Câștigă Ucraina?

A venit momentul unui mea-culpa cu privire la articolul din data de 31 august 2022 – UCRAINA – EȘECUL “CONTRAOFENSIVEI”. Noutatea este că ucrainienii au avut câteva succese, au recuperat câteva teritorii.

La ce ajută aceste mici succese? Cel puțin la moral. În ecuația finală a războiului însă deocamdată această contraofensivă este irelevantă.

Un prim factor – din informațiile mele – al străpungerii în linia rușilor ar fi superioritatea de personal. Practic, ucrainienii au adus cei mai buni soldați din toate teritoriile, i-au plasat în sud, au coordonat ceva lovituri și au dat un pumn cu ultimele resurse. Dacă cumva avum rușii ar avea cu ce – sau și-ar dori, ar lovi înapoi în nord. De ce nu o fac? Nu știm!

Rușii au sute de mii de soldați în zona de nord și pot oricând avansa din nou spre Kiev. De asemenea, au dus trupe în Belarus. Pe frontul de sud, au cam luptat cu voluntari locali, cel puțin pentru infanterie, că pe artilerie și tancuri mai greu să pui rezerviști.

Cine nu are memorie de pește, nu pune botul la propaganda actuală a ucrainienilor legată de câte tancuri au distrus în această ofensivă, câte transportoare (sau chiar echipamente de artilerie) au lăsat în urmă rușii. Așa s-a întâmplat și în nord, când s-au retras, și după retragerea din nord, a urmat avansul din sud în care rușii au ocupat mai mult decât Lugansk și Donetsk avansând în sud în Kherson și Zaporijnia, amenințând Odessa și în nord ocupând o bună parte din Kharkiv. Cu privire la teritoriile ocupate de ruși, dincolo de gargara generală, mie mi-a rămas în cap o declarație a lui Lavorv – ne dorim o bandă de protecție în jurul teritoriilor care ne interesează pe noi. Nu le-a numit, dar evident acestea ar fi Kherson în sud pentru a proteja accesul la Crimeea și de asemenea pentru a avea o mare felie din terenurile agricole cele mai productive, iar în est de asemenea au spart linia de apărare construită înainte de război de ucrainieni pentru a se proteja, încă din războiul anterior între Ucraina și republicile auto-declarate susținute de ruși. Strategia ulterioară a rușilor pare de a folosi artileria pentru a bombarda masiv pozițiile ucrainiene pentru a împiedica orice tentativă de recuperare și pentru a încuraja negocieri.

Deși balanța de putere le permitea să avanseze mai mult, dacă luăm în calcul prudența și tensiunile interne din Rusia, constrângerile armatei rusești pot explica de ce avansul rușilor s-a oprit și de ce acum chiar dau înapoi din anumite puncte strategice importante care pot împinge “banda de protecție” cu 10-20km, succese de care nu au mai avut parte ucrainienii după retragerea din nord, poate doar în jurul Kharkiv-ului care era cât pe ce să fie cucerit de ruși.

Avem așadar pe de o parte efortul supra-uman al ucrainienilor și pe de alta cvasi-letargia rusească măcinată de lupte interne, corupție și delăsare, dar mai ales de lipsă de motivație în rândul soldaților.

Principala problemă a rușilor, zic eu, este nedeclararea războiului și nemobilizarea armatei. Aceasta este o variantă de care Putin se teme și arată instabilitatea și slăbiciunea lui, ceea ce nu este deloc încurajator pentru un lider în spațiul rusesc unde dacă nu ești puternic, ești măcinat de lupii tineri. Care lupi tineri se vor arăta curând dacă Putin nu livrează nimic.

Nu prevăd însă debarcarea lui Putin prea curând – iarna asta va schimba multe. Rușii joacă șah și deși poziția actuală nu le este foarte favorabilă, din start ei au mai multe piese și vor câștiga. Totul se reduce la numărul soldaților – din start Rusia avea mai mulți soldați și de asemenea mult mai multe arme. Ajutoarele vestului nu par să schimbe prea mult rezultatul luptelor – aici rușii au dreptate. Dacă temerea conducerii de a declara război și mobilizare este una logică, tot logic este că industria rusească va produce arme non-stop și va compensa fluxul venit din vest în ciuda aparențelor înșelătoare. Dar care sunt aceste aparențe? Auzim periodic că sute de milioane de arme sunt date ucrainienilor. Sunt însă multe probleme: din start jumătate din aceste sume sunt sifonate la sursă. Jumătate din ce rămâne, la destinație. Ce rămân apoi sunt arme care nu prea pot fi folosite. O mână de soldați sunt pregătiți de vest, dar trainingul este doar o frecție pe un picior de lemn. Nu poți ridica IQ-ul soldaților peste noapte și nu poți transforma recruți în soldați profesioniști care să folosească armele donate de vest. Apoi, chiar dacă ar fi oameni suficienți pentru trasferul acestor arme, se pune problema – cum le transferi? Rusia a dovedit că poate lovi puternic în anumite locații logistice. Luna trecută a distrus un tren cu soldați deoarece credeau că are echipament din vest.

