Nevoia de Russia TV / Crăciun fericit, Rusia!

 

Toata lumea stie ca RTV e un post rusesc, finantat de guvernul Rusiei si care evident prezinta punctul de vedere al guvernului rus. Asa cum toata lumea stie ca nu vom vedea prea curand emisiuni eurosceptice la EuroNews sau emisiuni impotriva NATO la CNN. Toata presa este platita, nu exista presa libera, nici macar cele mai mici bloguri sau site-uri de stiri nu sunt surse obiective deoarece obiectivism-ul in relatarea lumii este o utopie: fiecare om vede lumea in felul lui si chiar daca unii fac asta pentru bani, pe cand altii doar pentru faima sau pentru ca sa cred in misiune sa “lumineze” pe altii sau sa apere democratia, diferenta este putin importanta si ce trebuie sa retinem este ca orice citim in presa, este manipulare intr-o mai mica sau mai mare masura.

Mult mai important decat sinceritatea si onestitatea ziaristilor (si cine nu e ziarist in lumea de azi cand cine are 300 de prieteni in lista de Facebook are deja tirajul unui mic ziar dintr-o comuna) este dupa parerea mea diversitatea ideilor. Cu cat mai multe idei, cu atat mai mari sansele ca adevarul sa sclipeasca printre “filtrele” pe care le foloseste fiecare sursa.

Intorcandu-ne la RTV: in general capetele vorbitoare de la televiziunile romanesti privesc cu superioritate RTV-ul si il trateaza cu nasul pe sus: bleah, si rusii astia propagandisti, cum isi baga ei nasul peste tot, cum incearca sa manipuleze parerile si sa faca “brese” in sistemul democratic euro-atlantic care e atat de puternic incat poate fi spart de o televiziune propagandistica putinista …

In primul rand, propaganda e propaganda cand este facuta subtil. Daca tu te uiti la un post de televiziune platit de Rusia, cu greu o sa poti fi manipulat. Rusii astia trebuie sa fie foarte tari ca sa te poata manipula in a vedea cu alti ochi pe Putin, mai ales la televiziunea lui. E ca si cum te-ai uita la RomaniaTV si i-ai acuza ca il coafeaza pe Ghita. Pai cum sa nu il coafeze, ca doar e televiziunea lui, banii reporterilor alora care il pupa in funda pe Ghita vin de la Ghita. Deci, daca ma uit RomaniaTV, nu sunt idiot sa ma uit la emisiunile politice, ci ma uit la meteo sau ma uit la emisiunile despre sanatate (desi sunt junk si alea). La fel cu Russia TV: nu ma uit la emisiunile despre Putin si la orice emisiune ma uit, am mereu in cap ca astia sunt platiti de Putin deci trebuie sa primesc totul de la ei prin prisma faptului ca ei sunt “biased” in directia de est.

In schimb, la RussiaTV pot vedea multi americani care nu ar aparea niciodata la CNN. RussiaTV, dincolo de orientarea politica, este o televiziune extrem de profiesionista, nu doar din punct de vedere tehnic dar mai ales din punctul de vedere al calitatii emisiunilor: fiecare emisiune are invitati diversi, topicurile sunt variate, interesante, abordeaza puncte fierbinti intr-un fel destul de pas fault la alte trusturi, in principal americane.

Cu toata libertatea presei din SUA si desi mare parte din marea presa este in mana a 2 sau 3 oameni, de o a numita nationalitate, libertatea opiniilor este doar permisa insa nu este promovata si nu este deloc usor ca situatia sa se schimbe prea curand, americanul de rand traind deja in idiocracy.

Russia TV prin modul nou de presa pe care il ofera, este in primul rand un ghimpe puternic impotriva a ceea ce se numeste presa mainstream si mai nou presa corporatiilor, caci 6 mari corporatii detin 90% din presa americana.

Sursa poza: http://www.businessinsider.com/these-6-corporations-control-90-of-the-media-in-america-2012-6

Cu sau fara sa fie constienti, RTV sunt aparatori ai libertatii de opinie din SUA. Si asta pe banii lui Putin! Putini americani sunt constienti de rolul important jucat de RTV, mai ales prin faptul ca avand bani si surse importante in spate, RTV taxeaza rapid neadevarurile si manipularile din presa americana. Poate ca principalul rol al RTV-ului acesta si este: contracararea manipularii presei mainstream din SUA care poate sa schimbe opinia publica si directia razboiului impotriva Rusiei. Pacea Rusiei si pacea lumii depinde de pastrarea unui procent sanatos de americani care sa nu cada in masinaria de formatare a mintilor a complexului militar american care isi doreste mereu razboaie pentru a face profit si are nevoie de razboaie cat mai mari si cat mai multe. De aceea, tot ce incearca RTV este sa combata campaniile de denigrare a Rusiei.

