Tag: Arabia Saudită

Ce se întâmplă în Golf?

2 comments

Arabia Saudita a dat un ultimatum de 24 de ore Quatar-ului pentru indeplinirea a 10 conditii. Dupa care …

Traim intr-o lume nebuna si fiecare zi ne da noi motive ca deconectarea totala ar putea fi in cele din urma singura varianta pentru a rezista intregi la minte. Dupa ce ca oricum traim intr-o tara anormala, mai traim si intr-o lume anormala.

Ca lumea se afla in pragul celui de-al 3-lea Razboi Mondial o spun toti si dau vina pe Putin. Daca deschidem presa “mainstream” deja vedem ca si pentru “chestiunea Quatar” este de vina tot Putin:

“FIRST (FAKE – n.n.) ON CNN: US suspects Russian hackers planted fake news behind Qatar crisis”

Conform stirii, hackeri rusi ar fi spart site-ul agentiei de stiri a Quatarului si ar fi plantat o stire in care conducerea Quatar-ului ii lauda pe iranieni. Aberatii, evident. Stirea mi-a adus insa aminte de un incident mai vechi extrem de interesant din care probabil s-au inspirat “scriitorii” de la CNN si detaliat pe larg chiar de autorii sai la o conferinta DEFCON mai veche: How to Overthrow a Government. Pe scurt, iata ce au facut baietii (fie ei simpli hackeri – putin probabil – sau membrii ai serviciilor americane – ceea ce ar explica de ce se afla inca in libertate):

  • How to architect a cyber coup using advisor’s, hackers and the general populace, using misinformation, professional agitators, false information and financing.
  • How to gather intelligence to analyze a government’s systemic weaknesses on financial, societal values and political climates that is leader or country specific to structure your attack.
  • How to identify and prioritize government resources, infrastructure and commercial companies and how to use these compromised assets to stage the coup.

Intorcandu-ne la Quatar sa adunam putin cateva elemente pentru a intelege ce se intampla. In primul rand, rareori declaratiile publice si actiunile tarilor au vreo legatura cu realitatea, totul fiind in mare parte praf in ochi, asa cum a fost si praful in ochi conform caruia sauditii au cumparat de al americani arme de peste 100 de miliarde de dolari.

Inca din momentul in care s-a anuntat stirea mi s-a parut putred de vreme ce sauditii au numai anul trecut un deficit de 80 de miliarde si au intrat in “austeritate”. De unde sa aiba atatea miliarde sa cumpere arme si sa mai si construiasca infrastructura in SUA (asta e un alt “proiect” anuntat anterior).

Foarte posibil sauditii au reusit sa stoarca de la americani o afacere de swap intre niscavai bonduri si arme, stiut fiind ca sauditii au tot colectionat ani la rand obligatiuni americane pe care nu si le vor recupera in vecii vecilor, fiind pretul platit pentru supravietuirea familiei saudite – o monarhie absolutista medievala – fara care pret, aceasta familie ar fi zburat de multa vreme si in locul ei ar fi venit un regim “democratic” sustinut de toate tarile “iubitoare de libertate” din lume, asa cum s-a intamplat cu Sadam. Teoria mea cu swap-ul se va valida insa in 2-3 ani cand vom avea acces la istoricul evolutiei bonurilor de trezorerie americane publicate aici cu 3 luni intarziere.

O prima explicatie a conflictului ar fi vizita lui Trump care i-a strans cu usa pe sauditi sa lupte cu teroristii mai bine si mai ales sa nu ii mai finanteze. Merita mentionat ca Arabia Saudita a aparut in unele emailuri trimise de Clinton lui Podesta in care aceasta zicea ca serviciile americane au aflat ca sauditii finanteaza teroristii. De asemenea, trebuie amintit si de vizita printisorului care invarte acum afacerile in Arabia Saudita la Putin si incercarea de a-l ameninta pe acesta sa-si ia mainile de pe Assad – eveniment intamplat cam in jurul Jocurilor Olimpice de la Sochi. Printisorul a mai avut o vizita si recent in care a incercat sa-l cumpere pe Putin, evident in van.

