Economie – CHIAZNA.RO

Întoarcerea la producție

2020/03/12 4 comments

Mă gândeam inițial să intitulez acest articol “ce-o să facem cu conservele când nu mai avem curent și apă”? Sau mai aveam o variantă: “cât timp o să mai curgă apa la robinet”. Câțu și-a dat demisia, șefa DSP București, de asemenea. Vice-primarul Bucureștiului a închis telefonul unui reporter care încerca să îl terfelească pentru că unii în carantină nu au apă. Omul explică că fură niscavai defecțiuni la apă, dar se rezolvă problema. Încet-încet, însă, din ce în ce mai mulți vor fugi de responsabilități / greutăți. De departe, cel mai nasol departament de unde se va dezerta este cel medical din motive lesne de înțeles. Dar să zicem că nu am avea problema cu dezertorii. Avem îndeajunsă muniție? Pompele alea de la sistemele de apă, transformatoarele acelea din rețeaua electrică și toate mecanismele care ne fac nouă viața așa cum este, necesită nu doar oameni care să le opereze și să le repare dar și piese de schimb. Care unele vin din China, altele din SUA, altele din Turcia etc. Deocamdată țările interzic exporturile la medicamente, fiecare având grijă de propria populație. Deocamdată mai sunt rezerve de piese și domino-ul lanțurilor de furnizori încă nu a lovit chiar peste tot. Dar care să fie speranțele ca aceste lanțuri să se vindece dupa șocul Chinei? Să presupunem că China și-a revenit, deși nici vorbă de așa ceva. Ce le putem noi da chinezilor ca sa ne dea piese de schimb la pompe, la generatoare, etc? Sau, nu chinezilor, să zicem că cumpărăm de la nemți. Ce le putem da? Lei? Praz? Dacii? Cred că nemții o să vrea – poate – antibiotice, măști și alte de-astea. Dar noi avem de astea, suficiente?! Dar nu doar noi, toate popoarele o să aibă nevoie de produse. Și nu vor primi în schimb decât produse. Jocul de hârtiuțe s-a cam terminat. Sistemul financiar bazat pe credit de asemenea s-a terminat. O să supraviețuiască țările și oamenii care produc și care primesc lovitura acestei cerneri cu pierderi cât mai mici și care se vor replia cât mai rapid din starea de frică. Am spus că virusul este egalizator în sensul că lovește și în bogați și în săraci. Cei bogați, deoarece nu mai făceau copii și trăiau până la vârste înaintate, vor fi loviți ca Italia. Cei săraci, deoarece nu au sistem medical și nici educație cât de cât, deși stau mai bine la demografie, o să fie loviți și ei – ca Iranul. Se va da un fel de reset. Resetul va porni cu producția.

Cum poate China evita un PIB negativ?

2020/02/17 2 comments

În primul rând, chienzii oricât de mult ar încerca să măsluiască cifrele, PIB-ul nu poate crește conform planificării partidului. Sunt totuși câteva opinii (mai mult declarații optimiste) că China își poate reveni și va avea o evoluție V-shape (după căderea drastică din Ianuarie-Februarie, va urma o revenire … la fel de drastică. Voi detalia care sunt problemele cu această viziune. Dar mai întâi aș dori să explic puțin de ce bursele nu au picat deja. Este deja mainstream opinia ca există de defazare între piețele financiare și economia reală și că fundamenele nu mai contează. Vina o au evident băncile centrale care au “preluat hățul” și dau cu biciul în ce direcție să o ia piețele, în loc să își adapteze ele politicile în funcție de ce spun piețele care teoretic ar fi pulsul economiei. Ca o parabolă a fenomenului, să zicem că avem un bolnav internat în spital (economia globală lovită de criza creditelor din 2008). Este pus pe aparate, este oxigenat, este monitorizat, i se pompeaza perfuzii, i se dau antibiotice și cu toate acestea, din când în când își pierde pulsul și trebuie pompat rapid adrenalină (stimulare financiară prin toate metodele știute: quantitative easing, REPO-uri, transfer al datoriei pe maturiților, emitere de bonduri în cazul BCE etc). Pacientul este stabilizat din nou. Indicatorii pacientului (tensiune arterială, oxigen în sânge, glicemie, colesterol – cei care arata ok) sunt apoi publicați de doctori și aceștia se laudă: pacientul stă bine și totodată noi suntem gata să intervenim. Politicienii (managerii spitalului) se laudă și mai mult: economia duduie (pacientul stă mai bine ca înainte să vină la noi să îl facem bine), indicatorii sunt buni, produția crește, profiturile cresc etc. Evident pacientul este în comă, deși are unii parametrii fiziologici în regulă, este pe aparate și există șanse minime de a-și reveni, deoarece niciodată un pacient în starea lui nu și-a revenit. Presa însă comentează: să sperăm că pacientul nu va răci cumva, pentru că vremea este rece afară și îl poate afecta (epidemia de Coronavirus din China). Nu contează că pacientul este în comă și nu contează că vremea nu este rece ci o furtună se apropie de fapt, existând riscul să spargă și să facă praf toate jucăriile doctorului cu care țin în viață pacientul. Sper că nu v-am plictisit cu acest lung paragraf … Sper însă să înțelegeți de ce bursele nu reacționează la Coronavirus. Vor reacționa însă și bursele mai devreme sau mai târziu, deoarece în ciuda faptului că păcănelele depind de volumul de bani pompați de băncile centrale, presiunea psihologică este încă un factor și boții care fac acum grosul tranzacțiilor încă nu sunt îndeajuns de bine setați încât să ignore milioanele de morți și disrupția globală a comerțului. Spuneam într-un articol trecut că este doar chestiune de timp până când China va declara victorie împotriva virusului și va îndemna oamenii să meargă la muncă. Este o chestiune economică firească: chiar dacă mor 10% dintre oameni, economic există riscul ca statul acasă să fie mai