Pentru a-si mentine autoritatea in randul publicului care nu este tocmai prost, RTV trebuie sa faca treaba buna: profesionalism, corectitudine, dinamism. Multe emisiuni RTV au invitati care sa sustina obligatoriu puncte de vedere diferite si sa dezbata din puncte diferite problema – ceva cu totul interzis in presa noastra care face un simulacru al pluralitatii opiniilor. Mai nou (mai vechi de fapt) presa americana nu mai da doi bani pe pluralitatea opiniilor. Nu mai zic de presa europeana. Daca vreti sa vedeti propadanga prost facuta, uitati-va pe Euronews unde UE e prezentat ca un Imperiu minunat unde micile probleme pe ici pe colo sunt doar niste probleme temporare, locale, se lucreaza la ele, se fac eforturi etc.

Cu privire la profesionalismul RTV: recomand cu sinceritate celor care au idei preconcepute si le e frica sa nu fie “virusati” de rusi, sa le dea totusi o sansa, sarind peste emisiunile de politica. Pe langa politica, RTV acopera nenumarate domenii si o fac mult mai bine ca alte posturi. In plus, totul e gratuit: transmisinile live, emisiunile de pe Youtube, stirile de pe site etc. Totul este gratuit si fara reclame. RTV nu are reclame, fiind platita de guvernul rus. Sunt nenumarate emisiuni interesante, eu urmaresc insa doar Keiser Report si ocazional CrossTalk.

De mentionat mai sunt transmisiunile live: de departe orice se intampla in lume important, este live pe RT.com sau pe canalul de Youtube. De la slujba de Craciun de la Moscova, pana la transmisiuni live de pe Statia Spatiala Internationala, incluzand evenimente nefericite cum ar fi atentatele teroriste sau chiar unele lupte din Siria, RTV acopera totul live, gratuit, facil. Ce mi-au mai atras atentia sunt filmarile cu drona, pe YT fiind aproape zilnic filmari spectaculoase, nu doar din zone de razboi, ci chiar din orase europene. Iata de exemplu, o filmare de la Cernobil.

Ce mi se mai pare interesant este scala la care RTV este capabila sa opereze ceea ce denota eficienta capacitatii organizatorice rusesti. RTV are “prezenta” in mai multe limbi: rusa, engleza, spaniola, araba, germana, franceza. Din pacate, inca nu in romana: noi suntem prea mici si irelevanti pana si pentru rusi … Nu putine trusturi de presa reusesc o asemenea performanta: sa acopere in mai multe limbi si tari tot ce se intampla la nivel global. Cu putini bani insa rusii fac lucruri mari, se pare. Pentru cunoscatorii limbii engleze, cu greu pot gasi surse de informare relevante pentru tarile care nu au engleza limba oficiala. In Germania, DW abia mentine o versiune a site-ului in engleza cu cateva articole, nici macar traduceri ale articolelor ci doar articole facute de un mic departament care pe langa versiunea online a site-ului, au pornit recent un canal YT cu emisiunile in limba engleza. Evident ca nu de la RT vom afla ce se intampla in Rusia, insa cel putin putem vedea ce se intampla in SUA, acea felie de adevar care nu are loc in presa mainstream.

In final as dori doar sa reiterez: indiferent de rostul si “programul” unui astfel de “operatiuni”, multe lucruri bune pot sa “scape” si sa iese in afara programului sau pot sa fie derivate ale acelui program, “daune” (beneficii) colaterale. Nu doar ca programul in sine are un rol important pentru democratia din vest, fiind un caine de paza al adevarului si sarind sa latre atunci cand mainstream-ul o ia in balarii, dar chiar in cadrul programului, nici un tiran nu va putea sa controleze total si sa dicteze pana la ultimele instructiuni tot ce sa faca oamenii care realizeaza emisiunile. Cred ca nu spun exagerari daca as clasifica regimul Putin ca o dictatura soft care totusi tolereaza critica si gandirea independenta. De aceea si in cadrul RTV multi oameni si multe emisiuni fac o treaba buna, sarind chiar peste programarea initiala de a transmite idei “propagandistice”. Si chiar daca suntem sinceri cu noi insine, in cele din urma rusii nu doresc altceva decat pacea, evitarea unui razboi care poate insemna sfarsitul omenirii.

