Cum se poate declanșa războiul nuclear?

Războiul nuclear se poate declanșa instant prin te miri ce incident. De exemplu, un avion SUA care survolează România, poate fi dat jos de o rachetă. SUA dă vina pe Rusia și răspunde dând jos un alt avion, caz în care SUA bombardează mai mult decât un avion – dă jos cu două avioane. S.a.m.d.

Dar acesta este un scenariu accidental. Ce doresc să elaborez este un scenariu posibil de transformare a războiului proxy între SUA și China (prin intermediul Ucraina și Rusia) într-un război nuclear.

Din start reiterez că un război nuclear nu este neapărat imposibil și nici nu putem evalua șansele. Faptul că nucleara a fost folosită în istorie, chiar dacă e ceva timp de atunci, este singurul argument de care avem nevoie pentru a răspunde celor care încearcă să ne liniștească că e de parte de noi un război nuclear … Un război nuclear e la fel de departe ca un război mondial, în care cu siguranță se va ajunge la nucleare, iar pentru un război nuclear avem nevoie de două mari blocuri, pe care le avem și pe astea. Ce mai lipsește? Nu știu. Dacă ne uităm în istorie, prima dată a lipsit o scânteie iar a doua oară a fost un build-up al nemților îndelung cu multe semnale, cu multă toleranță, cu ezitări ale câștigătorilor din primul război de a pune la punct Germania și cu noi și alte complicațiuni. Dar să nu pierdem prea mult timp în istorie …

Deși toți, când vine vorba de război nuclear ne gândim la un conflict NATO-Rusia, este greșit să ne uităm la șansele escaladării actualului război într-unul nuclear ci din nou repet – un război nuclear va fi cu siguranță consecința unui război mondial. Cum un război mondial nu se aprinde instant în toată lumea și durează ceva până toate statele lumii sunt atrase, așa cum un foc nu cuprinde totul instant ci durează propagarea, tot așa războiul nuclear în urma războiului mondial va veni cumva la urmă.

Spre deosebire însă de războaiele mondiale anterioare, următorul război mondial va fi unul rapid deoarece trăim în secoul vitezei. Vă dau doar un exemplu: comunicarea în ziua de astăzi fiind mult mai rapidă, taie din timpul necesar întâlnirilor față către față atât între șefii de state, între alianțe, eventual între puterile concurente, cât și in interiorul unei țări între generali, între politicieni, între factorii de decizie. În ziua de azi, negocierile care pot amâna un război nu mai durează ci se pot face live sau chiar față către față mult mai rapid din cauza posibilităților de comunicare și transport. De asemenea, armele folosite în zilele noastre sunt atât de puternice încât toți se vor grăbi să le folosească cât mai repede și să lovească primii. Rachetele hypersonice care zboară repede și nu pot fi interceptate sunt un etalon, un simbol al luxului și al futurismului militar și încorporează în acest concept toate aspirațiile și temerile atât ale celor care le au sau pretind că le au cât și ale celor care nu le au, dar și le doresc și visează ca să le aibă. Sateliții cu laser sunt un alt exemplu, dar evident că nu putem declara cu 100% certitudine că un război mondial modern deși are toate elementele pentru a începe rapid și în forță, se poate și termina rapid.

Nuclearele sunt însă principalul argument că războiul mondial se va termina rapid, deoarece așa cum escaladarea / build-up-ul va fi rapid, trecerea la nucleare nu va fi întârziată. Nu știm însă ce va urma după, deoarece e posibil ca un război nuclear să nu anihileze chiar toată planeta ci multe nucleare să nu funcționeze, să nu se declanșeze, să nu explodeze, prin urmare e posibil ca războiul mondial să se transforme într-unul destul de apropiat de ce am avut în cel anterior.

