Adevarul despre Aur

Adevarul despre aur este ca nimeni nu poate sa stie incotro o va lua. A crescut aurul recent o data cu razboiul tarifar, iminenta unei noi reduceri a dobanzii de catre Fed, semnalele ca economia poate intra intr-o recesiune si alti factori. Dar asta nu poate deloc sustine nicio argumentare pro sau contra aurului pentru ca nu exista clar o corelatie intre pretul aurului si niciun alt trend si niciun alt instrument. Dupa ce ca oricum aurul era un mare mister, mai nou aurul nu este corelat nici cu argintul.

The global economy is slowing, disinflation is strong and the dollar is strong. On form, that’s an awful combination for gold, yet gold prices are surging. Now, imagine what the gold price will do when the dollar weakens and inflation shows its hand.

Jim Rickards

In primul rand as dori sa subliniez un aspect cu privire la Jim Rickards: peste tot el se apara (vrajeste) ca nu vinde aur (nu este broker) si nu are bani multi investiti in aur. Prin urmare, ascultatorii naivi ar trebui sa aiba incredere in argumentarea lui deoarece Rickards, vezi-Doamne, nu vinde aur si nu castiga daca interesul pentru aur creste. Adevarul este ca desi poate nu vinde aur, Rickards isi castiga painea de pe seama investitorilor infectati cu virusul gold (goldbug): fie vinde carti dedicate aceste categorii de oameni, fie este platit sa apara la conferinte si sa tina discursuri de catre brokeri de aur, fie are un newsletter in care probabil castiga bani din marketing unde grosul publisherilor sunt evident brokeri de aur.

Daca nu v-am convins ca Rickards este un mincinos si se pretinde fals un specialist (“analist”) al finantelor care reocmanda aurul doar … asa ca fapt divers, fara niciun interes personal, va recomand sa ascultati gogomaniile lui Rickards cu privire la pretinsele lui “metode” “bayesiene” de analiza a evenimentelor si riscurilor din piata. Rickards este destul de subtire cand vine vorba de amanunte, a invatat cateva cuvinte pompoase gen “chaos theory”, “non-“stochastic process” si alte de-astea, le macane la interviuri si isi poleiaza impresia de “tehnician” cand de fapt el este doar un actor. Nu stiu unde pot vedea ultima companie de investitii de orice natura (banca, fond, hedge-fond etc) la care a lucrat Rickards si tare as fi curios sa vad ce sume a administrat acest om. Banuiala mea este ca zero. Si la fel cum Kiyosaki s-a lansat, a crescut spectaculos si a trait toata viata pe seama gogosii “tatal bogat” despre care nu exista nicio dovada reala, gogoasa lui Rickards este ca “a lucrat pentru CIA” la un proiect secret de simulare a unui razboi neconventional in care au fost luate in calcul si pietele financiare. Povestea e lunga si nu va plictisesc aici. Cert este insa ca nu avem cum sa stim niciodata daca povestea lui e reala sau e o mare minciuna: CIA nu va confirma si infirma nimic legat de Rickards, pentru ca nu e ilegal sa minti ca ai lucrat pentru CIA iar protocoalele CIA sunt de “no comment” indiferent de adevar, prin urmare … Va recomand sa nu va pierdeti timpul citind cartile lui Rickards: in afara de spoiala de “sfaturi” si “analize” din interviurile si conferintele de pe youtube, nimic tangibil sau concret nu putem gasi in carti. Nu neg cultura financiara si perspectiva istorica pe care o are Rickards, dar toate cartile lui au in primul rand un scop de branding, incearca sa ii creasca popularitatea, nu contin deloc sfaturi sau lectii pentru investitori. Nici vorba de elemente tehnice, cu exceptia unor cifre si charturi frumoase, a la Michael Maloney – un alt sarlatan.