Cred ca orice om cu 2 neuroni trebuie sa realizeze ca exista acum riscul ca noi sa fim ultima generatie de oameni si ca sunt nebuni in SUA care pot declansa un razboi nuclear fatal. De aceea, RTV trebuie macar ascultata, trebuie macar sa intelegem si sa incercam sa vedem ce spun rusii, chiar atunci cand fac “propaganda”. Propaganda pacii nu e tocmai un lucru rau …

Inca un fost bancher a fost sinucis

Yves Chandelon (62 de ani) – auditor sef  pe departamentul de investigatii in finantarea terorismului – a fost “sinucis”. El este fiul unui mare om de afaceri belgian. Tatal lui i-a gasit un job in banca in Liege, insa in curand din cauza unor scandaluri (frauda interna) a fost mutat “disciplinar” la Luxemburg, intr-o alta banca, unde aducand clienti din Belgia, a crescut in structura de management.

Apoi, in 1998 tatal sau i-a gasit un job la NATO prin relatii, desi Yves nu avea nici o patlama (nu a facut nici o facultate de specialitate). Un traseu epopeic si un final tragic. Teoria oficiala este ca Yves s-a sinucis. Sunt nenumarate semne ca teoria sinuciderii are multe probleme, principala fiind ca arma cu care s-a sinucis nu era una dintre cele 3 arme pentru care avea licenta. De asemenea, felul cum tinea arma cand a fost gasit este greu de suprapus cu traiectoria glontului gasit in cap. Zvonistica indica faptul ca ar fi avut datorii insa nimeni din familie nu crede teoria sinuciderii, argumentele fiind ca Yves avea o stare financiara buna, facuse chiar planuri de vacanta, etc.

Deci un functionar NATO cu vechime de 18 ani, care s-a invartit in jurul investigatiilor cu privire la finantarea teroristilor moare intr-un atentat. Oare cine sa fie cei care l-au sinucis si cei care vor ca moartea lui sa para sinucidere? Ne putem uita in istoria recenta sa vedem daca mai exista cazuri similar.

Hmm, Sibel Edmonds ne mai prezinta un caz interesant. David Kelly: un expert in arme de ucidere in masa care in timpul pornirii razboiului impotriva Irak-ului pe motivul ca detin arme de distrugere in maza, s-a opus teoriei oficiale. Ulterior a fost gasit si el “sinucis” si autopsia lui a fost secretizata. Familia care initial a declarat ca nu crede in sinucidere, ulterior a lasat-o moale. In videoclip, Sibel enumera alte cazuri similare.

Un caz similar de crima punctuala care a vizat un diplomat a trecut neobservata zilele trecute: Petr Polshikov, consilier al ministerului de externe specializat pe America Latina. Moartea a avut loc cu cateva minute inainte de omorarea ambasadorului rus in Turcia.

In cazul Yves Chandelon, acesta stia va viata lui este pusa in pericol si a dat spre pastrare fiului sau niste documente “senzitive”, pe care acesta le-a furnizat politiei, desi era logic ca mai bine le pastra pentru a se asigura ca el nu este urmatorul “sinucis”. Evident ca nu vom afla nimic despre ce era vorba in acele documente.

Orice concluzie este greu de tras, mai ales avand in vedere linistea in jurul acestor crime. La cat sange se varsa zilnic in lume si la cate frecususuri de arme sunt in pregatirea marelui show care va fi WW3, pare de inteles. Cinste reporterilor independenti care mai zvarcolesc pe ici pe colo astfel de cazuri pentru a ne arata ca viata este scurta si ca democratia, libertatea de exprimare, statul de drept sunt doar niste iluzii, chiar in tarile care ne sunt noua prezentate ca etalon. Lumea este condusa de mafioti si va fi in continuare o vale a plangerii.

FBI contra CIA pe tema hackerilor rusi

Hackerii rusi provoaca conflict civil in interiorul serviciilor de securitate americane. Dupa ce CIA-ul a iesit cu declaratii ca rusii “au incercat” sa il trimita pe Trump la Casa Alba, FBI-ul se pare ca ar avea o alta perspectiva. Cel putin dupa declaratiile in fata unor membrii ai Congresului ale unui agent de contrainformatii chemat in audienta [1]

Cuvantul hacker este gresit folosit in 99,99% din situatii insa cand CIA il foloseste (daca chiar l-a folosit) ne-am astepta ca sa nu fie folosit cu usurinta si sa aiba alte sensuri … “apropiate”, pe langa, din aceeasi categorie.

Intreaga gogomanie pe tema implicarii Rusiei in alegeri este un mare morman de rahat in care se pare ca se amesteca pana si organizatii care ne-am astepta sa tina la propria reputatie. Oare care sa fie interesele CIA-ului astfel incat sa isi manjeasca singura cu rahat reputatia prin asemenea “dezvaluiri”?

