Mutația triplă – noua brașoavă de speriat indienii

O nouă gogoașă legată de tulpini este lansată în mass-media din India pentru a-i speria pe indieni. Ce mi se pare interesant la acest pattern, este că mașinăria de propagandă pare să aibă rețete speciale pentru fiecare zona a globului în parte. La noi, de exemplu, tulpina britanică a fost folosită, dar la indieni, tulpina britanică suna prea … elevat. Adica, orice e britanic este de calitate, este ceva cool și indienii nu tremură când aud de ea, mai ales în amintirea vremurilor bune în care erau conduși de britanici.

La europeni, tulpina britanică a fost lansată pentru că am avut Brexitul și cum pixurile erau deja murdare de sângele (simbolic) britanicilor ostracizați pentru îndrăzneala de a se rupe de Imperiu și de a amâna avântul globalist, a fost mult mai ușor de a acorda la narativul anti-britanic, tulpina “britanică” care evident e una mai periculoasă deoarece vine de la dușmani, de la cei care până mai ieri erau frați cu noi și au trădat idealurile comune. În plus, mai fac și vaccin mai ieftin ca al nostru …

Dar cu ce îi sperie acum pe indieni? Cu … TRIPLA MUTAȚIE. Am rămas șocat când am auzit, deoarece mi s-a părut ceva putred fără nico bază științifică. Prin urmare, am căutat pe goole “covid triple mutation -india” și nu am găsit nimic. Adică nu există pagini care să conțină covid și triple mutation dar să nu conțină cuvântul india. E imposibil ca acest termen să aibă cea mai mică relevanță științifică dacă nu există articole sau studii despre el și termenul nu este unul folosit în epidemiologie, virusologie sau genetică. În plus, dacă căutam doar covid triple mutation, Google e plin de articole și video care conțin această sintagmă inventata pare-se special pentru indieni pentru a-i speria. Am ascultat de curiozitate câteva interviuri cu doctori și “experți” indieni care explicau ce e aia “triple mutation” și de asemenea am citit articole, dar nu am înțeles nimic concret.

Cam singura chestiune coerentă despre aceasta triple mutation e că:

Speaking to experts, NDTV described the new variant as a “triple mutant”, meaning three different COVID strains combining to form a new variant. “This is a more transmissible variant. It is making lots of people sick very quickly,” said Madhukar Pai, professor of epidemiology at McGill University, reported the publication.

Sursa: TheWeek.in

Deci pe scurt, dacă mutațiile de până acum dădeau două tulpini, aici avem 3 tulpini care se unesc să dea una. Sau cel puțin așa reiese … Cum s-au combinat mutațiile între ele este o altă chestiune hazlie, că doar nu ar avea sex virușii și când se întâlnesc doi bolnavi, fiecare cu altă tulpină, virușii se împreună și dau naștere la o nouă tulpină … În plus, de unde știm că mutația asta (triplă cum o fi ea) este “mai transmisibilă”? Fără studii și statistici, expertul epidemiologic din India nu face decât să sperie oamenii aiurea, deoarece nu are cum să știe că noua variantă este mai transmisiblă decât vechile variante. De altfel, în continuarea interviului recunoaște că în India nu prea se analizează genetic mutațiile virusului, totul e cam pe orbecăite, niște teste pe ici pe colo. Cum poate atunci să tragă concluzia că noua tulpină e mai transmisibilă?

La fel ca la noi, doctorii ies cu gogogiși care mai de care mai extravagante, așa cum au făcut și la noi câțiva și s-a văzut că de fapt am trecut prin valul 3 care a fost un mic vălușor și nu am avut a face cu un nou val datorat “noilor tulpini”.

Dar vă invit să încercați să găsiți o explicație logică la ce poate însemna o triplă mutație altceva decat un termen pseudo-științific lansat cu scop propagandistic cu încărcătură de potențial factor psihologic menit să îi sperie pe indieni, care nu sunt prea ușor de speriat de mutațiile simple, deoarece oricum probabil orice boală are la ei nenumărate mutații, fiind țara cu cea mai mare populație din lume și cu o igienă nu tocmai la standarde suedeze. Deci, ca să prindă spaima la ei, experții în inginerie socială au încropit această “poveste” care este “triple mutation“.

Dar indiferent de explicațiile pe care le-au încropit și care pot avea o anumită colortură științifică, neconvenționalitatea termenului fiind poate doar datorată unei laxități … locale (ca să nu folosim termeni mai duri) a oamenilor de știință indieni care sunt inovativi în terminologie, trebuie să ne punem întrebarea: dacă la o simplă mutație avem două tulpini (cea veche și cea nouă) o triplă mutație nu este în sine și ea tot o simplă mutație care apare în generația a 3-a?

Una peste alta, că veni vorba de mutații, am auzit undeva că specific acestui virus este că fiind ARN, doar vreo 3% din gene pot să muteze, restul de 97% fiind stabil, prin urmare, noi viruși cu proprietăți semnificativ variate sunt aproape imposibil să apară. Iată un quote dintr-un studiu dinainte de plandemie:

RNA viruses have high mutation rates—up to a million times higher than their hosts—and these high rates are correlated with enhanced virulence and evolvability, traits considered beneficial for viruses. However, their mutation rates are almost disastrously high, and a small increase in mutation rate can cause RNA viruses to go locally extinct. Researchers often assume that natural selection has optimized the mutation rate of RNA viruses, but new data shows that, in poliovirus, selection for faster replication is stronger and faster polymerases make more mistakes. The fabled mutation rates of RNA viruses appear to be partially a consequence of selection on another trait, not because such a high mutation rate is optimal in and of itself.

