Grecia / Profetiile Sf. Paisie Aghioritul prin prisma noilor evenimente

M-am tot tinut zilele astea sa scriu un articol pe tema asta si am amanat planuind sa fac o scurta prezentare a profetiilor Sf. Paisie Aghioritul cu privire la viitorul mare razboi intre Rusia si statele europene care va avea loc si despre care am mai tratat pe blog pana acum. Din pacate nu imi mai amintesc prea bine articolele in care am detaliat si nu pot da referinte, celor care insa au timp le recomand “ÎNAPOI LA ŢARĂ – DE LA PROFEŢIILE ORTODOXE LA PREVIZIUNILE UNOR ANALIŞTI FINANCIARI“.

Timpul trece insa repede si m-am hotarat sa nu mai astept sa fac un rezumat pe baza de citate al profetiilor, deoarece evenimentele se desfasoara cu viteza. Iata declaratia de azi a ministrului de externe al Greciei:

“In cazul in care Germania isi pastreaza punctul de vedere, Grecia va trece la planul B” (sursa)

Despre necesitatea unui planul B al Greciei am mai tratat aici. Era evident ca in ciuda declaratiilor, grecii se gandesc la Rusia care desi nu are bani si nu are incredere mai mare in revenirea economica a Greciei decat europenii, are evident un interes major geopolitic. Am putea spune ca Grecia este pentru Rusia in contextul actual mana cereasca si poate istoria va dovedi ca curajul Syrizei in negocierile cu europenii este dat de faptul ca au garantii ferme de la rusi si de aceea sunt dispusi sa mearga pana la capat. Oricat par de clare lucrurile, nemtii fie nu inteleg, fie nu le pasa, fie sunt prea siguri pe ei, considerand ca Rusia nu are ce sa faca nici macar daca grecii le ofera sansa sa isi faca baza militara unde vor ei, asa cum deja le-au oferit cipriotii.

Asadar, uitati de Ucraina si Transnistria: rusii se vor misca rapid inspre sud, avand cap de pod Cipru si Grecia. Si nu doar prezenta fizica este de interes pentru rusi, cat mai ales conflictul greco-ciprioto-turc care le permite rusilor spatiu de manevra, masinatiuni si scenarii nelimitate. Imperiul se bucura degeaba de succesul partial si potential din Ucraina, insa ce vor face daca toata Mediteraneana devine Ucraina?

Sa revenim insa la profetiile Sf. Paisie Aghioritul. Conform acestora, va exista un razboi intre rusi si europeni, care se va desfasura in principal in Turcia. Totul va porni de la un conflict intre turci si greci, mai precis armata turca va ataca o nava de pescuit greceasca si rusii ca garant al securitatii Greciei vor riposta, urmand un razboi fulger in care rusii vor invada Turcia si vor ajunge la Istambul. De mentionat ca profetiile au fost facute in anii 80-90 [1] cand Grecia si Turcia erau la cutite si NATO abia le tinea in frau. Rusia nu avea nimic de spus cu privire la acel conflict, mai ales dupa destramarea URSS-ului. Conform profetiilor, Grecia nu se va implica in conflict, lucru greu de crezut, stiut fiind ca la acea vreme Grecia avea o armata destul de dotata, serviciul militar fiind obligatoriu. Ba chiar, intre timp, investitiile masive in arme, avioane, submarine etc sunt unul dintre motivele pentru care Grecia a facut atat de multe datorii. Deci greu de crezut (pana mai recent) cum de Grecia ar putea sa stea cu mainile in san daca turcii ataca o nava greceasca si tocmai rusii sa riposteze si sa ii apere.