Chiar daca implicarea Rusiei ar fi adevarata, iesirea in presa doar pentru a provoca scandal, fara dovezi serioase si fara necesitatea de a face publice acele dovezi este total nejustificata si paguboasa. Daca ar fi reala acuzatia, consecintele sunt clare: Rusia este atat de puternica inca poate influenta pana si alegerile din SUA. Ce mai putem spune de alegeri de prin alte tari, cum ar fi Moldova, Romania sau Ucraina? Ce mai putem spune de alegerile din Germania – satelit al SUA – daca americanii nu pot sa faca fata Rusiei?

Daca insa rusii doar au incercat sa exercite o influenta, ce sens mai are pentru agentie sa iese in public? Evident ca rusii ar dori sa influenteze nu doar alegerile ci mult mai multe domenii, cum ar fi finantele, economia, apararea etc. Evident ca asa cum americanii incearca prin finantarea de ONG-uri in Rusia sa influenteze politica din acea tara, in mod legal, la vedere, tot asa si rusii pot incerca la o adica, prin intermediul postului RT sa influenteze alegerile. Cu siguranta ca in competitia globala, multi incearca multe si americanii sunt de departe tinta numarul unu.

Din nou, daca dovezile ar fi fost tangibile, acestea ar fi fost scoase la iveala: agenti prinsi, leakeri arestati, hackeri de asemenea arestati etc. Insa nu exista decat acuzatii.

Mai ales in privinta hackingului, acuzatiile sunt total aiuristice. In primul rand, daca americanii recunosc ca sistemul de votare poate fi hacuit, asta e un lucru extrem de grav si ar trebui sa provoace un val de schimbari si de proteste in SUA. Fie hackerii rusi, fie hackerii americani, daca sistemul nu este sigur 100%, ar trebui sa se renunte la votarea electronica si sa se pastreze peste tot votarea pe hartie. De altfel, la recenta renumarare a voturilor in cele cateva state contestate, nu s-a schimbat nimic.

Este evident ca nici un sistem nu este sigur 100% iar speculatii cu manipularea acestuia s-ar putea face mai degraba impotriva lui Trump, in sensul ca mai degraba cine a avut bani mai multi putea sa mituiasca mai bine pe programatorii si operatorii sistemului pentru a falsifica votarea, iar de departe Hillary a avut de partea ei nu doar banii (sprijinul Wall Street-ului, fonduri la discretie in campanie) ci si sprijinul majoritatii intelighentiei (servicii de securitate, elite, chiar si unii lideri republicani).

Din ce am citit eu, singurele “dovezi” mentionate de CIA ar fi cativa leakeri care au diseminat informatii confidentiale. Ce este insa sub semnul intrebarii este cum de acesti leakeri nu au fost arestati, mai ales avand in vedere agresivitatea cu care Obama a luptat impotriva informatorilor.

Cu privire la tentativele de hacking, cred ca am mai explicat de ce acestea nu pot fi atribuite cu exactitate de cele mai multe ori. In cel mai feritic caz in care sursa atacului este depistata, pentru a putea stii cine se afla in spatele actiunii ar trebui sa ai suportul politiei si judecatorilor (daca e cazul) din locatia sursa a atacului. Ori daca atacurile au fost din Rusia, cu siguranta ca americanii nu au avut sprijinul rusilor. In plus, sa nu uitam ca Rusia este un vest salbatic in domeniul internetului, posibilitatile de urmarire si monitorizare ale agentiilor rusesti fiind indeajuns de slabe incat sa faca grea misiunea oficialilor de a prinde pe faptasi, chiar daca ar exista intentia. Pe de alta parte, daca statul rus ar fi incercat sa aplice atacuri cibernetice sau de spionaj asupra americanilor, cat de proasta ideea sa o faci dintr-o locatie din Rusia?

Pe langa depistarea surselor atacurilor, singura varianta de a afla cine au fost atacatorii, ar fi in cazul in care acestia au lasat urme de bunavoie, in sensul ca au plasat intentionat dovezi la destinatia atacurilor (sau altundeva) prin care sa se deconspire. Caz in care, nu se poate pune baza, oricine putand sa spuna ca este de nationalitate rusa si cu atat mai mult ca lucreaza pentru guvern. E ca si cum cineva ti-a spart casa si hotul ti-ar fi lasat un bilet ca sa spuna cine si de unde este.

Pe langa sursa atacului si eventualele “dovezi” lasate intentionat, orice alte modalitati de depistare de unde vine un atac, din ce tara si cu atat mai mult de la ce organizatie este pura speculatie.