Teoria asta cu stransul usii este insa ciudata, de vreme ce SUA au deja o baza militara in Quatar si probabil asa cum americanii au incercat sa-l torpileze pe Erdogan in ditamai Turcie complexa si imbarligata, cu atat mai mult poate americanii, daca aveau ceva cu quatarezii le trageau o mama de revolutie de nu se vedeau. Prea intortocheata povestea ca Trump sa ii constranga cumva pe sauditi sau sa ii indeme sa se ia de quatarezi  ca sa nu mai sprijine aia terorismul. Ca sa nu mai zic, ca Trump, 2 neuroni daca ar avea ar intelege ca impingandu-i pe sauditi impotriva quatarezilor, acestia nu o sa aiba decat sa aterizeze in bratele iranienilor, exact unde e mult mai rau pentru Imperiu, cu toata baza aia de-acolo cu tot.

Nu vom lua in serios tweet-urile lui Trump care sunt chiar penibile daca e sa le analizam: “poate acesta va fi inceputul sfarsitului ororii terorismului” a scris Trump. Prin asta Trump insinueaza ca Quatarul avea legaturi atat de puternice cu terorismul incat acum ca se luara sauditii de ei, e deja pe terminate. Totodata, Trump insinueaza ca cea mai puternica natiune din lume, politaiul universal nu a putut face nimic impotriva Qutarului, nici macar sa dea un avertisment sau ceva sanctiuni acolo, a asteptat ca sa vina printisorul si cu acolitii sai sa ii certe pe aia mici si nebuni care nu o termina cu joaca cu pac-pac-ul si bum-bum-ul? Cat de nedemn sa fie pentru presedintele SUA un astfel de mesaj?

Asa cum si in razboaiele mondiale anterioare, scanteia s-a aprins de unde nu se astepta nimeni, asa e posibil si acum sa inceapa totul de unde nici nu visam. De Turcia ne asteptam, dar Quatar?! Si apropos de Quatar, Turcia e principalul aliat al acestei tari si Erdogan s-a pozitionat deja in apararea Quatar-ului (vezi sursa). Liniile si aliantele viitorului front sunt deja destul de clare: Turcia, Iran, Quatar. Kuweit, Siria, Liban (Hezbolah) pe de o parte si Arabia Saudita + ceilalti minioni (protectoratul Israelului din zona) pe de alta parte. Pe americani si rusi nu-i trecem pentru ca probabil nu se vor implica cu trupe la inceput.

Din toata povestea asta, eu doar atrag atentia asupra Turciei: s-a deplasat deja total in afara UE/NATO (vezi si retragerea nemtilor de la Incirlik) si impotriva Imperiului. Turcia va fi izolata si extrem de expusa in viitorul razboi. Vechile articole despre razboiul ruso-turc redevin din nou fierbinti.

In final, va las cu o ultima teorie: daca razboiul in Irak a fost pentru petrol, razboiul in Quatar va fi pentru gaze: “Forget Terrorism”: The Real Reason Behind The Qatar Crisis Is Natural Gas. Pentru multi romani, actuala situatie tensionata este doar un mare inconvenient, fiind nevoiti sa-si schimbe zborurile aeriene planificate pentru vacanta de vara. Din pacate, “stricatul vacantei” – ca sa parafrazam pe ambasatorul roman la Londra [1] este cea mai mica problema, problemele geopolitice fiind complexe si cu multe ramificatii iar Romania nefiind pregatita din nici un punct de vedere pentru lumea nebuna in care traim.

~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Ambasadorul României în Marea Britanie spune că atacurile teroriste din Londra “i-au stricat un pic seara”

Trump in pelerinaj

8 comments

Trump a plecat in “pelerinaj” in Orientul Mijlociu. Pentru a face America great again, Trump le-a vandut sauditilor arme avansate de peste 100 de miliarde si ii pregateste de razboiul cu Iranul. Dupa sauditi, Trump s-a dus la zidul plangerii ca sa primeasca sfaturi de la rabini si ca sa stie si el – ca si contracandidata sa Hitlery Clinton care trecea drumul la Council on Foreign Relations – ce are de facut.

Pe vremuri, evreii din SUA se opuneau si faceau lobby impotriva oricarei afaceri cu armament cu Arabia Saudita. Nu de data aceasta cand Arabia Saudita lupta impotriva Iranului pe doua fronturi: Siria si Yemen. Foarte interesant cum peste ani si ani, evreii au reusit sa ii starneasca pe musulmani unii impotriva altora pana acolo incat sauditii sa-si cheltuiasca ultimii bani pentru a cumpara arme de la americani pentru a duce razboaiele evreilor in Orientul Mijlociu.

