“Prima Casă” – un eşec jenant al actualei (sau trecutei) guvernări

“Prima Casă” nu a reuşit să impulsioneze, aşa cum sperau unii, piaţa imobiliară. Guvernul nostru a acordat aşadar garanţii de jumătate de miliard de euro pentru nişte chestii cu o valoare incertă. Piaţa a continuat să cadă. “Prima Casă” nu a reuşit să impulsioneze cererea, în schimb le-a făcut pe bănci să-şi canibalizeze produsele de creditare – ceea ce probabil a şi contat în decizia unora de a renunţa la “Prima Casă” şi de a continua să ofere credite pe cont propriu, cu dobânzi mai mari dar în condiţii mai sănătoase, pentru cine s-o (mai) găsi. Citeste tot pe Balonul imobiliar

Read more

Televiziunea dăunează grav sănătăţii (mintale)

Din cauza unor anume circumstante s-a intamplat ca de vreo 2-3 luni sa nu am televizor. Mai exact, am televizor, dar nu prinde nimic. In afara de internet si de radio, nu ma informez despre ce se mai intampla in lume din alte parti. Am observat insa ca sunt mult mai informat, revista presei imi ia mult mai repede decat imi lua un jurnal TV din care oricum jumatate era publicitate. Deci ma simt mai informat ca citesc stirile pe net dar mai ales pentru ca pot “rasfoi” mai usor si pot digera mai bine informatia. Televiziunea are puterea imaginii pe care net-ul o constrange cumva si iti permite sa dai CTRL-F4 atunci cand ajungi pe un site care nu iti convine, cum ar fi Realitatea TV. Adica, ce vreau sa spun, ca desi in lista mea de RSS mai pastrez inca si realitatea (apropos, folosesc agregatoare de RSS pentru a citi ziarele), cand ajung pe Irealitatea si vad felul cum prezinta stirile, dau repede CTRL-F4 sa inchid tab-ul ca sa nu ma infectez de prostie. Am vazut zilele trecute un documentar realizat de olandezi, despre caderea dolarului, pe care de altfel l-am pus si pe blog. In documentar, la un moment dat, se pune problema ce se va intampla in Europa in ziua urmatoare caderii dolarului pe pietele asiatice. Concluzia era ca totul va depinde de cum vor prezenta televiziunile stirea. Daca televiziunile vor prezenta oameni care se duc la bancomate si zic ca nu mai sunt bani, un lant de reactii de panica se vor provoca si intr-adeavar toata lumea se va gramadi la bancomate ducand la caderea sistemului bancar. Putini sunt constienti ca daca la un moment dat toti ne retragem banii din banca, sau mai bine zis toti incercam, doar un mic procent vor reusi efectiv, restul vor ramane cu gura gascata, nu le va veni sa creada ca se poate ca banca sa iti dea banii. Desi nu asta se intentiona in documentar, sa exemplifice puterea de a provoca panica a televiziunii, indirect, s-a demonstrat si asta si oarecum putem vedea in criza care va urma care va fi rolul televiziunii: de declansare a panicii si de intretinere a fricii generalizate fata de o problema anume, in momentul de fata fata de vaccin, de exemplu. Asadar, mie imi e foarte bine fara televizor, nu mi-e frica nici macar sa ma duc la la biserica, si nici la supermarket, ba chiar in ultimul timp am fost si prin spital si tot nu mi-a fost frica desi scria peste tot ATENTIE! CARANTINA ca si cum ar trebui sa tremur deja cand intru in spital. Poate ca o sa renunt si la Internet, ca documentarul asta cu caderea dolarului, m-a cam speriat putin. Este interesant intr-adevar sa stii ce se va intampla dinainte si oarecum util, ca poti sa faci cate ceva, cel putin poti sa nu te iluzionezi. Insa cred ca ar fi mult mai odihnitor si fara internet, sau mai bine zis fara partea de stiri.

Read more

The Day the Dollar Fall

Traim intr-un mare balon? E posibil ca economia supra-indatorata a Americii sa pice total si sa ne traga pe toti dupa ea in groapa? Sunt zilele dolarului numarate? Este chiar de neimaginat sa vedem cum Marea Depresie se repeta? ATENTIE! Acest filme documentar nu este recomandat celor care au probleme cu inima!

