[CORONAVIRUS] Pot să mai existe spike-uri în numărul de cazuri?

Autoritățile fac apeluri la populație cum că să avem grijă că dacă vom fi cuminți și nu mergem la mici de 1 mai, vom primi un zăharel peste câteva zile. Vocile și tonurile sunt pedagogice, grave, serioase, cum se cade unor capete luminate care se adreasează boporului neștiutor care mâine-poimâine poate sări hățul și să strice marele succes în lupta cu virusul ucigaș, pe care succes aceleași autorități nu mai prididesc să și-l asume.

În primul rând, România nu stă deloc bine față de vecini, dacă comparăm la numărul de morți sau cazuri la numărul populației. Faptul că nu am ajuns ca Italia sau Spania nu este deloc meritul autorităților ci ține mai mult – după părerea mea – de caracteristicile naturale ale virusului care are o răspândire direct proporțională cu densitatea populației și cu unele caracteristici ale societății. De exemplu, e normal ca în România să avem mai puține cazuri decât în Italia pentru că în momentul de expunere maximă în luna februarie, turiștii chinezi nu veneau în vizită în România, ci Roma avea probabil de 200 de ori mai multi chinezi turisti decat toata Romania – la acel moment. În plus, românii merg la restaurant mult mai puțin ca italienii, (sa zicem de 50 de ori mai mult) deci inițial răspândirea prin restaurante evident că a fost mai slabă ca în Italia. Pana si la meciuri daca ne uitam, media de participanti este de 10 ori mai mare in Italia decat in Romania. Totul este de 10, 20 sau chiar 100 de ori mai mare in Italia decat in Romania in ceea ce priveste evenimentele sociale, poate mai putin mersul la biserica.

Țin aici să menționez că nu înseamnă deloc cele spuse mai sus că autoritățile nu au făcut ce trebuie sau că în România am făcut ceva greșit, nu asta analizez acum aici, deși întârzierea în luarea măsurilor și permiterea intrării căpșunarilor au fost două greșeli majore despre care am tot vorbit. Dar, faptul că se laudă arată în primul rând că ne cred proști și cred că noi nu putem să ne uităm la statistici. Nu este deloc adevărat si PNL daca se gandeste sa capitalizeze pe “performanta” Romaniei in lupta cu pandemia, o sa piarda sigur alegerile. Ca mine și alții se pot uita la statistici să vadă că stăm de exemplu foarte prost la numărul de morți raportat la populație daca ne comparam cu Polonia (aproape dublu).

Chiar si chartul de mai sus, dupa cum am explicat intr-un articol anterior, poate fi insa inselator, pentru ca nu ia in calcul numarul de teste. Se tot repeta pe alocuri ca daca numarul cazurilor nu este cunoscut, numarul mortilor este stiut, deci nu poate fi negat. Adevarul este ca desi numarul de morti este cert si putem sa il analizam, cata vreme au trecut abia 2-3 luni de cand a venit virusul, nu ne spune prea mult nici acest numar de morti. Una inseamna acelasi numar de morti la o penetrare de 2-3% si alta inseamna la o penetrare de 60%. Ori fara teste pe anticorpi, nu stim unde ne aflam. Daca cifrele actuale reprezinta o penetrare de 0.5%, stam foarte foarte nasol!

As face acum o noua paranteza legata de testele pe anticorpi. Desi ar fi utile si ar ajuta factorii de decizie sa aiba o imagine clara asupra evolutiei si sa planifice masurile optim, este insa peste puterile noatre sa avem parte si de capacitatea financiara de a face aceste teste si de capacitatea intelectuala de a folosi informatiile din ele. Nu spun asta ca sa injosesc expertii romani care administreaza pandemia, dar simplul fapt ca nu se fac demersuri in aceasta directie denota starea lucrurilor.

