: daca razboiul in Irak a fost pentru petrol, razboiul in Quatar va fi pentru gaze: “Forget Terrorism”: The Real Reason Behind The Qatar Crisis Is Natural Gas. Pentru multi romani, actuala situatie tensionata este doar un mare inconvenient, fiind nevoiti sa-si schimbe zborurile aeriene planificate pentru vacanta de vara. Din pacate, “stricatul vacantei” – ca sa parafrazam pe ambasatorul roman la Londra [1] este cea mai mica problema, problemele geopolitice fiind complexe si cu multe ramificatii iar Romania nefiind pregatita din nici un punct de vedere pentru lumea nebuna in care traim.

~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Ambasadorul României în Marea Britanie spune că atacurile teroriste din Londra “i-au stricat un pic seara”

De ce bagă rușii strîmbe turcilor?

Leave a comment

Dupa cum am scris ieri aici, Russia TV – televiziune internationala ruseasca – a raportat ca Israelul ar fi atacat portul sirian unde au rusii o mica baza, cu avioane care au zburat de pe baze turcesti. RTV a fost singura sursa care a lansat aceasta stire care nu a fost preluata insa de presa mainstream desi incet, incet apar confirmari si din alte surse, inclusiv americane [1]

Sunt cateva semne de intrebare interesante cu privire la acest eveniment:

1) daca stirea este adevarata: de ce doar RTV a transmis stirea, de ce era nevoie ca avioanele israeliene sa decoleze de pe baze turcesti?

2) daca stirea nu este adevarata, de ce mint rusii? este clar ca rusii au o râcă pe turci pentru ajutorarea teroristilor anti-Assad; fara Turcia evident ca nu ar exista razboiul din Siria si de asemenea, daca va fi o invazie a Siriei sau vreun atac aerian mai de amploare, acesta va porni din Turcia;

Indiferent de care este adevarul exista cateva intrebari:

– de ce rusii tac si nu fac nimic? atacarea bazei era un pretext de a intra deja in razboi, mai ales avand in vedere ca atacul acesta poate fi predecesor unui atac de amploare mai mare, avand in vedere presiunile asupra lui Obama; nu este exclus ca americanii sa se foloseasca de israelieni pentru a neutraliza capacitatile anti-aeriene ale sirienilor in avansul unui atac de amploare; desi pare greu de crezut, constrangerile bugetare sunt unul dintre motivele pentru care Obama si armata SUA se opune atacarii Siriei in acest moment; in schimb rusii investesc in armata si tocmai au lansat cateva noi capacitati maritime; geostrategic, pentru ca superputerile nu fac blufuri, Rusia ar trebui sa arate cat e de serioasa in privinta opririi unei interventii straine in Siria si cel putin sa sustina pe Assad in vreun fel, de exemplu prin furnizarea de noi arme in locul celor distruse de israelieni;

– de ce sirienii nu ataca Israelul? Un raspuns posibil ar fi ca nu pot sau ca nu au nevoie acum avand in vedere ca fara arme grele furnizate de Imperiu rebelii nu vor rezista, in ultimul timp armata siriana eliberand oras cu oras din mana teroristilor;

– pana unde sunt dispusi israelieni sa starneasca ursul?

Though Putin was surely warned by Israel that this would happen if he went forward with the arms deal, actually attacking Russian munitions is an act to which Putin will not take kindly, to say the least. (sursa) 

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Israel targeted Russian-made missiles in Syria, US officials say (The Guardian)

Începe războiul?

Leave a comment

Pentru prima data de la inceputul razboiului din Siria, Israelul a folosit baze turcesti pentru a ataca portul Latakia (nu departe de baza rusilor din SIria).

Oficial, deocamdata nimeni nu si-a atribuit atacul care ar fi putut fi fost lansat si de pe nave din Mediteraneana. Surse ale Russia TV (si stim ca Putin are surse bune) sustin insa ca atacul a fost facut de avioane israeliene care au decolat din baze turcesti.