Intorcandu-ne la aur ca instrument de investitie trebuie scoasa in evidenta o particularitate: spre deosebire de alte comoditati, aurul poate fi tranzactionat fizic relativ usor si prin urmare exista brokerii de aur fizic care cumpara si vand aur si care traiesc foarte bine atunci cand investitorii sunt speriati si isi pun nadejdea un aur, dorind sa transfere pe aur un procent cat mai mare din portofoliul lor. Brokerii de aur fizic sunt principalii sponsori (ca sa le zic asa) si promotori ai aurului si in ultimul timp folosind puterea youtube-ului si a internetului sunt principalul factor care muta piata si se folosesc de orice evolutie negativa a altor categorii de instrumente pentru a forta o corelatie intre pretul aurului si mersul economiei, sugerand in momentele de criza ca aurul este o investitie sigura deoarece are in spate mii de ani in care a fost folosit ca bani si in momentele de crestere economica lansand ideea ca totul este o bula si acum e momentul sa cumperi aur deoarece in curand bula se va sparge si pretul aurului va exploda.

Foarte usor se poate detecta propaganda pentru aurul fizic, atunci cand “expertii” ataca instrumentele derivate pe aur tranzactionate electronic in detrimentul aurului fizic, deoarece pretul instrumentelor pe aur sunt manipulate deoarece bancile si “pazitorii” sistemului fiat nu agreaza aurul si le e frica ca pretul acestuia sa nu explodeze si sa dea jos cu sistemul actual.

Pentru alte comoditati nu exista ceva similar si prin urmare nu auzim pe nimeni sa faca propaganda achizitiei fizice in detrimentul instrumentelor. De exemplu cine recomanda macar achizitia fizica a platinei – desi este cumva in aceeasi categorie de metale pretioase cu aurului – pe motivul ca pretul platinei este manipulat?

Pe de alta parte, aurul nu este deloc un “neica nimeni” in categoria comoditatilor fiind o materie prima importanta pe planuri multiple: are uz industrial vast, este folosi in moda (bijuterii) si are o atractie din partea oamenilor, este necesar si pentru bancile centrale care inca mai stocheaza aurul “just in case” din reflexe ultra-conservatoare. Notabile aici ar fi Canada si Marea Britanie care nu prea mai au aur. La polul opus fiind SUA si China, iar rusii incercand si ei sa isi creasca cota de aur din rezerva bancii centrale dar nu din increderea in puterea acestuia ci din incercarea (evident penibila) de dedolarizare. Deloc nesemnificativa la capitlul relevanta pentru aur este istoria acestuia ca moneda care istorie inca va mai pune ceva greutate in favoarea aurului cateva decenii pana cand cryptomonedele probabil vor face trecerea totala de la hartie catre blockchain, facand obsolete in acelasi timp si aurul si banii fiat.

Aurul este un animal turbat si sunt multi factori care influenteaza pretul. Pe langa utilizarile subliniate mai sus, existand clar o cerere de aur fizic ar mai fi de mentionat si partea de productie: exista un pret sub care mineritul nu renteaza, exista scheme de finantare pentru mineri care pot accesa credite in vremurile bune, pot face emisii de stocuri si atrage naivi, reusind sa stranga bani pentru exploatare si unele avand succes, altele dand-o nasol in bara. Mineritul la randul sau este extrem de complex si poate influenta pretul aurului intr-o directie sau alta. Sunt companii specializate pe diverse felii: unii doar cu detectarea, altele doar cu productia de masinarii si tehnologie, altele cu exploatatul, altele cu recuperarea (a ce se poate) din rezidurile celor dinainte si altele care fac totul la un loc la nivel global. Sunt companii cu focus pe anumite zone si cu istorie si sunt mineri noi, care apar cand creditele sunt mici, pretul aurului e mare si sunt conditii propice. Ca si in cazul petrolului, tehnologia evolueaza si sunt urcusuri si coborasuri ale oportunitatilor in domeniul mineritului care au efect asupra pretului.

