Tag: Marian Munteanu

Ma gandeam initial sa intitulez probabil singurul articol pe care imi voi pierde timpul cu Alianta Noastra altfel [1], dar m-am gandit ca sa nu incep dusul rece chiar din titlu, caci oricum voi afecta putin in acest articol starea de spirit a naivilor care mai spera la un partid nationalist normal, veritabil de dreapta, cu o ideologie clara, simpla, cu un mesaj conturat, si mai ales cu ceva nume serioase in spate, sau daca nu cu nume, macar cu numar. Alianta Noastra nu are nici nume si nu are nici numar. Pe langa toate celelalte pe care nu le are. Oricum, oricat de mult am incerca, daca vrem sa discutam despre Alianta Noastra, dusul nu poate fi altfel decat rece, prin urmare schimbarea titlului este probabil o tentativa esuata trezire la realitate intr-un mod cat mai lin, socul fiind pe cat de brusc, pe atat de rece, oricat de mult m-as stradui sa fie altfel. In primul rand, Alianta Noastra este o alianta cu un singur om: Marian Muteanu. Va provoc sa imi gasiti un alt membru al acestei aliante, in 10 minute de cautari pe Google. Eu am experimentat si negasind pe google, am sperat sa reusesc pe site-ul aliantei, unde nici macar la sectiunea “FOTO” nu gasim decat poze cu seful Marian Munteanu. Singurele nume descoperite au fost cele ale canditatilor la parlament pentru diaspora, mentionate intr-un comunicat recent. Evident ca nu am recunoscut nici unul. Intamplator, fiind abonat la pagina aliantei pe Facebook, am descoperit ca Dan Puric a semnat si el, dar nu am auzit sa se fii inscris, lucru care cu siguranta ar fi fost trambitat de Marian Munteanu pentru a castiga capital politic. Cel putin la TV, Alianta Noastra inseamna doar Marian Munteanu. Primul lucru pe care il putem spune despre Marian Munteanu este ca este fara indoiala un semanatorist intarziat. Ceea ce nu ar fi neaparat catastrofal, daca Marian Munteanu ar trambita semanatorismul doar in domeniul culturii si a moralei si nu s-ar aventura in economie si in finante unde principala lui viziune exprimata cu orice ocazie este nationalizarea si capitalul romanesc. Cine ar fi crezut ca simbolul luptei anti-comuniste din perioada post-decembrista va relansa neo-comunismul nationalist 30 de ani mai tarziu? Sa nu fim insa superficiali ci sa analizam programul Aliantei Noastre, prezentat pe site-ul acesteia. Iata cele 4 deziderate programatice fundamentale (un termen care sigur va face valuri in randul boporului votant): Respectarea deplină a drepturilor civile şi politice ale cetăţenilor României, în primul rând a dreptului de a participa în mod liber, neîngrădit şi în deplină cunoştinţă de cauză la adoptarea deciziilor politice de interes major; promovarea, în acest sens, a unor mecanisme şi instituţii ale democraţiei directe; Evident o gogomanie. Cine decide care sunt deciziile de interes major si mai ales, cine tine cont de ele? Ce poate de exemplu face acum PSD-ul care este majoritar ca sa convinga Curtea Constitutionala sa dea curs cererii a milioane de oameni sa adauge in constitutie ca familia este barbat si femeie? Evident, ca nimic… Ce inseamna mai apoi institutii si mecanisme democratice directe? Ideea in sine nu este

Read more

Marian Munteanu tocmai a facut inca un pas gresit care dupa ce se va consuma il va trece pe bara pentru inca vreo 10 ani in viata politica, daca cine stie cum va mai avea vreo sansa peste 10 ani. La fel cum intovarasirea cu Magureanu l-a blocat pentru o buna perioada, la fel intovarasirea cu PNL-istii l-a terminat din punct de vedere politic. Alegerea lui Munteanu nu este greu de inteles si se incadreaza bine in lalaiala, baltirea si categoria “capul plecat sabia nu-l taie” care ne-a tinut pe loc ca neam de milenii. “Compromisul” balcanic laudat de multi este de fapt o mare pacoste daca e sa il luam la boabe marunte. Compromisul este un mijloc folosit si de marile puteri, si de tarile performante, este o unealta specifica in politica si in diplomatie, insa cand compromisul ascunde in spate slabiciune, este doar o umbrela care asculnde penibilitatea celui care se ascunde sub ea. Altfel spus, lipsa unor organe specifice barbatilor, l-a dus pe Munteanu sa creada ca planul si proiectul lui nu are sanse fara ajutorul unui partid mare. De unde putem trage concluzia ca Munteanu nu are doar lipsa de cohones, dar are si lipsa de viziune, ca sa nu mai zicem de demnitate. Partea cu demnitatea este una sensibila si nu merg pana acolo. La urma urmei, nu asta se cere in primul rand unui politician ci mai ales oamenii se asteapta de la politicieni sa isi realizeze promisiunile. Ori Munteanu, prin simpla diluare in sistemului ticalos pe care tocmai criticandu-l a ajuns sa fie relevant, ca posibil viitor candidat, din start si-a ratat promisiunile, oricum ar intoarce-o el. Despre importanta activismului politic si necesitatea organizarii si focalizarii pe niste obiective clare, am mai discutat aici. Prin prisma acelor idei, Munteanu a stins speranta ca in politica romaneasca poate aparea o schimbare similara Syriza care sa se alinieze altor miscari similare din tarile mici, in lupta cu Imperiul European si fortele concentrice care vor duce la o concentrare crescanda a puterii, suveranitatii si mai ales a resurselor, inspre centrul european, adica Germania. Repet, principalul avertisment la situatia Romaniei este tocmai pierderea din ce in ce mai accelerata a controlului asupra parghiilor de putere ale unui stat, care vor trece in derizoriu nu doar ideile nationaliste care oricum sunt rejectate si ignorate de majoritatea melcilor spalati pe creier de pe teriroriul actual al Romaniei, dar vor afecta mai ales pe plan economic posibila dezvoltare viitoare si va definitiza rolul de ferma de specialisti si statut de colonie cu care deja multi romani sunt satisfacuti si nu au nici constiinta acestui statut si nici aspiratii de a-l schimba. As exemplifica aici situatia Greciei care s-a aflat in imposibilitatea de a elabora un plan de colectare paralela a impozitelor statului intr-o alta moneda decat euro, atunci cand Grecia avea nevoie de acest plan, cel putin pentru a-l folosi ca leverage in negocierea cu Troika, daca nu cumva ca solutie de avarie. Revenind la aspiratiile nationale, ca si in articolul despre unirea cu Moldova, repet: putem face doar acele lucruri pe care vrem sa le facem, despre

Read more