Colaborarea Israelului cu Turcia este destul de ciudata avand in vedere orientarea islamista a conducerii turcesti dar mai ales incidentele care au dus la ruperea legaturilor si tensionarea relatiei intre cele doua tari. Insa dupa ce Obama a vizitat Israelul, l-a convins pe Netaniahu sa isi ceara scuze oficiale fata de turci pentru omorarea activistilor pro-palestinieni. De asemenea, lui Erdogan ii tremura chilotii ca americanii planuiesc pentru el ce au planuit si pentru Morsi in Egipt si realizeaza ca trebuie sa faca mai mult ca sa poata rezista. Insa problema lui Erdogan este ca la fel ca si Obama, nu doreste o interventie directa: realizeaza ca riscurile sunt prea mari ca razboiul sa escaladeze dar mai ales ca poporul sa se revolte. Desi media nu a prea relatat, buna parte din protestele anti-Erdogan au fost si impotriva sustinerii teroristilor anti-Assad, populatia din sud revoltandu-se pentru implicarea prea mare deja a Turciei in acest razboi care in ochii poporului este unul de fapt anti-arab si impotriva nationalismului laic al statelor arabe care a guvernat Siria si de asemenea a adus Turcia in pozitia in care este.

Treaba cu Siria este urmatoarea: rebelii au pierdut razboiul, armata siriana a rezistat eroic si nu doar datorita suportului Rusiei care s-a opus unui atac direct asupra Siriei de catre Imperiul Anglo-American. Din pacate, anumite centre de putere din SUA au un plan si vor sa-l duca la capat, Primavara Araba nu trebuie sa se opreasca in Siria. Despre asta am mai discutat acum vreo doua saptamani, aici unde am amintit de frecusurile de la varful SUA cu privire la pornirea unui razboi impotriva Siriei. Obama se opune insa pentru ca e constient ca merge prea departe dar mai ales nu este sigur ca Rusia va sta deoparte de data asta. De asemenea, generalii din armata SUA nu au uitat reactia prompta a Rusiei in Georgia unde chiar daca situatia a fost alta, acel razboi a fost tot unul proxy, aprobat si organizat de americani pentru a testa reflexele Rusiei. Asadar, armata a invatat atunci si de aceea in Siria nu vrea sa mearga mai departe. Din pacate insa, cativa nebuni de la varf nu se abtin si vor sa duca mai departe cat mai multe razboaie, mai ales daca din astea Israelul are de castigat. Asa se face ca vedem acum un pattern destul de periculos: Israelul este varful de lance, bazele sunt “coloniile” imperiului si SUA ofera doar partea de inteligenta, comunicatii, sateliti etc.

Avand in vedere ca si noi suntem o colonie cu rol de “baza de lansare pentru rachete” sau “aeroporturi de realimentare a avioanelor” ne putem imagina ce se va intampla in cazul unei escaladari a conflictului in Orientul Mijlociu si ce rol vom avea noi.

~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE:

– vezi si S-a fiert coliva turcilor? (30 Iunie 2012)

 

Ce rol a jucat FMI în detronarea lui Morsi și ce lecții nu învață ai noștri?

One comment

Sunt unii comentatori americani care pun caderea lui Morsi pe seama semnarii unui tratat cu FMI-ul si implementarii conditiilor draconice si ineficiente pe care FMI-ul le aplica in toate tarile mai putin in SUA si in Marea Britanie, unde FMI se opune “austeritatii”.

Sa vedem mai intai in ce stadiu se aflau discutiile FMI-ului cu Egiptul in Aprilie 2013:

Autorităţile egiptene şi Fondul Monetar Internaţional nu au reuşit să cadă de acord asupra termenilor unui împrumut de 4,8 miliarde de dolari care ar putea să ajute cea mai populată ţară arabă să facă faţă crizei economice, transmite Reuters. (Sursa: Capital, 16 Aprilie 2013)

Egiptenii au tot incercat sa semneze un acord cu FMI-ul si anul trecut, dar conditiile cerute au fost si atunci la fel de draconice si prin urmare egiptenii nu le-au putut accepta si s-au bazat pe ajutorul financiar al altor state arabe.