Ma indoiesc insa ca CIA se bazeaza pe vreo dovada palpabila ci cu siguranta CIA are un alt plan pentru care a lansat aceste zvonuri si putem specula ce interes au, insa avand in vedere ca peste 2 zile are loc intalnirea electorilor unde se pot intampla surprize socante, mai asteptam si speram ca totul nu este decat o operatiune de propaganda sau o ultima razbunare a vreunor sefi ai CIA-ului care stiu ca nu mai au multe zile pe pozitii si o sa fie goniti cand vine Trump.

In final, as dori sa mai spun doua cuvinte doar despre cea mai marsava manipulare si spalare pe creier din ultimii ani cu privire la Rusia: razboiul hibrid. Ca specie de tehnica de manipulare mediatica si sursa de spaima sau daca nu macar lansator de topicuri in scopul formarii unor sinapse predefinite ale topicurilor care domina discursul mediatic, razboiul hibrid este din aceeasi categorie cu riscul terorist. Iata doar cateva atribute care se potrivesc la ambele:

  • exista si a existat intotdeauna;  este prezentat ca nou, specific timpurilor periculoase in care traim, insa daca nu ne lasam imbatati si avem 2 neuroni, realizam ca a existat mereu;
  • nu poate fi dovedit; unele dovezile pot fi fabricate usor pentru a mentine hype-ul;
  • implica un risc necunoscut, a carui amplitudine poate fi marita la nevoie prin discurs;
  • poate fi orientat in orice directie; oricand se poate schimba target-ul; ieri e Alqaeda, azi e Isis, maine sunt rusii;
  • asa cum targetul se poate schimba, asocierile cu el se pot schimba si mai usor, in functie de nevoi: ieri au fost musulmanii, astazi sunt categoria alt-right – adeptii dreptei alternative, maine vor fi crestinii etc;
  • localizarea este universala: si aici (in SUA), si in Europa, si in Germania; ieri cand au fost alegerile la noi, azi maine, cand vor fi alegerile la nemti etc;
  • necesita mariri de buget pentru a le face fata;

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] FBI Disputes CIA’s “Fuzzy And Ambiguous” Claims That Russia Sought To Influence Presidential Election

Castigul lui Trump: falimentul presei mainstream

Alegerile din SUA au dovedit inca o data daca mai era cazul disonanta intre mass-media si realitate.

Marea majoritate a mass-mediei mainstream l-a considerat pe Trump outlier: nu are sanse sa fie nominalizat, nu are sanse sa ramana in topul candidatilor, nu are sanse sa castige. Pe langa celelalte manipulari si acuze. Si asta in ciuda faptului ca in afara mass-mediei corporatiste, existau sondaje care dadeau clara victoria lui Trump.

Desi am mai facut-o, as face o scurta clasificare a unor termeni cu privire la clasificarea tipurilor de trusturi mass-media:

  • mass-media mainstream (corporatista): trusturile de partid finantate de mari corporatii si miliardari care au o agenda ordonata de patroni; un exemplu de astfel de trust ar fi la noi Digi; Digi24, Digi radio sunt trusturi care niciodata nu vor sustine orientari nationaliste de vreme ce patronul lor este ungur; in general, mass-media mainstream sustine punte de vedere comune, rareori avand divergente, scopul urmarit viind depistarea trendurilor populare pentru castigarea popularitatii si pe de alta parte, formatarea mentalitatilor (propaganda) in vederea eliminarii trendurilor “periculoase”;
  • mass-media alternativa: reprezinta multitudinea de initiative mai mult sau mai putin orientate spre profit care prezinta populatiei o viziune alternativa la viziunea prestata de mainstream; ca popularitate, presa alternativa a depasit deja presa mainstream, cu ajutorul retelelor sociale, blogurilor si facilitata de accesul la internet;

Din start, mass-media din SUA a fost impotriva lui Trump, considerandu-l un “element de risc”. Este de ajuns sa mentionam de exemplu ca unul dintre principalii actionari ai New York Times este miliardarul mexican Carlos Slim care evident ca nu este un fan al lui Trump. Insa legaturile intre mass-media americana si clanul Clinton sunt binestiute in urma publicarilor emailurilor facute de Wikileaks.

Se pune intrebarea: marginalizarea sanselor lui Trump ca sa castige sunt doar o consecinta a angajarii in batalie a trusturilor mainstream, stiut fiind ca stampilarea de invingator apropri a unui candidat il ajuta imens, prin formarea opiniilor de gloata si descurajarea sustinatorilor candidatului dat ca pierzator?

Ar fi o explicatie: media din SUA au dat-o mereu pe Clinton ca fiind castigatoare, insa cu o margine mica, tocmai pentru a incuraja participarea la vot si pentru a descuraja pe cei care nu s-ar prezenta din motive de comoditate, pe ideea: daca tot castica Clinton si nebunul de Trump nu are sanse, la ce sa mai votez.