Sursa: Plos Biology

Iată deci, că cel puțin viteza de mutație este suficient de înceată încât chiar dacă toți o să facem virusul, nu pot apărea noi tulpini cu particularități prea mari dar mai ales variantele care supraviețuiesc și le domină pe cele vechi nu vor fi neapărat unele cu rata mai mare de răspândire sau potențial de replicare mai mare ci criteriul de selecție având alte cauze.

Ca principiu logic simplu, indiferent de virus, bacterie, boală, orice virus/bacterie/boală cu rată de răspândire mare, nu poate avea și rată de mortalitate mai mare, deoarece o dată de răspândire mare omoară gazda mai repede și nu apucă să se răspândească. Evident că virușii informatici pot infecta tot globul instant. Deci dacă se vor introduce acele cipuri care pot fi programate și care pot vor putea modifica genele și organismul omului în vreun fel, este la mintea cocoșului că un virus transmis digital, printr-un program, către toate cipurile care vor avea posibiltiatea de a fi făcut upgrade la ele (ca la calculatoare sau la telefoane), va putea atunci să distrugă instant întreaga populație. Dar un virus natural, organic, cum poate să fie și ușor transmisibil și să omoare mai rău? Poate prin lungirea perioadei de incubație. Să zicem că un virus se răspândește ușor, incubează încet și omoară sigur – asta da, ar funcționa. Dar mai nasol ca Covidul, poate fi ceva? Un virus care poate să incubeze și 3 săptămâni? S-a observat totuși că incubările care durează mult durează mult dintr-un motiv anume: organismul se luptă între timp și face anticorpi. Ori la aceste cazuri, efectele au cam fost tot timplu ușoare, nu s-a ajuns la cazuri grele. Mare parte dintre cei care trec greu sau mor din boală, excluzând cazurile cu comorbidități, sunt cei care din cauza sistemului imunitar slab, virusul se multiplică rapid și organismul nu e pregătit să lupte, de aceea efectele sunt nasoale. Prin urmare, concluzionez că o incubare lungă cu efecte devastatoare este greu de conceput. Efecte devastatoare au mai fost – de exemplu Sars. Dar transmisibilitatea acolo era extrem de slabă – doar cei care erau deja pe moarte puteau transmite virusul. Dar poate mă înșel eu și principiul enunțat, anume legătura indirectă între transmisibliltate și mortalitate, nu este tocmai generală putând exista multe situații altfel.

Dar dacă tot am ajuns la acest articol citat mai sus care tratează evoluția virusurilor, v-aș atrage atenția și la următorul paragraf (urmator celui anterior citat):

Mutations are the building blocks of most of evolution—they are the variation upon which natural selection can act, and they are the cause of much of the novelty we see occur in evolution. However, most mutations are not beneficial for the organisms with them. Many mutations cause organisms to leave fewer descendants over time, so the action of natural selection on these mutations is to purge them from the population. While a small percentage of mutations are helpful and some are inconsequential (neutral or nearly neutral in effect), a large portion of mutations are harmful. While the fraction of mutations that are harmful versus beneficial may change in different organisms, in different environments, and over time, deleterious mutations are thought to always outnumber beneficial mutations. That remains true whether an organism has a low mutation rate or a high mutation rate, and biological entities differ dramatically in their per-nucleotide mutation rate

Plos Biology

Vedem deci că evoluția în general nu aduce mutații benefice, adică nu se pupă cu ce zic evoluționiștii că elefanții au urechile mari ca să-și dea aere cu ele, că de aia nu avem elefanți cu urechi mici că nu au fost selectați că nu erau optimi. Deci vedem că zice că mutațiile deleterious, care fac rău sunt mereu mai multe decât cele care fac bine (beneficial). Prin urmare cum să existe evoluția dacă mereu “tulpinile” malefice, cu particularități care nu ajută la adaptare sau multiplicare le domină pe puținele care au mutații “benefice” (transmisiblitate mai facilă, supraviețuire mai facilă etc)?

Faptul că într-adevăr există posibiltatea ca unele mutații benefice să supraviețuiască este ca un fel de câștigat la loterie. Dar care sunt șansele ca fiecare organism, fiecare ierarhie a arboreluli genealogic, în fiecare generație și în majoritatea mediilor, cu particularitățile fiecăruia, să câștige la loto de fiecare dată? Și culmea câștigurile să fie cumva sincronizate între ele astfel încât un pas nou făcut pe un anume arbore să nu ahinileze toți pașii anteriori făcuți pe alți arbori. Adică, speciile între ele să nu se anihileze și să distrugă întreg ecosistemul, prin mutații care lor le sunt benefice, dar nu și celorlalte specii. Dar aici întrăm în evoluția ecosistemelor – căci probabil avem și aici explicații cum de nu s-a dat până acum peste cap întreaga natură prin apariția unui virus care să infecteze toate animalele și să radă tot ce mișcă, deși conform teoriei evoluționiste virușii asta fac toată viața lor: mutează și caută varianta câștigătoare: cea care se răspândește cât mai mult și se transmite cel mai ușor, la cât mai multe specii …

2 comments

  • Sunt două variante:
    – nu s-a auzit până acum de tripla mutație fiindcă e o premieră mondială lansată la apa în India de artizanii virusului;
    – harneala asta nu este pentru India neapărat, ci pentru restul lumii, ca să fie speriată de ceea ce le arată presa că se întâmplă acolo. Cum a fost cu tulpina braziliană, coroborată cu calupuri de știri interminabile despre dezastrul produs acolo, cu sublinierea efectului asupra copiilor. Acum ne vor băga pe gât știrile din India, omițându-se că acolo oricum se murea din o grămadă de alte chestii, inclusiv de foame.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.