Se cuvine a face acum o mica paranteza. Ca si in Siria, Egiptul pe vremea lui Mubarak aveau o economie destul de centralizata si socialista, desi comertul si proprietatea privatea aveau si ele o felie. Nu stiu daca este valida comparatia, dar sa ne imaginam Serbia inainte de anii 90: socialism la nivel macro si capitalism la nivel micro, adica oamenii puteau avea mici afaceri, ferme, puteau face comert, etc. Fiind un stat in principal socialist, o buna parte a populatiei se baza pe ajutorul statului care oferea subventii la mancare, combusitibl etc. Altfel spus, exista un control al preturilor si un sistem de subventii, la fel ca in Romania ceausista. O data insa cu caderea lui Mubarak si cu revolutia din 2011, ca si la noi in tranzitie, de multe lucruri bune inainte s-a ales praful si saracii au inceput sa se inmulteasca, moneda sa pice, si – dramatic pentru veniturile Egiptului – turistii sa nu mai vina etc. Prin urmare Egiptul era la mana creditorilor si a tot incercat sa convinga ba FMI-ul, ba arabii sa ii ajute cu bani ca sa poata supravietui si sa treaca peste aceste momente dificile.

FMI-ul insa pentru ca nu stie altceva, a impus conditii drastice, reforme “structurale” ca si pe la noi, privatizari, taieri ale ajutoarelor sociale etc – tot tacamul. Ce e deosebit insa de felul cum ne trateaza pe noi FMI-ul este ca la noi au acceptat sa ne dea intai banii si apoi sa ne ceara socoteala, pe cand la egipteni le-au cerut intai sa implementeze niste masuri si apoi sa le ofere banii, ca sa vada ca sunt seriosi.

Egypt says the loan is needed to restore investor confidence and the talks had helped Egypt’s benchmark Eurobonds rally this month. (Sursa: Bloomberg)

Ca si pe la noi, si ca si prin alte parti, FMI-ul da semnalul “investitorilor” (speculantilor pe bonduri) unde pot sa se arunce sau nu. Ideea e ca daca un stat are tratat cu FMI-ul, exista sanse mari ca sa isi plateasca datoriile, deci poate fi imprumutat, pentru ca daca FMI reuseste sa semneze contractul inseamna ca are “parghiile” de control asupra statului respectiv si statul are resursele corespunzatoare pentru a plati ulterior datoriile, prin urmare nu exista un risc prea mare pentru “investitori”. Gradul de indatorare, randamentul obligatiunilor, CDS-urile si volumul creditului luat de la FMI sunt cativa dintre cei ma importanti parametrii intr-o ecuatie care nu este deloc exclusiv economica ci are o importanta componenta politica. Asadar, fara FMI, statul respectiv este penalizat pe piata creditarii pentru ca … nu se comporta frumos cu stapanii. Un exemplu al acestui status quo este chiar Ungaria care pentru ca nu a acceptat sa semneze acordul cu FMI-ul, desi s-a comportat ok pe piata obligatiunilor, platindu-si scadentele la timp, a fost penalizata de “investitori” cu un cost al riscului de tara marit, adica a trebuit sa plateasca mai mult decat ar fi fost normal avand in vedere starea sa economica. Poate l-ati auzit pe Ponta cum se lauda [1] ca CDS-urile Romaniei au ajuns cam la fel cat ale Ungariei. Cu adevarat o mare realizarea vand in vedere ca economia romaneasca este mult inferioara cele unguresti [2]. De multe ori, in emisiunile TV sau in articole din presa, se trece rapid peste acest termen “costul riscului” si nu se explica de nimeni ce este si de unde vine, tocmai pentru ca putini inteleg mecanismele sistemului si si mai putini realizeaza ca nu piata in sine sau indicatorii economiei unei tari fixeaza aceste costuri, si nici macar agentiile de rating, ci mai degraba daca o tara are sau nu acces la creditare si la ce cost, depinde in primul rand de FMI: ce acord are acea tara cu FMI-ul, pe ce termen, ce valoarea, ce conditii impune FMI-ul, ce garantii controleaza FMI-ul etc. Intelegem acum de ce FMI-ul impune guvernului Romaniei cu atata fermitate privatizarea rapida a unor companii: nu pentru ca i-ar interesa reformele structurale, ci pentru ca urmeaza niste scadente importante la obligatiuni anul acesta si FMI are grija pentru clientii din mediul “investitionar” ca sa isi primeasca banii inapoi. [3]