Arabia Saudita se afla intr-o situatie economica dezastruoasa: pretul petrolului se afla la minime record in ultimii ani si rezervele stranse in anii buni in care pretul crescuse au fost tocate deja, regimul fiind nevoit sa taie din mita cu care cumpara “pacea sociala” a poporului. Dupa cum stim, Arabia Saudita este o constitutie absolutista – regele este legea – o relicva din evul mediu in care femeile sunt tratate ca animalele iar drepturile omului sunt echivalente cu voia regelui. Cu toate acestea, deoarece politia drepturilor omului face exceptii acolo unde Imperiul are alte interese, Arabia Saudita a fost pusa membra in Comisia pentru Drepturile Omului cu ajutorul SUA. Intorcandu-ne la sauditi, este cu totul de mirare aceasta afacere de peste 100 de miliarde de dolari avand in vedere ca Arabia Saudita se afla in pragul colapsului, fara o revenire spectuaculoasa a pretului petrolului in curand, fiind nevoita sa inceapa sa faca credite pentru a mentine cat de cat deficitele la cote doar de alarma nu la cote de faliment suveran.

Intr-adevar sauditii au petrol insa la pretul actual nu se merita sa vanda. Intr-adevar sauditii au rezerve, dar totalul rezervelor in bonuri de tresorerie, de exemplu, este de 110 miliarde de dolari. Nu stim natura “afacerii” facuta de Trump, in afara faptului ca spre deosebire de Obama si alti presedinti anteriori care nu vindeau la sauditi orice tip de arme tocmai din cauza problemelor cu drepturile omului, Trump a trecut peste aceasta limitare si o sa le vanda ultimele tehnologii, foarte posibil chiar mult prea-laudatul F35 – asta in caz ca nu o sa termine chinezii mai repede avionul lor si sa-l vanda sauditilor la un sfert de pret fata de F35.

“Deschiderea” lui Trump fata de sauditi este neasteptata, mai ales ca in campanie l-a criticat pe Obama ca s-a aplecat in fata regelui pentru a primi de la acesta un lant cu nu stiu ce medalie la gat. Trump a facut insa la fel, doar ca aproape a stat in genunchi, in incercarea de a-si tine capul cat mai drept pentru a nu da senzatia ca se apleaca. Nu a avut insa curajul sa ii spuna regelui: nu mersi, nu-mi trebuie prostii de-astea. Evident ca urmeaza razboiul cu Iranul si ca Trump le va da sauditilor orice arme vor ei. Pe de alta parte, cum zidul nu a reusit sa-l faca, cum razboiul impotriva Isis stagneaza si pe frontul din Siria, SUA nu prea mai misca nimic, situatia fiind deocamdata favorabila lui Assad si cum Kim arunca aproape saptamanal cate o racheta, aratandu-i lui Trump ca-l doare undeva de amenintarile lui, singurul lucru pe care il poate face Trump e sa vanda arme si sa aduca astfel “joburi” in SUA, chiar daca pentru joburile alea raspandeste moarte si sange in intreaga lume si mai ales in popoarele amarate care se intampla sa fie pe faliile tectonice ale centrelor de influenta ale Imperiilor, cum e cazul Yemen-ului care este in general ignorat de presa desi tragedia acelui popor este la fel de mare ca a sirienilor, singura lor vina fiind ca se afla intre sauditi si iranieni.

In Israel Trump a fost astazi. In afara de traditionala vizita la zidul plangerii si bascuta de asemenea traditionala pe care si-a tras-o cu aceasta ocazie, inca nu am aflat ce a facut si ce a declarat. Cu siguranta insa va declara dragostea lui pentru Israel si le va promite evreilor ca ii va sprijini oricat de mult i-ar casapi ei pe palestinieni si poate chiar daca i-ar exermina de tot ca sa rezolve in sfarsit dilema cu “solutia” pentru pacea in Palestina.

Una peste alta, pelerinajul nu este decat o consolidare a blocurilor in zona: SUA-Israel-Arabia Saudita vs Rusia-Siria-Iran. Marea dilema in ecuatia asta este Turcia. In ciuda “bunei intelegeri” cu Rusia afisata de Erdogan, adevarul este ca Turcia este cu fundul in doua barci si ca pe masura ce valurile se intetesc – si iata ca se inteșesc – Erdogan va trebui sa faca o alegere definitiva si dupa parerea mea aceasta va fi pentru americani, ceea ce il va infuria la culme pe Putin.

