Diavolul este în detalii în lupta cu Covidul

Separarea în alb și negru este primul pas înainte de condamnare. Când au venit bolșevicii, primul lucru pe care l-au făcut este să își formeze un corp de activiști dăruiți trup și suflet cauzei. Aceștia urmau să elimine pe toți cei care se opuneau partidului, în toate gradele de risc, de la opozanții direcți cu arma, până la urmașii unor “burghezi” sau chiar intelectuali care deși nu prezentaseră niciodată opoziție partidului, în calculele strategice ale satanei, conțineau un potențial genetic infim din care se putea activa o eventuală rezistență în viitor.

De aceea vedem și acum că se face această împărțeală între cei care sunt cuminți și ascultă de autorități (de “studiile științifice”) și cei care opun cea mai minimă rezistență autorității. De exemplu, cei care deși nu neagă existența virusului și nu au negat-o niciodată, dar au alte opinii cu privire la strategia autorităților, sunt băgați în aceeași oală cu conspiraționiștii și cei care declară că virusul este opera lui Bill Gates sau alte prostii de-astea.

Dar de ce este diavolul de partea autorităților și nu vedem pe toate televiziunile teoria conspiraționistă, mult mai populară și cu potențial malefic în aparență mult mai … productiv din punctul de vedere al diavolului. Pe de o parte, diavolul este lacom și niciodată nu pierde oportunitatea de a face un rău mai mare, câștigând suportul naivilor printr-un bine mai mic. Pe de altă parte, luptă pe toate fronturile, adică pe cei dispuși să cadă în capcana înșelărilor teoriilor conspiraționiste îi prinde pe internet, pe când prin intermediul MSM încearcă să ducă lucrurile spre un nou sistem totalitar absolut unde cei care nu se supun autorității sunt teroriști, anti-europeni, pupători de moaște care au rămas în urmă și mai nou … răspândaci de Covid. Oricine nu pupă mâna noului preot la igienei publice – Arafat – este acum considerat blasfemiator la adresa mesajelor oficiale. “Știrile oficiale” sunt noua evanghelie a neo-bolșecivilor și cine nu respectă canoanele, este deocamdată afurisit și mâine poate va fi omorât cu pietre.

Am atras de nenumărate ori atenția că adevărata problema a Covidului nu va fi numărul de morți cauzați de virus în sine, ci numărul de morți cauzat de criza economica care va urma. Faptul că există o reacție alergică exagerată a sistemului medical este deja clar și simplul fapt că încă avem magazinele deschise la 10000 de noi infecții pe zi față de acum câteva luni când le aveam închise la 30-40 de cazuri pe zi, denotă că organismul cumva s-a adaptat și s-a autoreglat. Din păcate însă, sensibilitatea la alergie rămâne și singurul lucru care s-a schimbat este pragul de declanșare a reacțiilor anormale auto-imune prin care organismul social se autodistruge fără să își dea seama sau dânduși seama dar fiind imposibil pentru centrii de comandă să mai controleze întreg sistemul imunitar.

Problema focusării exagerate pe tratamentul Covid-ului în detrimentul altor boli este deși cunoscută, una marginală, puțin importantă. Uneori e pusă la grămadă cu Covidul în sensul că sunt ostracizați “negaționiștii virusului” (oile negre – am explicat că nu există nuanțări) deoarece din cauza lor crește numărul de cazuri și prin urmare sistemul medical e cum e și nu mai poate trata bine pe ceilalți, cum ar fi bonlavii de cancer.

Centrele de inflamație însă sunt multiple, nu doar în sistemul medical ci mai ales pe plan economic și psihologic. De altfel, există o relație foarte strânsă și deloc puțin studiată între cele două, dar când ai la conducere un retardat și un bețiv nu poți spera că vreunul a auzit de game theory sau behavioral economics. Din păcate însă fenomenul nu este doar la noi, deși în unele țări, resursele fiind altele, posibilitățile sunt evident altele.