[P] Comanda cărţile Cuv. Paisie Aghioritul

Dupa cucerirea Istambulului, vor urma evident ultimatumuri din partea europenilor si se va ajunge la un conflict sangeros in urma caruia pe strazile orasului vor curge rauri de sange. Pacea se va face abia dupa interventia unui inger. Va fi astfel o interventie a lui Dumnezeu in istorie, inca un miracol care nu va mai putea fi tagaduit, de data asta existand televiziuni si mijloace de inregistrare nu doar carti si memoria nescrisa a umanitatii, cum s-a intamplat in perioada Nasterii Mantuitorului. Profetiile contin mai multe amanunte “picante” dar nu are rostul sa le enumar aici, cei interesati sigur pot sa le gaseasca pe diverse site-uri. De altfel nu doar Sf. Paisie a facut profetii cu privire la acest razboi ci mai multi sfinti greci: recuperarea Constantinopolului si a teritoriilor pierdute fiind un vis inca neimplinit al grecilor bizantini, alimentat de astfel de profetii.

Multa vreme mi-am pastrat rezervele cu privire la aceste profetii, existand site-uri obsedate de profetii care cu fiecare eveniment cautau sa dea o interpretare prin prisma profetiilor si evident se inselau. Acum se creaza insa contextul exact in care aceste profetii pot avea loc si probabil este doar o chestiune de zile pana cand Grecia va face exitul din UE si se va indrepta spre Rusia. Analizand la rece, Rusia este singura speranta a Greciei, celelalte variante (SUA, China) fiind iluzorii. Chinezii daca vroiau veneau deja, si mai nou Tsipras chiar i-a gonit din portul Piraeus, anuland procesul de vanzare catre chinezi din motive doar de ei stiute (desi public au declarat ca pretul nu era corect [2]). Americanii, in afara de vorbe fara acoperire nu vor ajuta Grecia, considerand-o problema europenilor. De altfel, intre europeni si americani deja exista divergente pe mai multe probleme, nu doar cu privire la Grecia.

In final, as dori sa fac totusi un disclaimer: “conditiile favorabile” vin si trec si revin. Nici nu am apucat sa termin acest articol si deja Europa pare sa se fi speriat de amenintarea grecilor: After Greece Warns It May Get Funds From Russia Or China, Europe Said To Propose 6 Month Extension. In subteran se duc insa negocieri fierbinti. Acum e randul rusilor sa mareasca miza si a grecilor sa se decida care oferta le convine mai mult.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE:

[1] Sf. Paisie a murit in 1994

[2] un pret corect in vanzarea unui port ca Piraeus este evident nesemnificativ pentru ce ar insemna dezvoltarea adusa de acest port. Statul ar castiga imens din taxe, impozite si dezvoltarea pe care ar fi adus-o chinezii, Grecia putand deveni punctul de intrare in UE al marfurilor chinezesti. De acea banuiala mea este ca pretul nu a fost motivul principal in gonirea chinezilor, ci Rusia. Viitorul va clarifica.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

UPDATE-URI

2 FEB 15 / 17:20: dupa cum estimam, europenii nu inteleg deloc ce fac grecii si ii considera sinucigasi sau pokeristi: “The Greeks are digging their own graves,” the EU official said (sursa). Chiar daca grecii si-ar sapa singuri mormantul, asa cum idiotic ii ironizeaza cei care “negociaza” cu ei din partea UE, problema e ca nu este exclus ca sa existe si alte victime colaterale, iar cresterea yieldurilor Spaniei, Italiei si Portugaliei sunt dintre consecintele minore

Profetomania

Abia a murit pr Iustin si deja au inceput sa apara “profetiile”. Atunci cand si Antena 3 incepe sa “preia” profetiile parintelui Iustin, deja ceva pare putred …

“Profetiile” sunt atat de captivante si interesante incat adeptii acestora pot sa fie deja considerati o secta cu numeroase particularitati si devieri de la ortodoxie. Spun ca devierea este atat de grava pentru ca “virusul” profetomaniei altereaza atat intelegerea cat mai corecta a credintei si a esentei mesajului crestin, cat mai ales felul de raportare la lume si la viata in general. Ca sa nu mai zic nimic de “duhurile” care ii lupta si ispitele pe care le au cei care se lasa prinsi in plasa atat de intortocheata a profetiilor.