Deci, o explicatie a masluirii sondajelor ar fi fost aceasta: faptul ca trebuia mentinuta perceptia ca Clinton castiga, cu o marja mica.

O a doua explicatie ar fi: sondajele nu au fost masluite, pur si simplu sondajele nu mai functioneaza. Aici imi este greu sa detaliez. Ce pot spune: am urmarit alegerile live la americani si nu s-a mentionat nimic despre participarea la vot! Nu am idee ce procent din oameni au votat si  in general sondajele isi prezinta marja de eroare: +-3%. De altfel, deja cei de la CNN s-au scuzat ca modelele lor de sondare trebuie … revizuite dupa acest esec.

O explicatie “intelectuala” care face paralela si cu Brexit si pe care o sa o tot auziti la capetele vorbitoare de pe la noi care imita ca papagalii ce aud la CNN este ca exista un fenomen denumit “rusine”: oamenii voteaza cu candidatul ostracizat dar in sondaje le e rusine sa recunoasca si declara altceva. O explicatie mai idioata ca asta nu stiu sa existe si nu inteleg cum un om care are 2 neuroni poate sa gandeasca ca la oameni le e frica sa spuna cu cine voteaza intr-un sondaj care este oricum destul de anonim in sensul ca doar cine te intreaba stie ce gandesti tu si cu cine te declari ca o sa votezi.

Explicatia mea este insa urmatoarea: mass-media mainstream este atat de plina de rahat incat nici ea nu realizeaza ca fiind manjita pana peste cap vede realitatea total deformat. Manipulatorul s-a distorsionat si el atat de mult incat nu doar ca incearca sa manipuleze realitatea si el insusi este fals. Oamenii din massmedia sunt mincinosi, prefacuti, lingusitori, manipulatori, ruleaza pe automat. S-au format pe niste matrite bine alcatuite, si-au adoptat cuvintele, patternurile ideilor lor sunt putine si mereu ancorate la masinaria de idei. De aici vine disonanta cu realitatea …

Care este prețul cumpărării unui “analist” în geopolitică oferit de Soros?

O stire mai putin rulata pe la noi pentru ca ar afecta cam 100% dintre personajele din mass-media romaneasca, este aceea ca in urma spargerii serverelor lui Soros (din care a reiesit si ca cateva fundatii de pe la noi sunt finantate de maestru) au iesit la iveala amanunte picante cu privire la preturile si cerintele unor proiecte de inginerie sociala, sau propaganda, ca sa zicem pe intelesul tuturor finantate de nemuritorul “investitor”.

Iata ce dau la iveala baietii de la zerohedge care au avut rabdare sa rasfoiasca documentele puse la dispozitie pe net de catre hackeri:

In one document entitled: “Open Society Initiative For Europe (OSIFE). Mapping the Ukrainian debate in Greece” (Ukraine and Europe-greece-tor ukraine debate mapping  greece.docx), Soros offers a consultant a remuneration of $6,500 (gross) for “at least 15 full working days in carrying out this task”plus all expenses paid.  (Sursa: Zerohedge)

Pentru cei care nu inteleg engleza, traducem: Soros ofera 6500$ unui consultant care sa investigheze ce opinii au principalii poli mass-media din Grecia cu privire la criza din Ukraina si sa recomande in care loc (alte capete de topor platite de Soros) ar putea sa se implice cu rezultate maxime (in schimbarea opiniei pro-ruse a majoritatii grecilor).

Iata ce resurse media trebuia sa analizeze “consultantul” pentru realizarea unui scurt rezumat “who is who”:

– 6 ziare
– 10 posturi de televiziune si radio
– 6 site-uri de Internet
– 50 de lideri de opinie si trenduri in retelele sociale

In continuare, mai aflam un amanunt interesant: “consultantului” si celorlalti “angajati” (mentionez ca consultantul era doar un fel de “project manager” pentru o intreaga echipa, el trebuia doar sa porneasca treaba) li se cerea sa nu mentioneze ca lucreaza pentru fundatiile lui Soros, pentru ca grecilor le e greata de “Societatea Deschisa” avand in vedere pozitia fata de bombardarea sabilor de catre NATO (Open Society – in general Soros isi numeste asociatiile finantate cu titulatura asta pompoasa ca sa dea iluzia ca el lupta pentru democratie si “deschiderea” societatii):

Do not say you are doing this for Open Society because it is likely to close down doors. There’s a lot of suspicion about Open Society in Greece, mainly because of its positions vis-à-vis the former Yugoslavia!