 

Cum mai bate vântul în primăvara arabă

5 comments

Poporul libanez a rezistat la peste 100 de zile de atacuri aeriene. Ca se ne dam ce inseamna asta, sa ne amintim ca sarbii au fost bombardati timp de doar … 78 de zile, dupa care Milosevic nu a mai rezistat si s-a retras din Kosovo. Nu e de mirare ca dupa peste 10 ani de la aceste evenimente, zeci de mii de sarbii il sprijina acum moral pe Ghadafi, printr-o pagina pe twitter.

Sa fie oare Ghadafi buturuga mica care opreste carul mare in marsul revolutionar catre China? Felul in care s-au desfasurat “primavara araba” nu lasa urme de indoiala ca acestea aveau o cu totul alta tinta, nu urmareau un nici un caz doar schimbarea gardei si propagarea unui domino care sa se opreasca in Iran. Cel mai probabil, tinta dominoului era si este inca chiar Marea China, puterea economia #2 a lumii de azi si #1 a lumii de maine dupa orice calcule ar face oricine.

Si pentru ca vremea trece si daca curgerea revolutiilor s-a cam oprit si prin Libia si nu prea merge bine nici in Siria, scadentele la datoriile americanilor nu se stau in loc, lipsa de bani riscand sa provoace o “primavara” chiar la cei care au lansat moda. Se intrevede asadar privind prin prisma “arhitectilor” miscarilor geopolitice ale momentului o invazie terestra pentru a rezolva problema pana la capat. Asadar, marele semn de intrebare este: cand va fi aceasta invazie si cum se va desfasura de vreme ce Ghadafi a dat arme la popor si invadatorii vor fi nevoiti sa lupte cu peste 1 milion de islamisti care sunt gata sa lupte pana la moarte impotriva invadatorilor.

Nu stiu daca noi putem realiza ce inseamna sa traiesti sub stare de asediu, sa auzi noaptea avioanele cu trec si sa te astepti tot timpul ca o bomba va cadea chiar langa tine. Ce face acum aviatia NATO nu este altceva decat sa starneasca ura a milioane si milioane de libieni care chiar daca nu-l iubesc pe Ghadafi, nu vor uita niciodata “binefacerile” venite de la avioanele care le aduc moartea prin telecomanda. Sa fie oare avertizarile lui Ghadafi ca va ataca Europa doar niste sperieturi fara sansa de a fi puse in aplicare?

Faptul ca pana acum Ghadafi a rezistat si ca toate atacurile aeriene nu au facut decat sa secatuiasca combustibilul avioanelor si sa consume bombele NATO ii va determina pe occidentali sa caute solutii noi. Dupa mine este cert ca daca atacul aerian nu i-a speriat indeajuns pe libieni pentru a-l da jos pe Ghadafi si a cauta astfel sa scape de bombardamente, ba chiar i-a starnit si mai mult impotriva vestului, un atac terestru nu va reusi prea mult, poate un razboi civil mai indelungat sau o baie de sange care insa nu va castiga nimic chiar daca CIA si celelalte servicii de informatii vor reusi sa plaseze un guvern format de rebeli prin care sa controleze Libia.

Este uimitor cum americanii si europenii nu au invatat nimic din Irak si din Afganistan si folosesc aceleasi paguboase porniri in dorinta de a-si justifica bugetele militare aberante in mijlocul unei crize financiare crunte al carei ecou inca nu s-a terminat.