Îmi aduc aminte cu amuzament unele argumente idioate ale unor “experți” în primăvară care explicau de ce România s-a închis la un număr atât de mic de cazuri: “deoarece capacitatea sistemului medical românesc este mult mai mică ca cele din vest, factorii de decizie de la noi au decis să limităm răspândirea virusului prin adoptarea măsurilor anti-economice de carantinare la un număr mai mic de cazuri decât la ei”. Dar oare aceiași factori de decizie nu se gândeau mai bine că deoarece avem o economie mult mai slabă și productivă ca cea din vest, tocmai acum ar fi fost momentul ca noi să plusăm pe muncă și pe producție deoarece criza mondială ne va duce mult mai jos și vom muri de foame? Ce sens are să scăpăm acum de Covid, dacă oricum vom muri de foame, de boli de stres, de cancere de tiroidă și de alte cancere, de inimă, de diabet și de toate bolile care sunt acum lăsate la coadă pentru a ne ocupa de o boală cu un indice de mortalitate din ce în ce mai apropiat de gripa normală.

Iată deci câteva subiecte care nu sunt analizate și dezbătute deloc în MSM deoarece putregaiul ar ieși ușor la suprafață. Tot ce este la televizor este minciună. Toate închiderile și măsurile aberante prin care se încearcă reducerea numărului de infectați sunt doar vorbe goale, realitățile sunt șocante. Sunt spitale unde angajaților nu li se dă voie – sub amenințarea desfacerii contractului de muncă – să își facă testul Covid pentru ca secțiile să nu se închidă de tot. Închiderea secțiilor evident ar aduce cu sine și întreruperea activității. Nu faptul că vor sta acasă 2-3 zile sau cât e necesară dezinfecția contează, ci faptul că directorul secției respective va fi probabil demis, deoarece presa va face scandal. Sunt bolnavi de cancer care deși ar trebui să se opereze, doctorii le recomandă să mai aștepte deoarece acum în spitale nu este … momentul oportun, în sensul că dezinfecția sălilor de operație nu se face cum trebuie și vor lua sigur Covid. Dezinfecția nu se făcea oricum cum trebuie nici înainte în spitalele de stat din România (cel puțin), dar acum măcar putem da vina pe Covid că el e de vină, deoarece nu avem timp să dezinfectăm.

Cât despre economie, deja există nenumărate statistici care arată că bogații din top și-au crescut și mai mult averile în această perioadă, datorită “stimulării financiare anti-covid. Am încercat să explic și eu puțin aici, cum pe măsură ce economia reală este anihilată prin măsurile “de protecție” și pe măsură ce creșterea șomajului și scăderea veniturilor din impozite sunt compensate cu tipărirea de bani, toată bunurile din lume vor deveni pas cu pas deținute direct sau indirect de către băncile centrale. Fie prin obligațiuni garantate de stat, fie prin cofinanțări și credite subvenționate de stat, dar chiar și prin dependența de liniile de creditare ale băncilor care toate sunt conectate la o bancă centrală, toata proprietatea, de la minele de aur, până la străzi, case, biciclete și chiar patente va fi deținută de o bancă centrală, mai mare sau mai mică. Iar băncile centrale în întreaga lume “liberă” sunt fie corporații private (cum e Fed-ul american), fie instituții de tip stat în stat (cum e BNR) care nu pot fi controlate de stat și nu răspund decât regulamentelor interioare.

Care este endgame-ul și de ce se întâmplă asta? După cum spuneam la început, diavolul dorește o pradă cât mai mare. Capitalismul și piața liberă sunt cel mai mare dușman al diavolului deoarece permit o oarecare independență a individului. Fără dependența de funțiile oferite de partid, fără dependența de creditele oferite de bancă, într-un capitalism adevărat, individul poate spune ce vrea și un grup de indivizi liberi pot să regleze devierile sistemului politic prin opoziție tocmai datorită independenței financiare. Cu burta goală e mai greu să faci opozitie. Cu credite în bancă și garanții luate de la guvern, niciun patron nu va mai face pe gică-contra cum făcea Cataramă care în ultimul timp s-a calmat și el. Un sistem de control este endgame-ul acestei crize. Pe fundamentele controlului se poate construi un sistem autoritar fundamentat pe o ideologie care va fi cu ușurință propagată datorită pârghiilor de control. Care va fi această ideologie? Greu de zis, singura certitudine este ca va fi una mai radicală decât cea pe care o vedem acum în UE și care a dus deja la distrugerea civilizației europene. Ce încearcă însă diavolul este ștergerea urmelor oricărei amintiri despre trecut, pentru că end-game-ul final este a brave new world

One comment

  • Cine nu-și învață istoria (greșelile trecutului) este condamnat să o repete. În anii ’50 se puneau bazele comunismului cu ajutorul proștilor, promovați in funcții de răspundere. Acum? Aceiași proști grămadă, îngrămădiți pe funcții. Rezultatul? Aceeași Mărie, cu altă pălărie.