Egiptenii s-au aflat in situatia de a nu se putea indatora daca nu aveau contract cu FMI-ul, fiind totodata prinsi in menghina conditiilor drastice cerute de FMI:

The IMF’s conditional loan of $4.8 billion will only aggravate consumer prices in Egypt. The Stand-By Agreement proposed by the IMF calls for substantial cuts to energy subsidies and higher taxes on consumption. Energy subsidies, which account for roughly 30% of government spending, have reduced the cost of fuel in the country. While such subsidies pose a threat to long-term stability, now may not be the time to reform the subsidy program as fuel prices continue to escalate. Rather, the solution may be to extend more fuel resources to the country in the short term. On the other hand, higher consumption taxes will only penalize consumer spending, causing a further rise in prices. While the IMF package does create room for several necessary finance reforms, it does so at the expense of the poor, who comprise nearly 40% of the Egyptian population. By burdening a large portion of Egyptian population that already faces poor economic conditions, the IMF package will only heighten public dissatisfaction with the current government.  (Sursa)

Iata deci care erau conditiile cerute de FMI Egiptului si va dati seama cat de mult s-au speriat oamenii de ce ii asteapta, dupa ce ca si-asa o duc greu de la revolutia din 2011. Se pare ca Morsi se pregatea sa implementeze aceste masuri daca nu deja o facuse, pentru ca in luna Iunie, si-a pus prietenii islamisti ca guvernatorii ai provinciilor si urma sa treaca la fapte. Si neo-dictatura Morsista urma sa fie nu doar una cu conotatii puternice religioase ci evident si economice.

Putin stiut la noi este faptul ca Morsi dorea sa implice armata egipteana in atacarea Siriei si acesta este motivul pentru care armata l-a dat jos, aici a mers el prea departe. Desi era doar o papusa a Imperiului, armata l-a tolerat insa pana aici. Armata Egiptului nu o mai intereseaza un razboi aiurea pentru interesele americanilor si daca au tolerat jocurile politice  ale Fratiei Musulmane, nu a tolerat implicarea in razboi, prin urmare “piata universitatii” egiptene a avut succes. Cel putin deocamdata, ca vad ca planuiesc sa puna Ministru al Finantelor pe fostul negociator al Egiptului cu FMI-ul. Pun pariu ca nici noul guvern nu va avea o viata prea lunga …

~ ~ ~ ~ ~ ~  ~

[1] Ponta se lauda ca prostul pe la inceputul anului ca datorita intelepciunii lui de conducator, Romania a inceput sa fie perceputa mai sigura de investitori si CDS-urile au scazut; tocmai in perioada in care el isi atribuia meritul de a fi dat jos cu CDS-ul Romaniei (costul asigurarii creditarii oglibatiunilor unui stat), au scazut de fapt CDS-urilor tuturor tarilor din Europa de Est, ca urmare a schimbarii perceptiei investitorilor, deci nu avea nici un merit Ponta in asta, poate doar meritul ca nu le-a explodat intre timp;

[2] doar un argument: PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei este de 5700$ fata de 2600$ cat este in Romania, deci mai mult decat dublu.

[3] inca un argument ca FMI este vital pentru investitori este prezenta FMI-ului in cadrul Troikai (Comisia UE + BCE + FMI). FMI contribuie infim la creditare in cazul Greciei, de exemplu, insa e vital ca sa fie prezenta, pentru ca altfel bancile americane nu s-ar arunca, chiar daca teoretic implicarea UE ar fi o garantie destul de solida ca Grecia nu “deraiaza”. Americanii insa vor sa aiba oamenii lor care se uita pe garantii, care sunt in mijlocul situatiei si au acces direct la indicatorii si evolutia economica a unei tari inainte de a-si baga banii in ea. Acesta este rolul FMI-ului de fapt, nu valoarea in sine a ajutorului adus de FMI conteaza cat faptul ca gireaza pentru bancheri.

