Personal când am văzut aurora am crezut că este apus de soare. Seara aceea am fost foarte obosit şi m-am culcat devreme, nimeni nu m-a sunat şi pe mine să văd spectacolul. Mi s-a părut mie ciudat, dar nici prin cap nu mi-a trecut că … De asemenea, dacă mă gândesc bine nu este prima dată când am văzut ceva roşu spre apus.
UNU
Un prim lucru care doresc să îl subliniez: atenţie la meteorologii incompetenţi care au dat explicaţii “cum şi noi putem vedea aurorele” deşi bătrânii probabil şi-au făcut cruce când au văzut minunăţia inginerească pe cerul patriei. Aceiaşi habarnişti sunt şi cei care sunt folosiţi de sistem ca să pompeze frica cu încălzirea globală. Sunt sigur că există şi meteorologi oneşti dar deocamdată nu prea îi vedem, aşa cum nu prea vedeam nici doctori oneşti în plandemie.
DOI
Afişul cu anunţarea borealei de la Universitatea din Alaska a fost viral pe net. Ce doresc eu să vă atrag atenţia: încercaţi să şi digeraţi unele chestii. La adresa respectivă există şi un pdf. Linkul este încă pe site. Vă propun singur să îl găsiţi şi să îl citiţi, veţi afla unele informaţii interesante direct de la sursa. Accept critici la acest articol doar de la cei care au citit pdf-ul şi ştiu despre ce e vorba.
Ce doresc să subliniez la punctul 2 este că aceasta este o universitate! Imaginaţi-vă ce pot face proiectele secrete, ale armatei.
TREI
Conform specificaţiilor experimentului, trebuia să vedem şi omuleţi verzi pe cer, dar eu ce să zic, că am dormit ca boul în prima noapte şi apoi am fost prins cu alte chestiuni, de unde şi acest articol întârziat. Aţi văzut careva verde? Am în cap doar un articol de pe la noi de undeva care se intitula ceva de genul “de ce aurorele verzi nu se văd din România”.
În program, verdele era programat la 1-2 zile după roşu, dar nu am înţeles alte amănunte. Era doar un chart simplu de unde se poate vedea clar.
PATRU
Întâmplător, de la răsfoirea docului mi-a rămas în cap că teoretic experimentul putea produce doar pe o rază de 500km de la locul unde a avut loc. Spre ruşinea mea nu ştiu dacă este faimoasa bază HAARP din Alaska sau alta similară. Mă îndoiesc însă că universităţile pot avea acces la facilităţile armatei. Una e cercetarea şi alta e producţia. Desigur există colaborare şi armata are tot interesul să ajute tânăra generaţie, dar mult succes studenţilor de la psihologie să participe ei la programul MKUltra când acesta era incipient sau era deja în producţie.
Acum sunt 2 variante: ori experimentul a scăpat efectiv de sub control şi raza a fost de 5000km, ori avem şi noi ceva baze HAARP prin zonă. Care teoretic, după puţinele mele cunoştiinţe trebuiau să fie mai la vest de unde s-a văzut, deci cumva în vestul ţării. Dar ce se mai poate spune este că probabil a fost folosită reţeaua HAARP care este similară reţelei Eurovision de pe vremuri când toate televiziunile naţionale aveau şi antene care recepţionau şi apoi trimiteau mai departe semnalul deoarece pământul e rotund şi razele se propagă bouncy-bouncy din pământ în ionosferă. Pe scurt, ca şi razele radio, dacă ai semnal puternic poţi să propagi destul de departe, teoretic chiar în tot pământul deoarece o parte din radiaţie e reflectată înapoi pe pământ. O parte! Pentru efecte speciale însă cred că e nevoie de retransmisie, dar cel mai probabil există reţea de relay al semnalului, poate chiar la bazele americane plantate peste tot în lume.
Mă îndoiesc că România are şi administrează aşa ceva. Noi nu avem dreptul decât la experimente cu mini-reactoare nucleare second-hand.
CINCI
Unii oameni au reclama dureri de cap. Atenţie însă la circumstanţe, că şi pe mine m-a durut capul în seara aia, dar de la lipsa de cofeină. Personal nu ştiu şi nu propun nicio explicaţie legată de efectul HAARP. Ca fapt divers există tehnologii care deja pot implanta memorii, există patente de produs stări psihologice (arme în masă de calmare) şi posibil să existe deja în dotarea forţelor de ordine sau forţelor armate. Nu mă refer la instrumentele sonore, care produc spaimă! Mă refer că există dispozitive care incud stări psihologice explicite (bucurie, curaj, frică, acceptare, tristeţe, etc.) Există incidente şi frecuşuri nenumărate între SUA şi Rusia care au targetat oficiali ai statului (am lapsus cum se numeşte incidentul de la Ambasada SUA din Cuba unde mulţi angajaţi reclamau dureri groaznice de cap).
Una peste alta, este clar că există tehnologia. Bănuiala mea este că încă costul folosirii este mare şi de asemenea sunt puţini nebuni care acceptă să apese pe trăgaci la aşa ceva din cauza aspectelor etice. Sunt suficient de mulţi nebuni care evident au investit în crearea acestor arme, dar nu cred că vor fi folosite prea curând.
Mai degrabă, sunt îngrozit de perspectiva controlului mental prin semnale psihologice pe reţelele sociale coroborat cu transmisiuni de alterare a stării de spirit. Sunt deja patente şi echipamente de marketing pentru transmisiunea de reclame în eter, prin unde radio. Cam ceva similar frame-urilor ascunse de pe vremuri care s-a dovedit că erau reale şi că aveau impact până au fost apoi interzise şi în prezent relativ depăşite tehnologic prin apariţia multor altor opţiuni pentru cei care au nevoie.
În concluzie cu siguranţă că putem fi influenţaţi mental de la distanţă, dar un prim pas de combatere este o mai profundă conştientizare a riscurilor şi autodisciplină mentală şi evident osârdie duhovnicească pentru accesul la energiile necreate. Rugăciunea inimii este o armă care nu va putea fi biruită de nicio tehnologie, nici măcar când vor ateriza “extratereştrii” şi vor lua trup de om.