Intorcandu-ne insa la cerere, evident aceasta nu este constanta pe toate canalele. Sa va dau un exemplu: indienii sunt mari amatori de aur. Daca economia globala merge bine si India merge bine, daca indienii fac bani, cumpara aur mult. Daca insa sunt probleme, cresc dobanzile, cresc taxele, nu mai sunt bani de bijuterii, oameni se mai insoara si isi fac verighete de argint nu neaparat de aur, cererea de aur din India scade. Cererea si oferta de aur sunt extrem de greu de analizat, de pus pe cifre si facut speculatii. La acestea se adauga si influenta psihologiei care este mare in cazul aurului din motive evidente de atractivitate irationala (sau cel putin greu de rationalizat) combinata cu spaima fata de riscuri. Putini investitori inteleg complexitatea factorilor care intra in alcatuirea pretului aurului.

Una dintre vocile cele mai zgomotoase care promoveaza aur este Peter Schiff – un broker de aur. Deseori acesta acuza Bitcoin-ul ca fiind fake gold si unul dintre argumentele pe care le aduce cum ca Bitcoinul nu este relevant pentru investitori este volatilitatea acestuia. Asta in conditiile in care aurul nu este deloc un instrument stabil, desi fluctuatiile nu sunt similare cu cele ale bitcoinului sunt indeajuns de haotice incat sa anuleze mantra stabilitatii pe care Schiff o repeta mereu cu privire la aur. Da, poate aurul nu are variatii dese si mari la fel ca Bitcoinul, dar totusi nici prea departe nu este.

Adjusted for inflation, gold’s highest price point ever was on January 21, 1980 when the precious metal hit $850 only to plunge the very next day to $737.50, a 13% fall.

https://www.mining.com/chart-gold-price-suffers-biggest-fall-in-6-years/

Cine insa are in cap astfel de cifre si evolutii si poate sa realizeze aceste minciuni pe care cu dibacie Schiff le propaga, mizand pe reputatia sa de baiat care striga lupul si care avand o singura data dreptate, acum profita la maxim de succesul sau orb spre deosebire de multi alti “profeti” care desi au “nimerit” si ei criza creditelor, ulterior au recunoscut ca ani de zile faceau profetii sumbre si nimeni nu-i asculta iar cand acestea s-a nimerit sa se intample, multi au inceput sa ii numeasca profeti si nu mai faceau fata la interviuri.

Nu putem comenta aurul fara sa amintim o alta categorie de promotori, de data aceasta mai putin interesati financiar din cresterea pretului si interesului investitorilor in achizitia aurului, cat mai mult aparatorii ai intoarcerii la standarul de aur – “anti-fiat-istii”. Nu cautati pe google, este un termen inventat de mine. As include aici de exemplu scoala austriaca, libertarienii dar in general toti criticii sistemului actual pe credit. Dintre acestia, avem cele doua tabere (ideologice) care propun alternative diferite: promotorii aurului si cryptoizii (visatorii de stele verzi pe blockchain). Cele doua tabere nu sunt neaparat total separate, existand o categorie care apartin in ambele sau considera solutia un melange intre aur si crypto. Alte idei sunt insa cu totul de nisa. De exemplu cu greu vom auzi propunerea de nationalizare a Fed-ului / bancilor centrale si focusarea politicilor acestora pe stabilitatea financiara si stimularea economica reala, nu doar pe spranceana, a acelor banci si companii alese ca Too Big To Fail de comitetele dubioase create in situatii de urgenta sau direct prin ordin prezidential pe baza recomandarilor “consilierilor” sau “think tank-urilor” presedintelui si a factorilor de decizie. Nu vreau sa deviez in solutii la fiat, doar am dat un exemplu de o idee care nu e deloc exagerata si ar putea avea tractiune destul de mare daca nu ar fi inversunarea irationala si superficiala impotriva status-quo-ului.

Teza generala pe care o sutin este deci ca pretul si nici macar directia nu poate fi prezisa si nici macar un scenariu de evolutie in functie de o posibila recesiune sau de alte miscari majore pe piata financiara (cresteri / scaderi de dobanzi). Exista cererea cu varietatea mentionata, exista productia cu specificitatea comentata sumar si exista factorul frica – psihologia umana.

