De ce manualele unice sunt un dezastru total previzibil

Nu stiu daca am mai avut vreun articol despre manualele scolare unice (de stat) dar cred ca am avut cate un articol la inceput de an scolar in fiecare an in care atrageam atentia asupra patternului de “schimbare revolutionala hei-rupista” care a caracterizat toti ministrii care s-au plimbat pe la invatamant.

Acest minister pare blestemat pentru ca oricine trece pe aici simte nevoia sa faca revolutii si cum in scoala elevii nu pot sa protesteze si rezultatele masurilor tale se vad peste 10-20 de ani cand calitatea sau lipsa acesteia se vede in “materia prima” produsa, ispita schimbarilor revolutionare si a reformelor perpetue caracterizeaza (mai ales) acest domeniu.

Pe langa schimbare, mai avem parte si de un alt ghimpe: nicio schimbare nu se face fara a avea in cap clientela partidului. Asa cum Firea de exemplu a introdus schimbarea cu companiile primariei oferind tovarasilor bugete generoase de tocat aiurea, asa se intampla si in alte domenii, inclusiv in invatamant. Pare strigator la cer si trist ca mafiotii nu lasa macar copiii in pace si incearca sa fure si din viitorul lor, dar ce sa ne mai miram daca am avut cazul detergentilor din spitale (si cate alte asemenea) unde implicatiile erau pur si simplu asupra vietii oamenilor, adica criminale.

Pe langa schimbari si pe langa schimbari cu orientarea spre sifonari, macar daca sifonarile s-ar face din locuri de unde calitatea invatamantului nu poate fi afectata ci doar sub umbrela unor achizitii majore (fie ele inutile) ar umfla preturile ca gogosile si ar maslui contractele ca sa favorizeze tovarasii si companiile prietene. Bunaoara, as intelege sa se traga tunuri cu achizitii de mobila intr-o scoala, cu reparatii si renovari, cu cursuri de “perfectionare” pentru inspectorii scolari membrii ai partidului sau alte de-astea, menite parelnic sa imbunatateasca treburile. Dar sa tragi tunuri cu manuale cine s-ar fi gandit? O explicatie ar fi ca tovarasii au tras tunuri la tot ce se putea pana acum si manualele au ramas ultima reduta de piata pseudo-libera si parelnic-independenta din sistemul educational.

Cum era deci inainte? Editurile produceau manuale, cereau autorizatie de la minister si le vindeau. Profesorii decideau pe care manuale merg. Fie in functie de pret, fie in functie de afinitatea proprie fata de un manual sau altul, fie din auzit de la alti colegi, fie de ce nu, din comisioanele primite de la edituri dar mai ales in urma “recomandarilor” venite de la tovarasii directori si inspectori ca un manual al unei edituri e mai bun decat al alteia si ca ar fi bine ca achizitia sa se faca din cutare loc, de la cutare firma, existenta mai multor manuale, permitea totusi ca furturile sa fie ocazionale, pe ici pe colo si permitea unor profesori, acolo unde directorii nu sunt 100% corupti si sistemul ticalosit mai lasa loc de respirat, sa aleaga pe criterii de calitate si nu pe alte criterii.

Este evident ca piata libera, oferta multipla si competitia intre edituri ca sa faca treaba buna, stimula calitatea. Sifonarile si tunurile daca se faceau, oricum se faceau la nivel de distributie, rareori probabil la nivel de productie, in sensul ca profesorii puteau alege ce manual sa foloseasca dar achizitia se facea prin “recomandarea” venita de sus. Astfel, din nou exista o oarecare izolare intre sistemul ticalosit de la destinatie si productia manualelor. In plus, de-a lungul timpului, ce e bun ramanea, dobandea notorietate si ce e prost, adica manualele facute de edituri neserioase si care cautau sa faca bani doar prin spagi, era cumva ingradit in sensul ca nu de putine ori, profesorii responsabili chiar daca erau fortati sa cumpere si sa recomande copiilor ce nu trebuie, ulterior faceau switch-ul catre manualele de calitate. De asemenea, parintii responsabili si implicati, puteau singuri sa faca o alegere, sa preseze profesorii, sa ii traga la raspundere daca alegerea lor era proasta etc.

Acum, prin producerea intr-un singur punct a unui singur manual, se incearca evident extragerea a tuturor comisioanelor. Pe de o parte, autorii sunt alesi pe spranceana, concursurile sunt simulacre ca orice concurs din invatamantul romanesc plin de tot felul de algoritmi plini de calcule cu puncte pe proiecte si lucrari fictive, dar indeajuns de “filtrat” de unde trebuie. Pe de alta parte, productia si distributia se face mult mai usor, “controlul” are loc intr-un singur loc, complicatiile sunt infime si volumul masiv. Practic, este ca in distributia de droguri. Una e ca unul sa fie producatorul, altul distribuitorul en-gross si altul distribuitorul en-detail si alta e ca si cel care produce si cel care distribuie si cel care alege pe cei care produc marfa sa fie intr-un singur loc si sa fie 1-2 oameni la minister care pun stampila unde trebuie.

Rezultatul dezastruos al acestui sistem s-a vazut. Manuale cu greseli, scandal peste scandal etc. Ce ma mira este ca parintii nu prea au reactionat, nu au protestat. Nu cred ca oamenii inteleg sau le pasa, multi se bazeaza ca o sa aiba ei grija, ca o sa dea copiii la meditatii ca o sa ii puna sa invete ca sa ajunga oameni mari. Toti parintii din Romania nu realizeaza ca cata vreme sistemul e putred, chinuie copiii degeaba, pentru ca oricata carte o sa invete si oricat de multe note mari o sa ia, valorile nu conteaza ci doar carnetul de partid. Apartenenta la partid si compromiterea sunt singurele canale de succes intr-o economie din ce in ce mai mult centralizata unde deja salariile la stat depasesc pe cele din privat, unde deja justitia este asaltata. Ce folos sa ajunga copiii sa stie matematica, sa termine o scoala buna, sa dea la o facultate bune, sa ia diploma? Ce folos daca oricum alti copiii ai altor tovarasi vor putea sa-si cumpere diplomele de la unele facultati si o sa le ia fata oriunde ar incerca in sistemul de stat. Cat despre cei care doresc sa aiba un viitor in sectorul privat, mult succes. Sistemul privat din Germania, Spania sau Italia va asteapta, ca cel de la noi mai mult de salariul minim pe economie nu va putea sa ofere zeci de ani buni de-acum inainte, la ce perspective avem.

3 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.