Nu doar in Libia insa lucrurile nu merg “cum trebuie”. Siria, Barhein, Yemen nu arata bine deloc. Revolutiile nu doar ca au piedut din momentum, dar s-au blocat tocmai pentru ca “retetele” de revolutie fabricate de serviciile secrete occidentale nu tineau cont de specificul local, ele au fost elaborate pe baza patternurilor socio-culturale ale europenilor (vezi documentarul The Revolution Business si grupul de sarbi care lucreaza pentru CIA). In plus, unele regimuri au actionat proactiv si au luat masuri care sa taie din elanul revolutionar al populatiei, cum ar fi mituirea poporului de catre sauditi. Si daca am ajuns la sauditi, nu ar strica sa mai amintim si o alta evolutie periculoasa a acestei primaveri: fiind in conflict cu Iranul din motive religioase, Arabia Saudita face tot ce poate pentru a impiedica influenta acestuia in propria tara dar si in Bahreinul vecin unde au trimis forte de … pacificare care sa ii atace pe revolutionari. Culmea e ca NATO nu bombardeaza nici guvernul Bahreiunului si nici Arabia Saudita pentru ca fac crime impotriva poporului bahreinez ci acolo doar fac … apeluri la retinere. Este evidenta politica duplicitara, ce este trista este detasarea cu care presa romaneasca prezinta aceste evenimente ca pe o poveste si nu sesizeaza gravitatea unor evenimente care pot oricand sa escaladeze intr-un razboi mondial in care fara voia noastra si noi suntem trasi cu arcanul din prostia politicienilor care ne conduc si care nu sunt capabili sa vada in ce directie merg lucrurile, cine va ataca primul si cine va pierde urmatorul razboi care bate la usa.

Nu stiu daca doar mie mi se pare trasa la indigo politica romaneasca externa de azi cu cea din preambulul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand in loc sa ne pregatim de razboi si sa ne facem o armata serioasa, ne bazam pe tratate desuete si pe aliati care erau pierzatori din start fiind tehnologic si militar cu mult in urma nemtilor (vezi Linia Maginot). Tot asa cum francezii erau incapabili sa inteleaga blitz krieg-ul pana nu l-au simtit pe pielea lor, mie mi se pare ca nici americanii nu prea isi dau seama ce inseamna razboiul in lumea de azi si se mira cum de dupa sute de miliarde de dolari investite si mii de vieti pierdute in Irak si in Afganistan, nu au realizat nimic, ba chiar au “produs” generatii de viitori teroristi sinucigasi care vor prelungi razboiul impotriva terorismului pentru cel putin 4-5 decenii daca intre timp acesta nu va escalada in Al 3-lea Razboi Mondial.

Este interesant ce vor considera istoricii viitorului ca punct de pornire al celui de-al 3-lea razboi care va cuprinde toata lumea, de vreme ce americanii se afla deja in 5 razboaie si o data cu desfasurarea evenimentelor si cu complexitatea interdependentelor intre diversii jucatori nu se poate spune cu certitudine de unde a plecat totul.

Haosul a fost insa o constanta in toate vremurile si desi mijloacele de azi ne permit sa aflam multe, cu siguranta sunt mult mai multe evenimente de care nu auzim, care nu sunt acoperite de presa sau sunt prezentate deformat iar iluzia informarii nu ne ajuta cu nimic, poate doar ne indeamna prin prezentarea gravitatii faptelor, sa fim gata oricand de orice.

Articole “related”:

Mutarea pieselor de şah

2 comments

Lumea e o mare scena de teatru cu numeroase scenarii, cu numeroşi regizori şi cu şi mai mulţi actori. Din când în când, însă, un nebun îşi adună o clacă şi pornesc la război. Nu se întâmplă prea des, dar când se întâmplă, nu e deloc bine. Nu cred că suntem prea departe de începerea unui nou război. Dacă la ora de istorie ni se spunea că înaintea Primului Război Mondial Balcanii erau un butoi de pulbere care stătea să explodeze, acum toată lumea este o mare de grenade cu cuiele scoase care aşteaptă doar să fie declanşate de primul foc de armă.

Mişcările din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu sunt clar terenul principal unde se joacă cea mai importantă partidă între Imperiul anglo-american şi China în principal, cu Rusia şi celelalte puteri locale (cum ar fi Turcia sau India) stând în expectativă în aşteptarea momentului propice de a intra în joc. Prin provocarea lanţului de pseudo-revoluţii din Africa, americanii urmăresc stârnirea unui domino care să se oprească tocmai în China şi care în drumul lui să rezolve o data pentru totdeauna şi “problema palestiniană”, care fără Siria şi fără un Iran aflat în cursa pentru dobândirea armei nucleare nu ar mai fi o problemă.