S-a fiert coliva turcilor?

Leave a comment

“Un mare semn pentru agareni” era formularea folosita intr-o veche profetie cu privire la razboaiele care vor zgudui Europa in al optelea veac prin care autorul dorea sa spuna ca turcii vor prinde curaj mare intr-o anumita circumstanta si manati de acest curaj isi vor taia singuri creaca.

F4 Phantom – doborat de sirieni

Intr-adevar semne mari vad turcii azi si se vad deja o mare putere regionala membra NATO, cu una dintre cele mai mari armate din NATO dupa SUA, cu o pozitie geostrategica extrem de importanta si cu o economie la fel de fierbinte care se supraincinge din cauza cresterii necontrolate: Turcia, precum China si Germania, fiind tari producatoare, beneficiaza acum imens de pe seama crizei creditelor si a crizei europene.

In plus, pe langa cele mentionate mai sus, exista o renastere islamista in Turcia si un presedinte foarte mandru de el si de tara lui si care crede ca poate sa joace un rol mai mare decat a facut-o pana acum Turcia, iesind uneori din sfera imperiului anglo-american si incercand marea cu degetul prin initiative si actiuni proprii.

Cert este in cazul Turciei, ca Rusia nu va tolera atacarea Siriei, nici de turci si nici de NATO. Am mai explicat intr-un articol mai vechi de ce pentru Rusia, Siria si Iranul nu sunt Libia, mai ales de cand Putin a revenit la conducere.

In Siria nu va fi pace prea curand la cum se desfasoara treburile. Opozitia are arme si sustinerea discreta a NATO si precum in Libia va presa continuu in structura actualei puteri care incet-incet va fi nevoita sa foloseasca deplin toate capabilitatile pe care le mai are. Iar doborarea avionului turcesc tocmai asta dovedeste. Regimului lui Assad i-ar conveni escaladarea conflictului tocmai pentru ca stie ca oricum nu poate rezista inflitrarilor si luptei de gherila cu teroristii islamisti, prin urmare va arunca in joc toate armele, iar doborarea avionului turcesc tocmai asta a incercat, sa ii starneasca pe turci si sa dea pe fata un conflict mocnit care deja arde destul de fierbinte.

Bineinteles NATO se teme de Rusia si tocmai de aceea nu a atacat Siria precum a facut-o in Liban, unde situatia era oarecum alta: regimul nu avea suportul populatiei si armata era jalnica. Siria insa are armata si a dovedit ca poate dobora avioane NATO, ceea ce complica lucrurile. Este clar ca NATO daca vrea sa “rezolve” cat mai repede problema anul acesta si sa nu intre in toamna-iarna, cand un razboi nu l-ar ajuta deloc pe Obama in alegeri, trebuie sa faca ceva. NATO ar prefera insa ca atacul sirian sa fie mai fara echivoc pentru a putea justifica in fata Rusiei necesitatea interventiei, ca consecinta a atacarii unui stat membru NATO. Chiar si asa, Rusia nu va accepta bineinteles, din motivele mentionate in articolul anterior.

Ce va face deci Rusia in cazul unui atac? Intr-o actiune minimala, Rusia va trimite ceva nave inspre Siria, adica prin Bosfor, adica pe langa Constantinopol. Vor avea insa dreptul rusii sa intervina? Bineinteles, ca nu, doar daca intre timp nu vor face un tratat cu Siria, ceea ce este putin probabil. Rusii vor cauta insa si ei motive de harta si vor astepta o miscare gresita a NATO, speculand tot pe irascibilitatea lui Erdogan. Nu excludem deci ca turcii vazand cat de puternici sunt impreuna cu NATO si cat de rapida a fost reactia impotriva Siriei, simtindu-si onoarea spalata, vor incerca sa rezolve oarece probleme mai vechi si cu grecii si vor umbla la granita maritima. Rusii fiind prin zona insa, se vor lega de tratatul armat pe care il au cu grecii prin care se angajaza sa apere proiectul South Stream de orice pericol venit de la o tara adversara. Din pacate nu imi mai amintesc referinta unde am citit negru pe alb aceasta mentiune si unde sa zic eu referirea era specifica la protectie militara. Voi oferi insa pentru cei interesati de relatiile ruso-grecesti, o stire nu foarte veche (Octombrie 2011):

