Fed-ul scade dobanda

Dupa cutremurele din piata interbancara Fed-ul a scazut in sfarsit dobanda, exact cum se asteptau pietele. Scaderea s-a facut cu 0.25%, pe cat asteptau pietele, nici mai mult nici mai putin. Alte scaderi nu mai sunt de asteptat in acest an, doar daca conditiile geopolitice si alti factori pot inrautati situatia. Adevarata surpriza insa s-a intamplat inainte de scadere: Fed-ul a fost fortat sa pompeze vreo 50 de miliarde de dolari peste noapte in piata interbancara sub forma de operatiuni repo pentru a furniza lichiditate. Nimeni nu se astepta si nimeni nu intelege de ce se intampla. “Lipsa de lichiditate tehnica” a termenul generic folosit de presa mainstream ca sa explice inexplicabilul. Printre factorii care au contribuit la acest inexplicabil se numara cresterea cheltuielilor guvernamentale si a deficitul, dar Fed-ul se lauda mereu ca prevede cererea de lichiditate din sistem si ofera cata trebuie, ori daca nici cheltuielile guvernamentale nu le poate estima … Stirea a fost prezentata cu intarziere si pe la noi, dar situatia este departe de a se fi calmat, Fed-ul anuntand noi operatiuni in curand pentru a detensiona lipsa lichiditatii. Culmea este ca consensul mainstream era ca piata e plina de lichiditate si ca tocmai de aceea trebuiesc marite dobanzile, pentru a evita o inflatie. Pana la inflatie insa, iata ca sunt probleme de ilichiditate. Powell de asemenea a mai anuntat ca daca va fi nevoie de QE nu se va da inapoi. Se pare ca noul QE se va numi POMO, desi chiar si repo-urile actuale sunt un QE inainte de QE. Consolidarea trendului negativ al dobanzilor nu face decat sa certifice insuccesul noilor (de deja nu prea noi) tehnici monetariste de evitare a curateniei in economie prin faliment si inlocuirea ineficientei si a insolventei prin scaderea creditelor, tiparire de lichiditate, relaxarea normelor contabile etc.

Read more

Marirea dobanzii Fed-ului: inca un semn al stagnarii

Fed-ul a marit la fel ca anul trecut dobanda pe ultima suta de metri, cu un infim 0,25% de la anteriorul 0.5%. Ca sa va faceti o idee de evolutia dobanzii de referinta a Fed-ului, iata jos ultimele modificari.  december 14 2016 0.750 %  december 16 2015 0.500 %  december 16 2008 0.250 %  october 29 2008 1.000 %  october 08 2008 1.500 %  april 30 2008 2.000 %  march 18 2008 2.250 %  january 30 2008 3.000 %  january 22 2008 3.500 %  december 11 2007 4.250 % Cu aceasta ocazie, Ielena a declarat ca marirea a avut loc deoarece Fed-ul are incredere in cresterea economica a SUA. Ha, ha, ha, am zice noi. Nu conform indicatorilor facuti de un nene care nu a facut liceul, dar stie sa foloseasca excell-ul. Evident ca daca economia din SUA si-ar fi revenit, Fed-ul nu ar fi marit cu un mizilic dobanda, in ultima luna, ca sa nu isi piarda total credibilitatea si sa iese din pozitia de sustinere sumara a unor minime aparente cum ar fi ca lucrurile sunt sub control, din punctul de vedere al situatiei macro. Evident ca exista o mica dilema: daca castiga Clinton, Fed-ul marea tot doar cu atat sau avea curaj mai mare? Ramane o mica suspiciune ca poate Fed-ul e speriat de Trump si asteapta sa vina sa vada ce o sa faca, urmand sa mareasca mai tarziu. Desi premizele sunt ca Fed-ul se va intelege de minune cu Trump care vrea sa “investeasca” in infrastructura, sa intareasca armata, sa taie impozitele, altfel spus, o sa aiba nevoie sa faca cheltuieli, exact ce isi doreste si Fed-ul, sa “reporneasca motoarele”. Pentru anul viitor-ul Fed-ul a lasat sa se inteleaga ca vor fi 4 mariri (la fel ca cele promise anul acesta). Daca economia nu isi revine si daca Fed-ul o sa mareasca rata, asta va fi nasol pentru economie, deci Fed-ul va avea probabil un an si mai greu ca acesta, cand fiind alegerile, macar au ceva scuze ca nu au marit cat sa inseamne ca economia e pe calea cea buna. Cu privire la viitorul economiei SUA, pe langa evolutia curenta mediocra (si calde si reci, insa indicatori periculosi, cum am mentionat mai sus) raman semnele de intrebare legate de Trump. De departe, indiferent de ce se va intampla, dolarul se va intari, mai ales comparativ cu monezile slabe. Pentru noi, daca haosul din UE nu este rezolvat prea curand, nu doar ca dolarul se va intari fata de EUR, dar si EUR se va intari fata de leu pe fondul iesirii valutei din tara cauzata de marirea dobanzii si perspectivelor unor noi mariri. Altfel spus, pretul benzinei va atinge noi maxime, mai ales ca petrolul a reinceput sa creasca. De altfel, daca reintram in criza si petrolul sare din nou la 100$, oare la cat sa ajunga benzina cu dolarul de azi sau cu un dolar si mai mare? Probabil va atinge 10 lei, fara probleme, mai ales dupa ce accizele vor fi marite de viitorul guvern PSD-isti care inainte sa apeleze la FMI va face tot ce poate sa mai stranga niscavai bani sa plateasca pensiile. Probabil trebuia sa