Necesita multe explicatii etichetarile mele si as incepe mai intai prin redarea Epistolei catre Diognet, o scriere extrem de veche despre cum vede un necrestin pe crestinii din primele 3 secole crestine:

Creștinii nu trăiesc deosebiți de ceilalți oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Nu locuiesc în orașe ale lor, nici nu se folosesc de o limbă deosebită, nici nu duc o viață străină. Învățătura lor nu e descoperită de gândirea și cugetarea unor oameni, care cercetează cu nesocotință; nici nu o arată, ca unii, ca pe o învățătură omenească. Locuiesc în orașe grecești și barbare, cum le-a venit soarta fiecăruia; urmează obiceiurile băștinașilor și în îmbrăcăminte și în hrană și în celălalt fel de viață, dar arată o viețuire minunată și recunoscută de toți ca nemaivăzută. Locuiesc în țările în care s-au născut, dar ca străinii; iau parte la toate ca cetățeni, dar pe toate le rabdă ca străini; orice țară străină le e patrie, și orice patrie le e țară străină. Se căsătoresc ca toți oamenii și nasc copii, dar nu aruncă pe cei născuți. Întind masă comună, dar nu și patul. Sunt în trup, dar nu trăiesc după trup. Locuiesc pe pământ, dar sunt cetățeni ai cerului. Se supun legilor rânduite de stat, dar, prin felul lor de viață, biruiesc legile.” — Epistola către Diognet, V.1-10 (trad. rom.: Dumitru Fecioru) (Sursa: orthodoxwiki)

Unul din primele lucruri pe care vreau sa il subliniez este ca nu vreau sa neg faptul ca exista profetii, ca trebuieste luare aminte la profetii si ca profetiile sunt o componenta incontestabila a mostenirii patristice a Bisericii. Problema pe care o am eu nu este referitoare la profetii, cat mai ales la raportarea crestinilor la profetii. De altfel, Biserica a fost totdeauna constienta de acest “risc” si de aceea nu a introdus citirea Apocalipsei in Biserica, desi – daca nu ma insel – toate celelalte carti ale Sfintei Evangheli fac parte din repertoriul slujirii, daca nu in totalitate, macar fragmentar. Pe semne, ca Sfintii Parinti care au alcatuit slujbele si-au dat seama ca daca Apocalipsa s-ar citi in Biserica, ar exista riscul ca oricine sa inceapa sa interpreteze si sa talcuiasca profetiile, lucru destul de evident si care oricum s-a intamplat cu ereticii si se intampla si azi cu multi crestini care manati de duhurile vremurilor, se incumeta sa strecoare prin sita propriei minti pericopelele evanghelice si apostolul care se citesc la Sfanta Liturghie, ignorand total predicile si talcuirile sfintilor. Si asta in cazul fericit in care sunt atenti la ce se citeste. Din pacate problema nu este doar a credinciosilor, dar uneori gasim si slujitori care nu au pregatirea necesara sau macar smerenia sa nu se aventureze in talcuiri exagerate si deplasate, ci gresesc chiar in talcuiri aparent simple si pentru care exista multe referiri si un consens deplin la Sfintii Parinti.

Fenomenul profetomaniei are un teren destul de fertil in zilele noastre, pentru ca si lumea si vremurile au multa “hrana” cu care sa il “alimenteze”. In fiecare zi putem afla zeci de stiri care sa argumenteze ca apocalipsa si antihrist sunt extrem de aproape si e doar o problema de timp pana “urgia” va veni si peste noi. Dar nu doar “bogatia” elementelor nutritive hranesc aceasta boala cat mai ales tembelizarea generalizata a omului modern robit de superficialitate si comoditate pana si in gandire poate chiar mai mult decat in vointa si credinta. Caci cu siguranta intrebarile si problematica ridicata de apocalipsa si antihrist nu sunt deloc noi si nu doar pe noi, “cei din urma” ne preocupa ci a preocupat nenumarate de generatii care au crezut inaintea noastra ca sunt ultimii. In esenta, “apocalipsa” nu este decat o tema credintei crestine care nu este mai mare si nici mai mica decat alte teme cum ar fi poate geneza, casatoria, munca etc. Cati insa se intereseaza despre ce spunea cutare sfant despre munca in timp ce multi profetomani stiu deja toate profetiile care exista si care s-au publicat in anii recenti.

