Elon Musk – o tentativă de decodare
Recunosc că nu îl descifrez pe Elon Musk. Departe de mine să mă plasez în poziţia hipsterilor extaziaţi, inspiraţi şi hipnotizaţi de Elon. Nu pentru că nu apreciez ce a făcut, deşi aici aş pune ceva asteriscuri mari la toate capitolele: Paypal, Tesla, SpaceX, X/Twitter dar mai ales Open AI. Ci pentru că lucrurile nu stau chiar aşa, adică Elon în niciun caz nu stă 80% să muncească cot la cot cu inginerii ca să rezolve probleme concrete de fizică, inginerie, matematică, electronică etc. cum pretinde el. Imaginea geniului muncitor din greu care sparge limitele orice face, este una dintre ipostasurile publice ale lui Musk. Dacă ne gândim doar la activitatea pe reţelele sociale a lui Musk (pe X evident, că pe altele nu prea are), plus evenimentele la care participă, plus interviurile pe care le dă, ne întrebăm dacă Musk mai petrece măcar 10% cu munca efectivă căci pare oricum imposibil pentru un om normal să faci câte face Musk public, darămite la muncă, cot la cot cu inginerii, rezolvând probleme de fizică, de aerodinamică, de inteligenţă artificială etc. O altă ipostasă a lui Musk este de apărător al libertăţii de exprimare. Prin cumpărarea Twitter şi eliminarea cenzurii, Musk e văzu de mulţi, mai ales de republicani, ca un fel de Mesia. Nici pe departe nu sunt tentat să cred că Elon Musk chiar este un luptător împotriva cenzurii prin aceea că a cumpărat Twitter şi a terminat cu departamentul acela faimos care verificau ce postează oamenii cam similar cum făceau cenzorii comunişti pe vremea de tristă amintire. Evident, cu particularităţile sistemului actual. Este adevărat că Musk a cumpărat Twitter, dar sunt mai semne de întrebare cu banii cui a cumpărat el Twitter şi cum de reuşeşte să îl ţină pe picioare deşi încă de la achiziţie a tot fost la cuţite cu advertiserii, deşi toate statisticile publice arată că mereu pierde useri, deşi singur a recunoscut iniţial că mare parte din userii Twitter erau fake, deci oricum valoarea achiziţiei a fost mai mică decât cea evaluată anterior. Personal am o teorie proprie legată de motivul real al achiziţiei Twitter. Înainte de a expune teoria mea relativ originală (personal nu am mai găsit alte păreri similare dar vă daţi seama, care ar fi şansele), doresc să prezint cumva stats-quo-ul lui Musk pe topicul Israel vs Hamas. Aşadar, după atentate, Musk a lăsat cam liber discuţiile despre incidente. De altfel, cine poate să spună şi în ce fel putem deduce dacă o reţea este cenzurată sau nu? Experienţele personale sunt individuale şi pot fi acte total aleatoare. Din discuţii cu alţii, depinde foarte mult bias-ul şi orientarea cuiva. Se ştie deci că Twitter după cumpărarea de către Musk este teoretic un avantpost al roşilor deşi şi albaştrii recunosc că nu există alternative şi doar se tânguiesc. Când cenzura era la putere, mai ales în plandemie, pe Twitter, roşii se îndreptau spre alternative gen Gab, Rumble sau chiar Youtube unde cu puţină atenţie poţi supravieţui. Nu Alex Jones şi Inforwars care
Read more