Read more

Ielena in ghearele Congresului

Iubesc America si pentru ca Isareasca lor este chemata in fata parlamentului si trasa la raspundere. Chiar daca oricum, Fed-ul este mai mult decat un stat in stat, in SUA, cel putin deocamdata. Adica, daca BNR-ul nostru se aliniaza centrelor de putere la care a fost “aliniata” Romania, Fed-ul este punctul de plecare al banilor in lumea contemporana. Depozitia lui Janet Yellen a fost ca de obicei obscura, desi am ascultat-o live, nu am inteles mare lucru. Vor urma bineinteles analizele expertilor, ca de obicei si poate voi reveni cu ceva comentarii. Intrebarea momentului este daca va continua Fed-ul sa mareasca dobanzile, va sta pe loc sau va da inapoi, avand in vedere ca mai ieri Deustche Bank era pe limita prapastiei si pericolul nu a trecut inca. Pe langa aceasta intrebare, chestiunea fierbinte in SUA cu privire la Fed este darea de seama. Congresul cere Fed-ului – din ce am inteles eu – sa faca publici “parametrii” sau “indicatorii” dupa care isi regleaza politica. Dupa cum stim, pozitia oficiala e ca Fed-ul se misca in functie de inflatie, somaj si alti parametri, adica pe baza datelor. Este evident o vrajeala, singura directia a acestei ogranizati private alcatuita in mare parte de banci detinute de cetateni care au in majoritate o anumite nationalitate alta decat americana, este protectia membrilor, altfel spus, orice masura priveste profiturile bancilor. Nu intamplator in cursa pentru presedentie a SUA au ramas 2 extremisti, unul de dreapta, altul de stranga. Cu privire la Fed, Trump nu e totusi extremist deloc, in toata campania nefacand nici o referire la problema Fed. Insa Congresul se misca, presiunea de jos in sus a ajuns la Janet si intrebarea care se pune este va reusi sa continue cu vrajala fara sa fie nevoita sa faca nimic?

Read more

Steen Jakobsen (Saxo Bank) : Furtuna “perfecta” ne va lovi in primul trimestru

Steen Jakobsen – economist sef la Saxo Bank A/S – despre transparenta Fed-ului: canci; Fed-ul nu are alta strategie decat “prefa-te si prelungeste”: prefa-te ca esti transparent, ca totul e OK, ca ai solutii, etc si astfel castigi timp, adica prelungesti dezastrul; Fed-ul nu are ce sa faca decat sa mentina dobanzile mici, altceva nu stie si nu poate si desi vad si ei ca nu functioneaza, vor merge mai departe cu asta; – pretul final acestui “experiment” (tiparirea de bani si dobanzile mici) este inflatie mare; ce trebuie sa stim este cum si cand vor actiona pentru constrangerea acestei inflatii; Fed-ul a fost mereu bun la dezmat (extinderea masei monedare, inflatie, dobanzi mici) si mereu intarziat la strangerea curelei (dobanzi mari, contractia masei monetare, controlul inflatiei); – primul trimestrul va fi destul de urat: Criza 2.0; actiunile vor scadea 30%; vom avea un nou euro cand cineva va trebui sa plateasca nota la bar; gradual pietele se contracta catre blocaj total; in toate tarile, piata obligatiunilor este artificiala, bancile sunt fortate sa cumpere; – ECB tipareste bani “de facto”; – furtuna “perfecta” va lovi economia globala in primul trimestru; ciclurile se suprapun: criza din Euro, austeritate, contractia pietelor, tensiunile sociale; efecte: crestere scazuta, somaj in crestere, deficite in crestere, deflatie; tensiunile sociale: clasa mijlocie este distrusa peste tot; asta duce atat la probleme in politica (riscul radicalismului) cat si in distrugerea puterii de cumparare, care provoaca cadere economica; – o veste buna totusi: furtuna din primul trimestru va fi un catalist catre vremuri mai bune; tarile sunt conduse atat de prost incat mai rau nu se poate; faptul ca se va alege praful de tot poate sa fie cea mai buna stire din ultimii 15 ani si sa duca la o schimbare spre bine;

Read more