Articolul continua cu amanunte din ce in ce mai picante. Vom face doar un rezumat cu mentiunea ca citatele sunt preluate din emailurile si rapoartele schimbate intre “consultanti” si “beneficiar”. Venind vorba de beneficiar, sa subliniem ca probabil Soros nu sta el toata ziua pe email ca sa aranjeze si sa rezolve chestiunile. Desi se plimba destul de mult (numai in Romania a venit de cateva ori in ultimii ani), la banii lui cu siguranta are zeci de angajati care administreaza diversele “proiecte” de inginerie sociala in intreaga lume. Sa subliniem ca Ucraina este unul dintre nenumaratele proiecte paralele pe care le are Soros de inginerie sociala in intreaga lume, inclusiv in SUA.

Amanuntele sunt picante in sensul ca desi subiectul este Ucraina, aflam indirect cum a evoluat relatia Grecia-Rusia in toiul crizei financiare din Grecia.

Asadar, “consultantul” e de parere ca desi Rusia exercita un “soft-power” in Grecia, aceasta putere nu s-a convertit in “hard-power” – de exemplu, un vot de veto impotriva sanctiunilor dat de Grecia. Grecii nu erau interesati de criza din Ucraina, fiind in toiul unei crize proprii. Cu privire la Rusia, grecii cel mult o sa latre in cadrul UE dar daca situatia se imbunatateste cat de cat (adica europenii nu le taie macaroana la banci) grecii nici macar nu o sa mai latre. Lucru care s-a cam intamplat – dupa parerea noastra.

In continuare, specialistul (Carras Ianis) facea o revizie a centrelor media care pot fi influentate, grupate dupa tip (tv, radio, internet) dar si dupa pozitionarea politica (stanga, dreapta) sau chiar religioasa.

Cu privire la influentarea partidelor, grecul recunoaste ca aici e mai greu, deoarece partidele grecesti nu sunt doritoare sa intoarca spatele Rusiei. Carras recomanda mai degraba think-tank-urile politice, cum ar fi Institutul pentru Politica Externa (ELIAMEP) al carui director urma sa fie abordat direct.

Printre persoanele intervievate pentru luarea pulsului sau determinarea “influentabilitatii” a fost inclusiv un mitropolit, Carras discutand la telefon cu Mitropolitul Ioan de Pergamum – unul dintre figurile de top in cercul interior al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.

Nici armata nu a scapat investigatiei. Ca o mica paranteza, omul asta chiar si-a meritat banii. Carras a intervievat un fost ambasador al grecilor in Rusia, un fost ambasador de la Washington (care intamplator ii era ruda) si un capitan care avea contacte in Crimeea si era secretar al unei asociatii istorice ruso-grecesti.

In final Carras isi termina raportul cu niscavai recomandari: organizarea unei conferinte la care sa participe si ceva ucrainieni din Grecia in care sa se evidentieze ce are Grecia de pierdut sau castigat din conflictul din Ucraina. Nu stim daca o asemenea conferinta a avut insa loc, dar vom urmari comentariile sa vedem daca apare vreo referinta.

Pe langa cei 6500$, “consultantul” mai putea sa ceara si fonduri pentru diurne si costuri de calatorie, cat si o sumat de 1700$ pentru un asistent. Totalul insa nu trebuia sa sara de 8200$.

Din articolul din Zerohedge aflam insa ca aceste sume (pe langa Carras, e posibil ca Soros sa fii angajat mai multi consultanti doar in Grecia – nu vorbim de alte tari cu rol mai puternic in conflict cum ar fi Germania, Polonia si Romania)  sunt mizilic pe langa “donatiile” facute de Ucraina (dupa Maidan) fundatiei sotilor Clinton pentru finantarea lobby-ului si cauzei “maidaniene”.

Asadar, de vreme ce pe la noi e vara si nu prea sunt subiecte pentru presa, poate se gaseste vreun ziarist sa sape in documentele puse la dispozitie de hackeri sa vedem cat plateste Soros in Romania si ce fel de proiecte finanteaza. Si eventual, cine sunt “consultantii”.

~ ~ ~ ~ ~

NOTA

O alta perspectiva asurpa actiunilor lui Soros in Europa de Est o puteti gasi aici.

Tembelizare în masă prin mass-media

E mult spus mass-media in ziua de astazi cand ziarele de top din Romania de exemplu, nu depasesc audienta de 3-4% din toata piata. Insa chiar daca exista nenumarate site-uri de stiri si surse de informare (zire locale, bloguri, postari facebook, televiziuni) mai ales la site-urile dedicate stirilor ale unor trusturi mari care se vede clar ca au o politica editoriala omogena si trafic monetizat la extrem, putem depista un trend in formularea titlurilor si a stirilor care trece in derizoriu si comic activitatea de jurnalism.