Read more

Inflation Nation – Colapsul dolarului

Un documentar extraordinar care face o paralela intre situatia actuala din SUA si tarile care au trecut prin hiperinflatie cum ar fi Argentina, Bolivia si Lituania. Filmul prezinta interviuri cu Peter Schiff, Ron Paul, Rand Paul, Marc Faber, Jim Rogers si altii. [youtube TFosYbhRwQc] [youtube hliIWY9MQTk] [youtube fAiPFOQHAps]

Read more

PBS Commanding Heights – Bătălia ideilor

[youtube FGJhCiaY7KQ] Linkuri: Homepage | Wikipedia Desi este si carte, eu am dat intai peste documentar. O prezentare a documentarului o gasiti pe wiki, eu o sa enumar doar cateva idei care mi-au ramas. Dupa Al doilea Razboi Mondial, aliatii au numit in Germania de Vest conducator pe Ludwig Erhard. Tot aliatii au impus si modelul economic care trebuia sa fie urmat de acesta, anume controlul preturilor si al inflatiei. Ceva similar ne-a facut si ne face noua Uniunea Europeana, incercand sa directioneze politica economica a statelor membre si mai ales a noilor veniti, prin anumite masuri care le cred ei ca o sa rezolve lucrurile. Ei bine, cand a vazut ca lucrurile nu merg pe calea care trebuie, Erhard a eliminat peste noapte politica de control a preturilor, fara acordul si fara informarea aliatilor. Practic si-a pus scaunul la bataie in dorinta de a salva economia tarii sale. Imediat lucrurile au inceput sa se miste, piata neagra a iesit la suprafata si Germania a ajuns peste ani si ani unde a ajuns pornind de la fapta curajoasa a acestui om de stat care si-a iubit poporul mai presus de propriile interese. Interesant mi s-a parut si dialogul acestuia cu reprezentantii aliatilor, a doua zi dupa ce Erhard anuntase abolirea preturilor. “Aliatii: am auzit ca ati schimbat politica de control a preturilor. Erhard: nu am schimbat-o, am abolit-o. Aliatii: consilierii nostri ne spun ca nu e bine ce ati facut. Erhard: consilierii mei imi spun ca e bine ce am facut”. Peste ani si ani, miscarea curajoasa a lui Erhard ca si intreaga sa contributie la dezvoltarea pietelor libere, avea sa fie considerata de Greenspan, presedintele Fed-ului American ca mai importanta decat planul Marshall. Tot din acest documentar, am mai aflat un fapt uimitor de care habar nu aveam. Lenin dorise la inceput sa permita dezvoltarea proprietatii si a micilor afaceri, viziunea sa fiind ca statul sa detina si sa controleze doar domeniile cele mai importante ale economiei, resursele si industriile strategice: energia, transporturile, etc. De altfel, sintagma “Commanding Heights” ii apartine. Colegii bolsevici i-au sarit insa in cap si nu a reusit sa implementeze ideile lui, fiind bolnav si pe moarte. Stalin  a fost cel care a venit cu conceptul de centralizare si planificare. Una peste alta, destul de interesant documentarul si mai ales uimitor ca alta data deciziile si directiile economice chiar se luau pe baza ideilor, politicienii discutau cu economistii, aveau consilieri economici care apartineau clar unei scoli anume si aveau o viziune care nu depindea de grupul de interesa carora apartin, cum se intampla acum, atat in SUA cat si in Romania. Batalia ideilor era intr-adevar o batalie de idei, nu de influente. Margaret Thatcher si Ronald Reagan chiar intelegeau economie si aveau un plan de salvare, o strategie clara si de asemenea forta si convingerea ca sa implementeze acea strategie si constiinta ca ei trebuie sa o faca. Reagan pus fiind in fata unei posibile recesiunii ca urmare a masurilor care avea sa le ia

Read more

Talk-show-ul – mai mult decât un sport naţional

Mulţi spun că băutul şi bătutul nevestei este un sport naţional la români. Nu ştiu cât de adevărată este această afirmaţie, deoarece eu cred că un om beat nu prea mai are putere să îşi bată nevasta, mai ales dacă se îmbată frecvent. Mai degrabă este el predispus să primească bătaie de la nevastă, mai devreme sau mai târziu. Dar chiar dacă ar fi adevărat, dacă băutul şi bătutul este un sport naţional dedicat mai ales bărbaţilor, există un sport mai recent care are atracţie nu doar la bărbaţi, cât mai ales la femei: talk-show-ul. Spre deosebire de alte sporturi, marele avantaj al acestui “sport”, care s-ar traduce în limba română prin “spectacol vorbit” sau mai bine zis “vorbă de dragul spectacolului”, ar fi că permite ca oricine să-l practice, atât actorii principali – vedetele, analiştii comentatori pe diverse teme, moderatorii, cât şi simplii spectatori din faţa oglinzii micului ecran care în rândul familiei şi celor cu care asistă la acest spectacol, pot la rândul lor să comenteze comentariile comentatorilor invitaţi. Sau dacă nu o fac în timpul show-ului, cu siguranţă vor găsi timpul ulterior să comenteze şi să întoarcă pe toate feţele evenimentele zilei, ştirile importante, bârfele cele mai tari etc. De-a lungul indelungatei noastre istorii, poporul roman a inventat numeroase proverbe legate de vorbit cum ar fi “Vorba multa – saracia omului” sau “Vorbele trec, faptele raman” sau “Tine-ti limba-n gura, ca sa ai friptura”. Cu toate acestea, pe masura ce atractia acestui sport a cuprins tot poporul, de la seful statului pana la babele de la sat care stau pe ulita la taclale sa mai traga o mica barfa, aceasta intelepciune acumulata de-a lungul anilor pare a fi ignorata din ce in ce mai mult si romanul isi da frau liber la limba si incepe sa aiba pareri cat mai multe in cat mai multe domenii si de asemenea ii place la nebunie sa si le expuna cat mai vocal si la cat mai multi, ideal la (ZERO)TV sau vreo alta televiziune ca doar zero sunt toate, desi cu totii am auzit de proverbul “Daca taceai filozof ramaneai”. Si nu o data ni s-a intamplat fiecaruia sa ne simtim cu musca pe caciula din aceasta privinta. Cine mai are insa dorinta sa ramana filosof intr-o tara in care pana si presedintele isi doreste cati mai multi tinichigii? Ca niste buni crestini ce suntem, ar trebui sa stim de asemenea ca vom da seama pentru orice vorba desarta, adica orice vorba care nu are rost, este fara sens si prin urmare ne consuma energiile noastre si ale ascultatorilor aiurea, punandu-ne totodata intr-o situatie de risc, anume riscul ca aghiuta sa se interfereze pe “canal”, si din cauza dorintei noastre de a trancani vrute si nevrute cu, dar mai ales fara rost, sa ne puna pe limba lucruri mai putin placute, caci intelept este sa vorbesti mai ales cand ai ceva de folos sa graiesti, dupa cum scrie la Carte: “Din prisosul inimii graieste gura”, iar daca nu din