Intr-adevar prioritatile sunt altele: containementul, economia etc, dar fara o perceptie cat mai reala asupra campului de lupta, strategia adoptata va fi una proasta. Cuvantul cheie care pare sa exprime pana acum strategia adoptata de autoritatile romanesti este overkill. Adica luarea de masuri cat mai stricte, pentru o perioada cat mai lunga pentru a nu ne risca deloc. Evident ca economia va avea de suferit mai mult decat trebuie si cu siguranta exista si unele consecinte asupra sanatatii generale a populatiei atat fiziologice cat mai ales mentale.

Sa ne intoarcem insa la titlul articolului: ce riscuri de spike-uri mai exista?

Dupa parerea mea aceste riscuri exista si posibil sa mai avem unele spike-uri care ar putea parea ingrijoratoare, dar in fapt nu vor fi. De ce? In primul rand, avand un numar atat de mic de cazuri, dintre care mare parte sunt in spitale in randul personalului, grosul cazurilor la noi sunt focare cu procent mare in totalul cazurilor. Una e un focar de 100 de cazuri in cazul Italiei care avea mii de cazuri intr-o zi si alta e un focar de 25 de cazuri cand ai 300 de cazuri zilnic.

Marele risc este ca aceste spike-uri sa fie prost interpretate si sa determine noi si noi stari de urgenta si masuri de suspendare ale drepturilor omului. Bineinteles ca ideal ar fi sa nu avem focare si acestea sa fie depistate rapid prin teste si mai ales evitate prin masurile de protectie (nu prin statul acasa!).

Cu cat trece timpul si ne afundam in Noua Marea Depresiune – care in istorie va fi mult mai cunoscuta decat Noul Coronavirus -, cu atat lalaielile, fricile, calculele gresite, lipsa de curaj, lipsa de asumare a riscurilor, incapacitatea de a scoate capul si de a ne uita in viitor si de a ne pregati pentru ce vine, toate acestea ne vor costa din ce in ce mai mult.

PS: pentru a ne face o imagine despre impactul unor focare in cifrele totale, iata cum a fost in Koreea de Sud initial:

As of 22 February, among 9,336 followers of the church, 1,261 reported symptoms.[44] At the time, 169 confirmed cases involved the same church and another 111 came from the Cheongdo Daenam Hospital.[45] 23 February saw another 123 cases with 75 being from Shincheonji[46] and 24 February saw 161 additional cases with 129 being from the same religious group. Over 27,000 people have been tested for the virus with 19,127 negative results.[47]

sursa: Wikipedia

Deci 169 de cazuri dintr-un singur focar. Acum in Romania avem 300 de cazuri pe zi in intreaga tara. Cu siguranta dupa “dezlegare” vom mai avea focare – sunt inevitabile. Insa trendul nu poate fi schimbat, oricat s-ar incorda ei ca sa mentina starea de urgenta. Vremea se pare ca ajuta si vara va ajuta si mai mult. Toamna va fi o problema, dar in niciun caz ca asta-primavara cand a fost impactul initial. Sa nu uitam ca virulenta unei epidemi se uzeaza in timp ca puterea unei furtuni. Cu fiecare “frecare” de pamant (in cazul furtunii) si de populatie in cazul epidemiei, puterea ii scade. In cazul epidemiei, mai este si reactia organismului social care de asemenea poate altera drastic evolutia. Sunt sanse maxime ca sa anihilam de tot epidemia daca vom fi putin grijuli si vom avea grija, iar epidemiologii vor face anchetele epidemiologice cum trebuie pentru a nu lasa focarele sa creasca prea mult.

Deci solutia pare ca in momentul asta sa fie anihilarea virusului, nu “efectul de turma”!

PS: 4 mai 2020 – o poza spune mai mult decat o mie de cuvinte; iata un exemplu din Taiwan; aceasta tara are atat de putine cazuri incat orice focar pare ca “intoarcere a curbei”, ceea ce bineinteles ca nu este cazul

Sursa chart: https://ourworldindata.org/grapher/daily-covid-cases-3-day-average?country=TWN

Cand insa comparam cu Italia …

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.