Russia’s (LST) Tsesar Kunikof, a forerunner landing warship, is already in the Aegean and getting ready to enter Evros! For the first time in history, and in the framework of sending a clear message to Turkey that they will stand by Greece’s side, Russian marines will march along side of Greek soldiers in this year’s October 28th “OXI” parade! (sursa)

Este adevarat ca grecii sunt visatori si le place si lor sa se afiseze ca prieteni buni ai rusilor si ca protejati ai armatei rusesti. Paradoxal, caci si Grecia si Turcia sunt in NATO, nu? Iar Turcia incearca sa intre in UE, in timp ce Grecia de asemenea declara ca vrea sa ramana in UE mai abitir ca oricare alta tara, iar ultima votare a dovedit asta. Nu putem asadar sa dam doi bani pe perspectivele grecilor in aceasta privinta, dar sa analizam putin interesul rusilor intr-un potential scenariu pe care l-am mentionat: atacarea de catre NATO a Siriei pe baza unor conflicte cu Turcia sau poate chiar pornind de la doborarea avionului turcesc de catre Siria.

Cert este ca rusii nu vor sta cu mainile in san ca in cazul Libiei cand Medvedev a tradat interesul rusesc si nu a prevazut pericolul extinderii primaverii arabe catre est si nord. Putin insa dupa toate necazurile pe care le-a avut in alegeri si mai ales dupa, prin manifestatiile stridente si continue care il contesta are insa o cu totul alta perspectiva si motivatie. Putem sa intelegem ca Putin nu va accepta precum Assad ca americanii sa-si plaseze cartitele in jurul sau si sa-l sugrume ci va riposta cu prima ocazie, asa cum a facut-o si in Georgia.

Ar mai fi cateva subiecte de tratat la capitolul Turcia/Rusia/Grecia dar le lasam pentru alta data doar mentionandu-le:
– Rusia tocmai a salvat Ciprul de la faliment deschizandu-le o linie de credit pentru recapitalizarea bancilor; nu stiu insa daca chiar le vor oferi 5 miliarde, dar nu m-ar mira avand in vedere ca si Islandezilor le-au dat 1 miliard; pentru milionarii rusi Cipru este a doua tara mama: are impozite mici, are banci “flexibile” deschise catre oamenii de afaceri rusi, este aproape de rusi si bineinteles, ofera turism de calitate
– Turcia are mari probleme daca Siria va pica; culmea culmilor cat de prosti pot sa fie turci si sa nu inteleaga ca daca ei tot accepta ca peste tot statele nationale sa fie destramate si facute bucati (precum s-a intamplat cu Libia), le va veni si lor vremea o data, avand in vedere ca a treia parte din Turcia sunt kurzi care maine poimaine incept si ei primavara kurda;
– relatiile ruso-turce sunt doar in aparenta bune; cata vreme Turcia a incercat sa aiba o voce aparte, a convenit Rusiei; daca insa Turcia va continua sa plaseze sistemul anti-radar al NATO relatiile cu Rusia vor trece evident la extrema negativa instant;

 

UPDATE 1 Iulie 2012: Rusia a fost implicata in doborarea avionului turcesc:

Diplomatic sources say Russian technicians at Syria’s missile battery control centers played key role in interception and shooting down of Turkey’s F-4E Phantom II (Sursa: Worldnews)