Read more

20 de ani de ignoranţă

“Fără un gest, cu ochii-nchişi, Lăsând să cadă peste mine timpul Ca o insultă binemeritată Pentru că sunt în stare să-nţeleg De tot ce înţeleg sunt vinovată” – Ana Blandiana La vremuri de bilanţ mulţi îşi pun întrebarea dacă a meritat sau cum ar fi fost altfel. Dacă a meritat, numai proştii şi comuniştii care şi-au pierdut statutul pot să răspundă nu, dar cum ar fi fost altfel, puţini pot să dea un răspuns convingător, deşi bineînţeles răspunsul la o astfel de întrebare ţine de imaginaţie şi de capacitatea fiecăruia de a înţelege istoria şi de a avea o viziune alternativă a acesteia. În literatura SF există chiar un subgen care se numeşte Istorii alternative în care îşi găsesc locul cărţile care încearcă să dea un răspuns la întrebarea “cum ar fi fost altfel”. Un răspuns la o astfel de întrebare nu poate fi decât subiectiv. Mulţi spun că, dacă nu ne-am fi pricopsit cu comunistul de Iliescu şi am fi făcut mai devreme faimoasa reformă şi mult dorita integrare,  cu certitudine altfel ar fi stat lucrurile. De asemenea, mulţi spun că dacă spiritul “unificator” al lui Iliescu nu le garanta securiştilor pacea şi bunăstarea în noul regim “democratic”, s-ar fi vărsat mai mult sânge şi poate pierdeam chiar şi Ardealul. Cred că puţini însă se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă Piaţa Universităţii ar fi biruit şi neo-comunismul cu faţadă democratică ar fi fost stârpit din faşă. Poate puţini realizează că Piaţa Universităţii a fost ultimul bastion de rezistenţă românească înaintea blazării generalizate şi a decăderii totale în toate planurile a luptei românilor pentru ceva nobil. Este adevărat că între timp ne-am mai luptat ba cu irakienii, ba cu talibanii, dar astea sunt treburi de mercenari, nu lupte nobile. Poate că în plan politic şi economic, mulţi s-au luptat pentru integrarea în UE, dar numai pentru cei spălaţi pe creier de propaganda unionistă şi pentru cei care sug fonduri europene pe nedrept poate fi ceva nobil legat de acest neo-soviet cu faţă de tânără fecioară dar cu haine de desfrânată şi coarne de drac. După mine, dacă ar fi să găsim un cuvânt care să definească cel mai bine aceşti 20 de ani, acest cuvânt mi se pare a fi “ignoranţă“.  Am fost ignoranţi ca neam când am tolerat atâţia ani toate relele câte s-au făcut şi care nu trebuiau să se facă. Am fost şi suntem ignoranţi când stăm cu mâinile în sân şi lăsăm o mână de nemernici să ne conducă şi să-şi pună plozii urmaşi peste sistemul lor ticăloşit de comisioane murdare, licitaţii măsluite şi numiri de partid. Am fost şi suntem ignoranţi când lăsăm să fie terfelite şi batjocorite toate valorile neamului nostru şi mai ales atunci când nu ni le asumăm şi nu le valorificăm lasând astfel să se ridice la suprafaţă gunoiul şi împuţiciunea. Suntem ignoranţi pentru fiecare mârşăvie care se face sub ochii noştri şi pe care nu o identificăm şi nu o acuzăm. Ne-am bălcărit în falsa noastră amăgire că suntem

Read more
1 344 345 346 347