Evident teza mea poate fi aplicata tuturor instrumentelor care sunt la fel sau poate chiar si mai complexe. Nu chiar! Exista analiza fundamentala, exista cel putin trendul care poate fi mirosit in termen util pentru investitorii experimentati si exista analiza tehnica care ne poate feri de greseli fatale. Banuiesc ca analiza tehnica poate functiona si pe aur, cel putin pe termene scurte si medii. Doresc doar sa demitizez iluzia ca aurului poate fi folosit ca hedge – nu am vazut asta si nu am exemple. Nu inteleg cum de s-a raspandit aceasta perceptie. Nu inteleg de fapt de ce investitorii de retali se aventureaza in comoditati. Altceva decat distractia si apetitul pentru risc, nu vad. Comoditatile nu pot fi prezise si instrumentele pe comoditati nu sunt pentru retail, ci pentru companiile in domeniu care le folosesc fiecare pentru ce are nevoie. Oricum interesul fiind restrans, cei care se aventureaza pe comoditati mai platesc si spread-uri prea mari, majoritatea brokerilor acoperindu-si riscurile prin costuri mari si neavand rulaje mari, neputand sa scoata profituri mari pe acest sector, evident ii taxeaza pe naivii care se aventureaza aiurea in teritorii periferice, fara pregatire.

Nu zic ca trebuie musai ca un trader amator sa studieze si sa faca trading doar pe baza unei strategii cu o oarecare spoiala de baza tehnica sau fundamentala. Evident ca cei mai de succes traderi sunt oricum probabil cei care pot sesiza cel mai clar corelatiile intre evenimentele de zi cu zi (pe o felie sau toate), psihologia investitorilor si o anume piata, o anumita categorie de instrumente sau chiar unele specifice. Tesla este un caz clar unde psihologia face pretul si fundamentele au importanta redusa. Tatonez de mult cu ideea specializarii si focusarii pe un singur instrument dar am inca unele retineri ca nu e de-ajuns. La urma urmei de unde sa inveti ca oricum cine a descoperit o tehnica de succes probabil nu o va impartasi cu altii, tocmai pentru a nu-si pierde avantajul competitional. Este greu de gasit modele si profesori din acest motiv. Bine ar fi macar ca fiecare sa ne impartasim greselile. De aceea am scris acest articol desi principala mea pierdere actuala este pe cafea nu pe aur. Ce am spus insa despre aur sunt sigur ca nu va fi primit de multi dar doresc macar sa ii ajut pe cei care se afla intr-o schema mentala total gresita cu privire la aur.

One comment

  • Cea mai sigura strategie in trading este controlul de sine. Tentatia este imensa sa te imbogatesti, pur si simplu – si da, o poti face, insa in final vei ajunge falit. Adica sa-ti cheltui toate economiile. Am patit-o. Eu personal nu investesc mai mult de 2000 de euro, iar target-ul zilnic este de 50. In trecut am facut greseala ca ma intindeam pana la a castiga 1000 pe zi. Insa a doua zi incepeam sa merg in jos. In prezent joc la 20x, iar in jumatate de ora ori castig 50, ori pierd 25. Ambele sunt limite zilnice pe care le respect cu sfintenie, si am un beneficiu de 2 procente estimativ, ceea ce nu este rau pentru un newbie (aproape 3 ani de trading). Scopul in sine este sa ma asigur ca este o buna strategie, iar apoi voi investi mai mult. Insa peste ceva ani, cand am certitudinea ca nu mai inchid luna pe minus. Scopul este sa obtin un venit suplimentar, si nicidecum sa ma imbogatesc. Aurul este o comoditate la fel ca oricare alta, insa argintul, fiind foarte solicitat in industrie, este normal ca astazi sa fie comercializat la un pret diferit. Criza din 2008 ne dovedeste ca pretul aurului cade odata cu bursa in situatia unei crize financiare, deci nu este un salvator, cum sustin multi – chiar si cel despre care povestesti in articol. Evident ca au interese de a promova acest produs. Si da, am cazut si eu in “capcana” in 2016, si am cumparat ceva aur de pe goldforex.be, insa nu regret, pe atunci aurul era 36, acum e 44… 20 procente in trei ani e un bun procent. Oricum nu vand. Este o mica rezerva care “lasa sa fie acolo” . Un uichend frumos!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.