Libia – încă un pas către Iran

Leave a comment

Alungarea lui Gaddafi din Tripoli le da un nou avant americanilor in cruciada araba. Daca aceasta se va sfarsi in Iran sau va continua spre China prin Pakistan ramane de vazut. Tot de vazut ramane si daca nu cumva Turcia va fi folosita ca agent de interventie asupra Siriei pentru a nu pierde din momentumul deja castigat. Este insa o problema: Turcia in ultimul timp are asipratii de putere globala, doreste sa renasca Imperiul Otoman. Dupa ce a reusit sa baga pumnul pe gat laicismului reprezentat de armata si dupa ce a pus economia pe o baza solida de dezvoltare, Erdogan are acum timp sa se ocupe de “problemele” externe. Iar una dintre aceste probleme este problema palestiniana si pas cu pas s-a ajuns ca acum cateva zile Turcia sa ameninte cu taiarea legaturilor economice cu Israelul pentru ca acesta nu si-a cerut scuze pentru atacul asupra Gaza Freedom Flotilla, care atac a avut loc acum un an.

Ce este insa ingrijorator cu Libia este ca comandantul operatiunii din Tripoli este membru Al-Qaeda, a fost prieten cu al-Zarqawi si se pare ca vom avea un Afganistan mai aproape de noi. Oare vor americanii sa muteAafganistanul mai aproape, ca sa mai taie din costuri? Nevoie de razboi este pentru ca complexul militaro-politic care conduce SUA are nevoie de contracte, insa bani nu prea mai sunt, asadar un Afganistan mai aproape de europeni unde vor putea si acestia sa contribuie, probabil va fi unul dintre scopurile primare ale operatiunii “Primavara Araba”.

Cum mai bate vântul în primăvara arabă

5 comments

Poporul libanez a rezistat la peste 100 de zile de atacuri aeriene. Ca se ne dam ce inseamna asta, sa ne amintim ca sarbii au fost bombardati timp de doar … 78 de zile, dupa care Milosevic nu a mai rezistat si s-a retras din Kosovo. Nu e de mirare ca dupa peste 10 ani de la aceste evenimente, zeci de mii de sarbii il sprijina acum moral pe Ghadafi, printr-o pagina pe twitter.

Sa fie oare Ghadafi buturuga mica care opreste carul mare in marsul revolutionar catre China? Felul in care s-au desfasurat “primavara araba” nu lasa urme de indoiala ca acestea aveau o cu totul alta tinta, nu urmareau un nici un caz doar schimbarea gardei si propagarea unui domino care sa se opreasca in Iran. Cel mai probabil, tinta dominoului era si este inca chiar Marea China, puterea economia #2 a lumii de azi si #1 a lumii de maine dupa orice calcule ar face oricine.

Si pentru ca vremea trece si daca curgerea revolutiilor s-a cam oprit si prin Libia si nu prea merge bine nici in Siria, scadentele la datoriile americanilor nu se stau in loc, lipsa de bani riscand sa provoace o “primavara” chiar la cei care au lansat moda. Se intrevede asadar privind prin prisma “arhitectilor” miscarilor geopolitice ale momentului o invazie terestra pentru a rezolva problema pana la capat. Asadar, marele semn de intrebare este: cand va fi aceasta invazie si cum se va desfasura de vreme ce Ghadafi a dat arme la popor si invadatorii vor fi nevoiti sa lupte cu peste 1 milion de islamisti care sunt gata sa lupte pana la moarte impotriva invadatorilor.

Nu stiu daca noi putem realiza ce inseamna sa traiesti sub stare de asediu, sa auzi noaptea avioanele cu trec si sa te astepti tot timpul ca o bomba va cadea chiar langa tine. Ce face acum aviatia NATO nu este altceva decat sa starneasca ura a milioane si milioane de libieni care chiar daca nu-l iubesc pe Ghadafi, nu vor uita niciodata “binefacerile” venite de la avioanele care le aduc moartea prin telecomanda. Sa fie oare avertizarile lui Ghadafi ca va ataca Europa doar niste sperieturi fara sansa de a fi puse in aplicare?

Faptul ca pana acum Ghadafi a rezistat si ca toate atacurile aeriene nu au facut decat sa secatuiasca combustibilul avioanelor si sa consume bombele NATO ii va determina pe occidentali sa caute solutii noi. Dupa mine este cert ca daca atacul aerian nu i-a speriat indeajuns pe libieni pentru a-l da jos pe Ghadafi si a cauta astfel sa scape de bombardamente, ba chiar i-a starnit si mai mult impotriva vestului, un atac terestru nu va reusi prea mult, poate un razboi civil mai indelungat sau o baie de sange care insa nu va castiga nimic chiar daca CIA si celelalte servicii de informatii vor reusi sa plaseze un guvern format de rebeli prin care sa controleze Libia.