Faptul că în războiul din Ucraina una dintre cele mai puternice armate încă mai comunică cu walky-talk-uri nesecurizate, care pot fi ascultate la radio de inamic pare incredibil. Cu toate acestea, din cauza incompatibilității între unități moderne dotate cu capacități de comunicare încriptate cu unele unități mai vechi care nu au fost modernizate, comunicarea se face prin numitorul comun: unde radio necodate care pot fi interceptate. Ba chiar, un nivel mai jos de lipsă de … modernizare, ca să îi zicem așa, este acela că generalii ruși ca să evite să le fie interceptate comuncările, au mers pe câmpul de bătălie destul de expuși în focul inamicului unde au dat ordine prin telefon, folosind rețeaua de telefonie a ucrainienilor (nici măcar telefoane prin satelit!). Ucrainienii au monitorizat celulele și probabil cu ajutorul americanilor au făcut triangularizarea apelului, reușind astfel să lovească și să omoare atât de mulți generali. Iată un exemplu de ce în război în ziua de astăzi, nu totul este modernizat, ci pot să existe atât dispozitive, cât și soldați prost pregătiți care să explice de ce o armată ca a Rusiei nu e capabilă să își realizeze obiectivele rapid ci au nevoie nu doar de timp, dar și de pierderi masive, o curbă de învățare extrem de lentă și schimbarea deasă a strategiei și tacticilor pentru a putea face progres. Și nici măcar nu putem spune cu certitudine că fac progres, este foarte posibil ca progresul mai mare să îl facă ucrainienii și acest război să mai continue încă 10 ani.

Escaladarea va veni clar prin implicarea Chinei care probabil va ataca Taiwan-ul. China s-a pregătit și ea și cred că ei sunt mulțumiți că Putin a declanșat acest război și au putut să vadă reacția vestului și să analizeze reacția NATO & SUA. Chinezii au învățat foarte mult, pe toate planurile – și financiar și economic și militar. Dar Taiwan-ul nu e Ucraina, și totodată China nu e Rusia. La ce am văzut de la ruși putem spera că chinezii sunt mai buni. Cât despre Taiwan, e firesc să sperăm că stau mult mai bine ca ucrainienii, având mereu amenițarea unei invazii, având timp să se pregătească, bani să o facă, know-how și toate cele necesare. Dar așa cum Ucrainei i-a sunat ceasul, China face calcule și timpul de așteptare se apropie de zero pentru ocuparea Taiwan-ului văzută ca singură opțiune de către partid pentru “reîntregirea țării”. Țin să subliniez că așa cum politic Rusia a pierdut de ceva timp orice speranță să poată schimba Ucraina prin tehnici care au funcționat (implicare politică, descurajare a electoratului, șantaj economic etc), tot așa și pentru China, progresul apropierii politice de Taiwan tinde spre zero și chiar discuțiile bilaterale care altă dată existau, în ultim a vreme se rezumă la acuzații, critici și mai ales război diplomatic în sensul că chinezii taxează nasol pe oricine sprijină Taiwanul și de asemenea Taiwanul e foarte darnic cu țările care acceptă să îi trateze cât de cât ca o țară.

Așa cum Putin vedem că a ajuns să considere că ucrainienii de astăzi nu mai pot fi recuperați ci important este ca măcar teritoriul să fie recâștigat, tot așa și chinezii consideră că taiwanezii sunt deja pierduți ca fii ai patriei și oricum nu prea speră să îi facă să înțeleagă cât de bun e comunismul – și ei speră doar la câștigul teritorial, beneficiile economice, îmbunătățirea poziției strategice și bineînțeles afirmarea ca super-putere. Atât Rusia cât și China, pe lângă demonstrarea puterii de a anexa teritorii speră să afirme superioritate prin câștigarea acestor războaie, care superioritate va fi apoi folosită ca principal canal propagandistic pentru extinderea războiului local și transformarea lui într-unul mondial.

Totodată, aceste războaie de graniță, de periferie, vor educa și vor pregăti psihologic populația celor două imperii care cu greu ar fi trecut peste noapte la un război mondial nuclear. Acum însă, cel puțin rușii sunt pregătiți.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.