Punctul in care profetomania devine o boala duhovniceasca serioasa este in momentul in care viziunea noastra asupra lumii dar mai ales starile noastre emotionale sunt influentate de evenimente si intamplari prezente pe care incepem sa le interpretam exagerat ca fiind deja parte din “apocalipsa in desfasurare”. Stiu ca multi se cred stapani pe ei si considera ca ei doar sunt atenti la ce se intampla si/sau ascultatori de sfinti (si preacuviosi parinti) prin aceea ca se raporteaza sau nu la o problema prin prisma unei viziuni profetice sau care este incadrata cu o mai mica sau mai mare certitudine intr-un scenariu profetic. Este destul de trist cand observ astfel de fenomene si inselarea – cred eu – este destul de mare pentru ca inlocuieste o stare de normalitate cu o stare de parelnica duhovnicie. Prin stare normala ma refer la trairea crestina normala, asa cum o vedem redata in scrisoarea de mai sus. Evident, descrierea facuta crestinilor in aceasta scrisoare este una deosebita si noi ne aflam cu mult departe de aceasta vietuire, insa exista trepte si masuri si pentru noi. Din momentul in care cautam sa facem un bine, parerea mea este ca binele trebuie facut si pornind de la o justificare sau o motivatie cat mai buna. Nu de putine ori, o raportare a noastra la un lucru poate sa fie aceeasi privita din mai multe puncte de vedere, dar conteaza imens si punctul pe care ma sprijin eu in actiunea mea, nu doar faptul ca lucrul in sine este bun si am mai multe argumente pentru a-l duce la capat. Este vital ca si motivul pentru care fac sau nu fac un lucru sa fie unul binecuvantat si rostul acelui lucru sa il inteleg si sa mi-l asum.

Ori daca noi ne cufundam intr-o stare mentala dominata de anumite apucaturi si resorturi pe care ni le-am dobandit obsinuindu-ne sa privim totul si toate prin prisma apocalipsei iminente si a “infricosatorului” antihrist, vom fi un pas mai departe de Dumnezeu si doi pasi mai aproape de nebunia si haosul acestei lumi in care cu greu se poate gasi o oaza de liniste si claritate si in care orizontul sa nu ne fie acoperit de nori de nici un fel si in care razele soarelui sa ne calauzeasca cu blandete si tandrete pe calea cea buna iar nu vanturile pustiei sa ne loveasca cu asprime impingandu-ne cand la dreapta, cand la stanga, cand in sus si cand in jos.

Profetia Papilor (a lui Malachia)

Inevitabil cu ocazia demisiei papei Benedict, s-a adus vorba si despre Profetia Papilor. Aceasta este o lista de simboluri asociate papilor Bisericii Catolice de un anume Malachia, calugar irlandez, in jurul anilor 1140. Nu exista certitudine cu privire la originea acestei profetii, dar a starnit mult interes, similar profetiilor lui Nostradamus, deoarece simbolurile pot fi interpretate oricum si multi s-au gasit sa gaseasca o interpretare pentru fiecare papa. Nu voi prelua aici lista, va recomand wikipedia pentru detalii. As vrea doar sa fac cateva comentarii despre aceasta profetie DIN PUNCT DE VEDERE ortodox. Cum vede Biserica Ortodoxa aceasta profetie sau mai precis cum o vad eu. In ce masura viziunea mea este una ortodoxa, sunt dispus la comentarii si corectii daca cineva le are.