Este uimitor cum americanii si europenii nu au invatat nimic din Irak si din Afganistan si folosesc aceleasi paguboase porniri in dorinta de a-si justifica bugetele militare aberante in mijlocul unei crize financiare crunte al carei ecou inca nu s-a terminat.

Nu doar in Libia insa lucrurile nu merg “cum trebuie”. Siria, Barhein, Yemen nu arata bine deloc. Revolutiile nu doar ca au piedut din momentum, dar s-au blocat tocmai pentru ca “retetele” de revolutie fabricate de serviciile secrete occidentale nu tineau cont de specificul local, ele au fost elaborate pe baza patternurilor socio-culturale ale europenilor (vezi documentarul The Revolution Business si grupul de sarbi care lucreaza pentru CIA). In plus, unele regimuri au actionat proactiv si au luat masuri care sa taie din elanul revolutionar al populatiei, cum ar fi mituirea poporului de catre sauditi. Si daca am ajuns la sauditi, nu ar strica sa mai amintim si o alta evolutie periculoasa a acestei primaveri: fiind in conflict cu Iranul din motive religioase, Arabia Saudita face tot ce poate pentru a impiedica influenta acestuia in propria tara dar si in Bahreinul vecin unde au trimis forte de … pacificare care sa ii atace pe revolutionari. Culmea e ca NATO nu bombardeaza nici guvernul Bahreiunului si nici Arabia Saudita pentru ca fac crime impotriva poporului bahreinez ci acolo doar fac … apeluri la retinere. Este evidenta politica duplicitara, ce este trista este detasarea cu care presa romaneasca prezinta aceste evenimente ca pe o poveste si nu sesizeaza gravitatea unor evenimente care pot oricand sa escaladeze intr-un razboi mondial in care fara voia noastra si noi suntem trasi cu arcanul din prostia politicienilor care ne conduc si care nu sunt capabili sa vada in ce directie merg lucrurile, cine va ataca primul si cine va pierde urmatorul razboi care bate la usa.

Nu stiu daca doar mie mi se pare trasa la indigo politica romaneasca externa de azi cu cea din preambulul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand in loc sa ne pregatim de razboi si sa ne facem o armata serioasa, ne bazam pe tratate desuete si pe aliati care erau pierzatori din start fiind tehnologic si militar cu mult in urma nemtilor (vezi Linia Maginot). Tot asa cum francezii erau incapabili sa inteleaga blitz krieg-ul pana nu l-au simtit pe pielea lor, mie mi se pare ca nici americanii nu prea isi dau seama ce inseamna razboiul in lumea de azi si se mira cum de dupa sute de miliarde de dolari investite si mii de vieti pierdute in Irak si in Afganistan, nu au realizat nimic, ba chiar au “produs” generatii de viitori teroristi sinucigasi care vor prelungi razboiul impotriva terorismului pentru cel putin 4-5 decenii daca intre timp acesta nu va escalada in Al 3-lea Razboi Mondial.

Este interesant ce vor considera istoricii viitorului ca punct de pornire al celui de-al 3-lea razboi care va cuprinde toata lumea, de vreme ce americanii se afla deja in 5 razboaie si o data cu desfasurarea evenimentelor si cu complexitatea interdependentelor intre diversii jucatori nu se poate spune cu certitudine de unde a plecat totul.

Haosul a fost insa o constanta in toate vremurile si desi mijloacele de azi ne permit sa aflam multe, cu siguranta sunt mult mai multe evenimente de care nu auzim, care nu sunt acoperite de presa sau sunt prezentate deformat iar iluzia informarii nu ne ajuta cu nimic, poate doar ne indeamna prin prezentarea gravitatii faptelor, sa fim gata oricand de orice.

Articole “related”:

1 2