Etapa negocierilor

Cuvântul cheie al zilei sunt negocieri. Unii le vor (SUA, restul lumii) alții par că nu (Zelensky). Bineînțeles, mesajele din partea SUA sunt discrete, prin intermediul vuvuzelelor oficiale. Suficient ca să aprindă beculețul și să dea semnalul că etapa războiului nuclear din Marele Reset probabil va fi amânată.

Pe scurt, există opinia în SUA că s-a făcut destul de mult rău Rusiei, a fost lovită suficient, i-a fost distrus suficient moral, i-a fost terfelită suficient de mult imaginea pe piața exportului de arme, au fost speriate suficient coloniile Imperiului și aliniate la fabrica de pușculițe încât nu are rost să se continuie războiul ca să nu se riște escaladarea necontrolată.

La fel cum a fost în Siria – SUA au făcut și au dres până turcii nu s-au aliniat și au vrut să muște și ei o bucată în loc să îi lase pe americani să-și facă meandrele și să execute totul conform programului. Caz în care Rusia, mirosind disensiunile a profitat și a fructificat o oportunitate relativ ieftină de a marca câteva puncte pe plan geostrategic. În principal pe piața armelor și pe tăierea macaroanei americanilor care au fost astfel limitați la furtul petrolului din Kurdistan care însă este destul de greu de fructificat fără acces la Mediteraneană. Dar petrolul furat de la sirieni le-a ajuns americanilor măcar pentru bazele militare din zonă. Per total, nu au pierdut, doar că nu au câștigat cât se așteptau ei și mai ales au pierdut puncte în notorietate, care puncte se rasfrâng în diverse locuri, printre care și alinierea minionilor cum ar fi Arabia Saudită.

În esență, totul se reduce la calcule legate de balanța de putere. SUA a sponsorizat Ucraina până la punctul la care nu mai rentează în continuare. Evident că deocamdată tot ce zic sunt speculații, dar zarurile par aruncate și rareori mesajele pompate de fabrica de consens sunt greșite. De altfel, înainte de etapa negocieri am avut parte de o scurtă etapă de “calmare a spiritelor” din partea rușilor care au dorit să ne asigure că nu vor lansa nuclearele chiar atât de rapid ci doar dacă prin alte metode nu se reușește reducerea numărului populației conform programului.

Care să fie deci motivul acestei schimbări de macaz? Nu știm, varianta optimistă (total fantezistă) ar fi că pur și simplu capetele lucide încearcă să ne salveze dintr-un război nuclear inutil și aberant concluzia comună ar fi logică – decât să distrugem omenirea, mai bine dăm rușilor o bucată de ucraină.

Ca o mică paranteză, sesizând direcția în care merg lucrurile, ucrainienii au tot încercat să îi convingă pe vestici că rușii nu vor apela la nucleare aducând ca argument faptul că nu le-a folosit când a pierdut atacul asupra Kievului, când a pierdut nava amiral, când a pierdut teritoriul din est recent (cam 1 luna) recâștigat de ucrainieni în ofensivă etc. Din păcate nu mai am link la videoul respectiv, dar urmărind comunicările ucrainienilor, există clar o insistență în a explica vesticilor de ce rușii nu vor folosi nuclearele nici dacă NATO va intra în război alături de Ucraina – așa zic ei.

Dincolo de fum, atrag deci atenția asupra 2 evenimente importante –

  1. 27 OCT 2022 – Putin declară că rușii nu vor porni un război nuclear dacă nu e cazul … – exemplificam cu linkul care acoperă articolul din Digi24 deoarece este un site perfect aliniat fabricii de consens și care nu prezintă nicio știre random. Totuși răspunsul lui Biden pare random, deoarece nu se aliniază cu continuarea, adica cu #2
  2. 6 NOV 2022 – SUA încurajează Ucraina să se arate deschisă la negocieri – este o cu totul altă poziție de cea anterioară în care se sublinia că ucrainienii vor decide dacă și când vor să negocieze.

Asta este tot ce trebuie să știm restul este zgomot. Inclusiv faptul că Biden s-a răstit la Zelensky – în premieră – deși Z este probabil la fel de insistent cum a fost și înainte și nu cred că a sărit calul în discuții. Doar că Bidonul, pregătit fiind de aparținători ce să zică și ce să încerce să transmită lui Z, probabil a rămas mental setat că Ucraina trebuie să negocieze și a fost revoltat de faptul că Z încă cere arme și nu înțelege ce vrea să îi transmită.

Ca fapt divers, ucrainienii deja transmit și ei semnale – și au făcut-o mereu – că nu acceptă nimic altceva decât retragerea rușilor inclusiv din Crimeea. Salut fermitatea și unitatea ucrainienilor – așa ceva este mai rar de admirat. Nu am auzit o singură voce care să iese din acest discurs, ceea ce este cu totul diferit de noi românii. Maxim ce am auzit disensiune în rândul ucrainienilor ar fi unele mici proteste la adresa guvernului venite din partea hipsterilor care nu înțeleg de ce li se ia curentul și măcar nu sunt anunțați dinainte când și unde se va da curent ca să poată să meargă să își încarce xbox-urile. În rest, toți ucrainienii asta zic, semn al unei unități dincolo de propagandă. Și cumva, uman este firesc.

Dar evident că istoria decurge cum dictează imperiile și câtă vreme alt Imperiu nu avem … ucrainienii vor face ce zice stăpânul.

Dar oare există alternative? Să zicem că nu vor, ce vor face? Păi vor face ce au făcut turcii când de capul lor sperau să preia o bucată din Siria, dar Imperiul le-a refuzat cererea ca drept răsplată pentru refuzul turcilor de a permite atacarea Irakului de pe teritoriul său la războiul anterior din zonă. Prin urmare, americanii i-au lăsat pe turci cu fundul gol în fața rușilor și în plus, le-am mai și dat ceva arme kurzilor ca să îi împungă pe turci. De data asta, rolul turcilor va fi jucat de polonezi care probabil vor ajuta Ucraina până când rușii vor ocupa Kievul și vor pune un nou guvern care să accepte împărțania deoarece Zelensly pare clar un robot scăpat de sub control.

Acestea sunt doar niște speculații pe care timpul le va confirma sau infirma. Duse-întoarse au mai fost și nu m-ar mira ca una să spună (americanii) și alta să facă.

În final mai am doar de adăugat că unele rapoarte relativ independente, venite de la fața locului, menționau că ucrainienii nu prea folosesc armamentul din vest ci tot vechile lor arme. Evident nu 100%. Adica nu doar 100% vechile lor arme ci pe ici pe colo, poate mai folosesc un Himars, ceva Javelinuri sau altele. Și rapoartele independente dădeau următoarele explicații – proviziile de armament fie sunt stocate (hoarding termenul în engleză), fie datorită corupției dispar, adică sunt tranzacționate de diverși capi. Dar cine să cumpere astfel de arme? Păi diverse țări, cum ar fi Iranul de exemplu. Credeți că un general ucrainean, pentru prețul corect nu va vinde o dronă din aceea sinucigașă oferită de americani și iranienilor, cel puțin pentru ca aceștia să o studieze? Eu pun pariu că piața neagră de armament duduie acum în Ucraina. Sper ca cumpărătorii să nu fie organizații mafiote ci state care au doar ca interes apărarea și furtul de tehnologie. Altfel, la câte miliarde de bani s-au trimis ucrainienilor, cred că vom avea probleme o sută de ani de acum înainte.