Iata doar cateva titluri, pe care m-am ostenit sa le fac un print screen. Cred ca orice comentariu in plus este inutil decat ca este foarte posibil ca autorii si editorii unor astfel de ziare “profesioniste” primesc pensii de la stat pe faimoasa lege de mituire a ziaristilor “afiliati” la anumite asociatii “profesionale”.

evz

 

zf

 

Marketing si muzică

André Rieu este un fel de pianist pentru manelisti, adica pentru ca multi oameni nu intelg muzica clasica, omul asta s-a plasat pe o nisa pe care nu o ocupa nimeni: intre muzica clasica si muzica pop. E greu de incadrat ce canta omul asta, dar imaginati-va un fel de etno-pop cu valente globale. Grotesc dar totusi extrem de popular.

Fiind singur pe felia asta (singur cu brand puternic), omul trebuie sa dea din coate permanent pentru a nu fi uitat si pentru a avea clienti la concerte de unde isi trage 80% din bani [1]

Am ramas intrigat cand am auzit stirea ca Andre Rieu a donat 150.000 EURO pentru Colectiv, impreuna cu … “un hypermarket”. Cel mai mare tun de marketing m-am gandit si am zis sa fac o mica analiza.

In primul rand, e clar ca omul are marketing calumea, probabil hypermarketul cu care s-a asociat a gasit o firma buna si stirea va fi preluata de toata presa din Romania. Cu 150.000E (care nici macar nu stim cat din ei vin de la “maestru” si cati de la hypermarket) omul isi face reclama gratuita pentru viitoarele concerte.

Treaba asta nu puțea de la o posta, daca actul ar fi fost facut dezinteresat, dupa concert, nu inainte de cateva concerte. Daca veti lua aminte la preluarea stirii in toate este mentionat obligatoriu cand si unde va avea noul concert in Bucuresti, ca nu cumva sa se piarda ocazia. De asemenea, “maestrul” va fi invitat si la emisiuni.

Din punct de vedere de marketing, ce face Andre se numeste emotional branding, desi depaseste primul nivel al acestui tip de branding. Fie ca o face constient (ha, ha, ha) fie ca o face inconstient, Andre da lovitura. Cum publicul lui tinta sunt femei de varsta medie, cu copii,  cu barbati care nu le iubesc si care au nevoie de mangaierea strunei maestrului, se intelege ca asocierea brandului Rieu cu emotia colectivului, ii vor garanta clienti pe viata pe cei “atinsi” de magia sentimentelor.

Sa trecem insa la calcule. In 2015, cu ocazia concertelor, omul a avut 84.000 de spectatori. Cum urmeaza inca un turneu, sa presupunem ca o anul asta o sa aiba 85.000 (nu e vara, dar vremurile sunt bune, tocmai s-au marit salariile la bugetari si economia “duduie”). Pretul la concertul din Iunie 2016 va fi intre 160 şi 800 lei (sursa). Nu stim cate sunt in fiecare categorie, sa luam insa un numar cumsecade: 300 lei. Asta inseamna ca venituri 25.500.000 lei, adica 5,6 mil euro. Nu mai luam in calcul DVD-urile, tricourile si alte prostii. La o marja conservatoare de profit de 20% inseamna ca omul va ramane doar din concert cu 1,12 mil eur.

O reclama in prime-time costa in jur de 10.000 euro [3]. Cu cei 150.000 euro, Andrei si-ar fi cumparat 15 aparitii. Cu donatia asta, Andrei o sa aiba parte de nenumarate aparitii gratuite si care nu sunt reclame (!), pentru ca omul este prezentat ca “salvator” si “protector”, deci impactul este si mai puternic. Super afacere, ROI maxim si in plus mai ajuta si 2-3 oameni.

Daca si Taxi s-ar fi gandit la asta … In schimb, cu un clip pe Youtube s-au ales mai degraba cu injuraturi si imaginea le-a fost terfelita, mai ales dupa ce le-a mai dat in cap si Lese. Chiar daca parte de expunere au avut (sexul, crima si injuraturile capata expunere maxima), asta nu ii va ajuta la cresterea bazei de clienti nici la concerte si nici la vanzarile de albume, poate dimpotriva.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] André Rieu: ‘A fake £24m fairytale castle left me bankrupt’

[2] Aproximativ 84.000 de spectatori, la cele şapte concerte susţinute de André Rieu la Bucureşti

[3] Reclamele TV, intre pret si eficienta

1 2 3 4 5 6