Asadar, din start aceasta profetie este o prostie. E de mirare ca mai starneste vreun interes, avand in vedere ca NU S-A IMPLINIT. Profetia este plina de coduri care pot fi interpretate oricum si chiar sunt. De exemplu, profetia legata de Papa Ioan Paul al 2-lea are nu mai putin de 3 interpretari. Similar ca “profetiile” lui Nostradamus, care nu sunt in sine de fapt decat niste poezii SF foarte dense in simboluri, si aceasta profetie a lui Malachia se incadreaza in aceeasi categorie de opere literare medievale pline de fantezie si mister dar fals catalogate profetii. Nu este greu sa intelegem falistatea acestei profetii, daca ne uitam in urma la cat de relevanta este legatura intre metaforele numelor si realitatea personajului. Evident, avand in vedere ca in viata unui om (si mai ales a nu oricarui om, ci a unui cap de biserica si cap de stat) se intampla multe evenimente, nu este prea greu sa interpretezi doua cuvinte cu nenumarate semnificatii prin prisma unui fapt oricat de minor din viata si activitatea omului respectiv. E ca si cum am incerca sa formam un cuvant de 4 litere pe o tabla de rebus cu 1000 de linii si 1000 de coloane si in care fiecare casuta are plasata la intamplare o litera din alfabet. Nu ne va fi greu deloc. Iata de exemplu doar interpretarea data pentru metafora atribuita lui Papa Ioan Paul al II-lea, “De labore solis”:

– concomitent cu nașterea sa a fost și o eclipsă de soare;
– faptul că provine dintr-o țară din est (levante del sole);
– spune activitatea sa imensă și pelerinajele sale apostolice pe toată fața pământului (întocmai ca soarele);

Deci “precizia” acestei profetii este atat de mare incat s-au gasit trei interpretari posibil care sa lege metafora de persoana. Trivial si irelevant, asadar. Nu trebuie sa ne speriem ca in curand se termina papii, desi nu am avea a ne speria ci doar a nadajdui ca in sfarsit, ratacirea catolicilor se apropie de sfarsit.

In ceea ce priveste rapoartarea ortodoxa la aceasta profetie, voi amiti doar ca:
– biserica catolica este considerata eretica (nu doar schismatica, asta a fost la inceput cand nu schimbasera totul ci doar dadusera anatema)
– profetiile exista doar in biserica ortodoxa si sunt date de Dumnezeu oamenilor sfinti; nu exista sfinti in afara ortodoxiei, deci nu exista nici profetii;
– profetiile au un rol pedagogic in primul rand si catehetic; uneori au si rol de intarire a credintei si avertisment, dar niciodata nu au doar caracter trivial si de amuzament; sa presupunem prin absurd ca aceasta profetie ar fi adevarata; ce inseamna asta pentru catolici? Sa se sperie si sa se teama ca o sa ramana in curand fara papa si ca vine antihrist?

Daca tot a venit vorba de profetii si de catolici, trebuie sa amintim ca exista si cateva profetii ortodoxe care prevad ca in urma interventiei lui Dumnezeu in istorie, se va dovedi fara tagada adevarul marturisit de ortodoxie si toti ereticii se vor intoarce in singura Biserica. Aceasta se va intampla in timpul unui razboi, cu putina vreme inainte de venirea lui antihrist si a sfarsitului lumii. Unele dintre aceste profetii, chiar prevad ca si noi vom apuca aceste vremuri. Sa insemne asta ca se poate adeveri si profetia lui Malachia? Eu zic nu, chiar daca viitorul papa va fi Petru. Nu exclud insa ca prin aceasta profetie Dumnezeu sa ii pregateasca pe catolici pentru marea schimbare, desi cu siguranta nu ar fi nevoie de aceasta, interventia lui Dumnezeu in istoria umana, similara cu venirea Mantuitorului pe pamant, va fi indeajuns de puternica incat sa nu aiba nevoie de pregatiri.