Și de o parte și de alta, lipsa soldaților își spune cuvântul. Dar sunt cauze diferite. La ucrainieni nu sunt soldați deoarece … asta e, pe când la ruși există soldați dar nu este încă război. Intern boporul încă este programat mental că este doar o operațiune pentru că nu ar fi de conceput pentru o putere așa mare ca să aibă nevoie de mobilizare generală pentru a lupta cu o țară cu resurse cel puțin de 10 ori mai mici. Poporul nu este încă pregătit să accepte așa ceva deși clar se lucrează. Toate acele acuzații la adresa vestului fac parte din pregătirea mentală a poporului să creadă că războiul nu e doar împotriva Ucrainei ci Rusia se luptă cu toată Europa și SUA la un loc.

Iată deci ce capacități potențiale mai are Rusia, pe lângă așteptarea în pozițiile actuale pentru ca să vină iarna. Apropos de această variantă, rușii speră că iarna va produce o criză atât de mare în vest încât vor avea loc schimbări politice și renunțarea la ajutoarele trimise Ucrainei, dar mai ales renunțarea la sancțiuni. Care renunțare ar ajuta imens financiar Rusia în achiziția de noi arme din ce în ce mai sofisticate, din China (dar nu numai) și evdident ar aduce bani pentru salariile armatei, ceea ce ar stimula și ar permite creșterea numărului de luptători de partea rusă, fără mobilizare. Reamintesc că în Rusia acum are loc un fel de mobilizare voluntară – dacă ești tânăr sau rezervist, poți dacă vrei să vii la armată, să te angajezi. Cam ca la noi. Se lucrează deci la creșterea capacităților umane de luptă.

Un cuvânt acum despre prudența rușilor. Evident că rușii nu se joacă de-a războiul. Pierderile care au loc, sunt infime și în ciuda unor probleme datorate incompetenței și corupției, per total strategia rusească este infailibilă. Din ce am înțeles eu, grosul armatei rusești este în nordul Ucrainei. Fie pentru a descuraja orice tentativă a vestului de a ocupa Moscova, fie pentru a pregăti ocuparea Kievului, mai bine ca prima dată. Reamintesc că rușii au un cartof fierbinte și în Belarus unde dictatorul poate avea nevoie oricând de ajutor – nu ar fi prima dată. Dacă Belarusul pică, rușii vor avea o mare problemă! De aceea nici nu au băgat Belarusul în război și de aceea doar trimit pe-acolo oarece capacități ca să poată fi folosite în caz de nevoie. Nu am nicioîndoială că pregătirea și moralul armatei belaruse este aproape de zero. Nu ar avea niciun sens băgarea acesteia în război în Ucraina. Dar practic Rusia are unele resurse blocate doar pentru a controla Belarusul și a se asigura că nu cade din “sfera rusească”.

Cum putem atunci evalua ofesiva ucrainienilor? 50-50. Un eșec militar, dar un succes moral. Ajuta asta la ceva? Păi în primul rând ajută la menținerea aprinsă a motivației soldaților, mai ales a celor profesioniști. Văzând că se poate, soldații vor prinde curaj și vor pune probleme din ce în ce mai mari rușilor. Partea dramatică este că se pare că pierderile sunt masive, raportul fiind de 1-5, adică 1 mort rus, 5 ucrainieni. Evident, totul este fum de război, nu putem știi cifre reale deoarece nimeni nu le face publice. Vedem însă că spitalele din Odesa sunt luate cu asalt și populația încurajată să doneze sânge. Vedem din anumite filme, că atacurile ucrainienilor sunt la marginea sinuciderii, pur și simplu testează terenul avansând în orice direcție pot și urmărind dacă există vreo rezistență. Ceea ce au făcut și rușii în ofensiva lor, dar mult mai prudenți, folosind artileria, tancuri, având logistica, având suport aerian, etc. Pentru ruși inițial a fost mai greu să avanseze deoarece ucrainienii mai foloseau clăridile publice ca să se apere. Ori rușii nu puteau predinte că sunt eliberatori dacă rădeau pământul cu artileria. Acum oricum în urma bătăliei, teritoriile contestate sunt aproape una cu pământul și nu prea mai există teren natural care să ofere refugiu celor care se apără. De aceea vom vedea probabil o dinamică crescută a liniei frontului care oricum în zilele acestea este foarte greu de trasat.

Probabil venirea înghețului va cam bate în cuie această linie pentru o perioadă și vom vedea dacă rușii au ceva plănuit. Dacă în articolul anterior ziceam că timpul trece în favoarea rușilor, acum chiar putem vedea din eforturile ucrainienilor că se încearcă ceva până vine iarna, deoarece după …

Să sperăm că efortul actual al ucrainienilor este doar o tentativă de a muta linia de front mai la est în perspectiva unor negocieri. Alt scop pe termen mediu-lung al acestei contra-ofensive nu prea îl văd deoarece este imposibil de menținut prin prisma pierderilor umane și mai ales a riscului ca rușii să declanșeze noi mișcări în nord de unde au fost aduse trupele de elită care participă la această ofensivă și unde ucrainienii sunt cam descoperiți.