China în încercarea disperată de a face faţă dezvoltării interne şi a presiunii discrepanţelor sociale are nevoie de resurse şi are nevoie de extinderea influenţei sale economice înspre vest, acolo unde se află atât resursele care îi trebuie cât şi principalele rute de transport al acestor resurse. Pakistanul nu este degeaba ţinut în stare de asediu de americani, ci tocmai pentru a opri extinderea economică a acestora înspre vest. Chinezii au rezerve şi cumpara tot ce pot şi are valoare şi potenţial. Să nu uităm împrumutul de 1 miliard de dolari pe care chinezii l-au dat Moldovei în 2009,  un stat minuscul, aflat destul de departe şi fără prea mari resurse pe care să le ofere în caz că nu va putea returna banii. Rusia care are cu mult mai mari interese în Moldova, nu a putut oferi decât 500 milioane de dolari. Cu atât mai mulţi bani ar avea China ca să cumpere ultimele picături de petrol rămase în Orientul Mijlociu şi să le transporte prin câteva super-conducte gigant făcute de chinezii mititei, mulţi şi harnici care fac autostrăzile cum fac furnicile cărările.

Dar nu doar extinderea Chinei spre vest încearcă americanii să rezolve prin valul de revoluţii programate din Africa, ci şi caută să provoace haos în aceste ţări cu resurse bogate pentru a le domina şi pentru a le putea exploada astfel mult mai uşor. Cum altfel am fi pierdut noi plata datoriei externe de către Irak, daca nu ar fi venit aliaţii noştri să dea jos cu Sadam şi să le sugă petrolul irakienilor? Credem noi că americanii plătesc factura irakienilor? Eu nu cred că plătesc, de vreme ce irakienii încă nu pot să se scape de americani, pentru ca cine împarte, parte îşi face.

Dupa Siria, cel mai probabil va urma Arabia Saudită. Nu cred că Siria va fi greu de dat jos, în Arabia Saudită însă o să fie foarte interesant pentru că deja saudiţii şi-au asigurat spatele prin cererea şi probabil primirea protecţiei Pakistanului. De altfel, nici Siria nu va fi piece of cake, cum a fost Egiptul şi Libia: Siria are tratat cu Iranul de apărare reciprocă, aşadar nu cred că NATO va bombarda prea curând Damascul. Influenţa serviciilor şi cârţitele deja plantate vor face însă misiunea de destabilizare mai uşoară decât pare pentru serviciile americane.

O mare necunoscută este însă rezistenţa şi docilitatea popoarelor. In Egipt după cum am văzut prima piaţă a libertăţii pe care au avut-o a trecut destul de repede ca un mare fâs. Sa vedem însă mineriadele cum o să se desfăşoare.

Pe bursă lucruri noi şi nemaiîntâlnite se întâmplă: căderi bruşte ale preţurilor la aur, argint, petrol şi chiar stocuri. A durat doar 2-3 zile, cam de când a început Soros să îşi vândă aurul. Nu ştiu dacă el e cauza, mă îndoiesc că ar fi putut provoca doar el valuri atât de mari. A mai fost şi spectacolul cu Bin Laden care a ajutat petrolul să o ia în jos, şi probabil a tras cu el şi celelalte. La cam o zi după au fost anunţate şi datele economice din SUA referitoare la locurile de muncă şi la alţi indicatori – date destul de pesimiste – prin urmare, s-au cam nimerit multe ştiri care au scapat şi acum dolarul de la o prăbuşire abruptă în care se angajase.

În SUA tensiunile politice se accentuează. Încercarea lui Obama de a ţine tiparniţa în funcţiune se blochează de refuzul republicanilor cărora le e frică de popor care a început să cam înţeleagă de ce creşte preţul benzinei.

În Europa este încă linişte, Spania nu a căzut încă şi Germanii nu au anunţat încă întoarcerea la marcă. Să vedem în toamnă ce direcţie va impune noul guvernator al BCE care se pare că va fi italian, deşi nemţii deocamdată se opun arătând cu degetul la datoria Italiei. Vedem încă o dată că la unirea europenilor e la fel ca la Moş Ion Roată: ai pământ? ai rumâni. Ai datorii mari? Ciocu mic! Actualul sef, Trichet, a reuşit să dea în cap euro-ului tocmai când începuse să călărească bine dolarul. Ce mă miră, e că deşi spreadurile au ajuns la limite maxime, presa nu prea mai discută despre asta. Cam cum e şi cu radiaţiile din Japonia despre care nu mai auzim mare lucru deşi încă sunt cu mult peste nivelurile de siguranţă. Ce e mai trist, e că deja au început să apară maşini radiate fabricate în Japonia, pentru fericiţii posesori care şi le pot permite.