Tag: Ecumenism

Bartolomeu se rupe total de ortodoxie

Leave a comment

Dacă până mai ieri existau argumente cum că deraierea de la ortodoxie a patriarhului ecumenic Bartolomeu este un caz particular, în ciuda altor numeroase şi prea multe cazuri particulare din această fostă biserică ortodoxă, separarea de facto de ortodoxie s-a făcut prin slujba de hirotonie ca episcop a lui Theophanous Koya pe scaunul de Filomilio care este probabil primul lup care scoate capul de sub pielea de oaie deoarece a zis crezul catolic, cu adaosul de Filioque, ceea ce este evident strigător la cer şi face nulă slujba, dacă nu cumva oricum cei care l-au hirotonit erau şi ei deja nuli. Şi ca să nu sperie prea multe oi, deşi liniştea în bisericile “surori”, printre care şi BOR este deocamdată surprinzătoare , lupul a emis ulterior o declaraţie prin care cum credeţi că justifică acest fapt? Prin EMOŢIE!!! Acelaşi drac care l-a emoţionat oarecând pe nevrednicul de pomenire Corneanu care şi el a declarat că s-a împărtăşit la catolici din emoţie, vine acum chiar în timpul hirotoniei şi nu mai are răbdare. Manifestrarea precoce a demonului ecumenist la acest episcop poate a fost însă din pronia divină pentru ca oile să ştie să se ferească de el. Nu ştim însă nimic în plus, decât vă îndrum către două-trei resurse pe care le-am găsit cu greu. Ştirea iniţial am găsit-o la ruşi care menţionează că albanezii au luat deja atitudine, în urma cărei atitudini Koya a venit cu răspunsul cu emoţia. În rest, nu am mai găsit decât un articol publicat de Romfea al unui teolog. LINKURI: 28 IULIE 2023 – orthochristian.com (ruşi) – NEW CONSTANTINOPLE BISHOP EXPLAINS WHY HE RECITED CREED WITH FILIOQUE 27 IULIE 2023 – Patriarhia Ecumenica – Clarifying Statement of Theophilus. Bishop of Filomilio, Mr. Theofanis 27 IULIE 2023 – Romfea – The ordination of Fr. Theophanos Koya is invalid Aşteptăm BOR să declare încetarea comuniunii cu Patriarhia Ecumenică în urma instituţionalizării ereziei Filioque conamată de toţi sfinţii şi de toată Biserica, inclusiv de cea de la Constantinopol până mai ieri. Dacă în cazul lui Corneanu s-a dat vina pe faptul că acesta era bătrân şi urma oricum să iasă la pensie şi în plus, nu ştia că nu trebuie să se împărtăşască la catolici deoarece regulamentul BOR nu menţiona explicit această interdicţie, ca şi cum canoanele şi hotărârile sinodale ar fi nişte hârtii pe-acolo, în cazul de faţă nu e vorba de greşala unui om ci de acceptarea ereziei nu doar de cel care a citit crezul ci de întreaga Biserică de Constantinopol, atât episcopii care au pus mâinile care trebuiau evident să întrerupă slujba şi anuleze hirotonirea, cât şi de preoţii şi creştinii care erau de faţă. Iar o dată fapta recunoscută şi pusă pe seama emoţiei, Patriarhul Bartolomeu vedem că nu face nimic. Ca fapt divers, nu ştim nimic personal despre acest individ dar nu contează oricum. Ştim însă că Patriarhia Ecumenică are mai multe devieri în SUA în ultimul timp, mai ales legate de noile curente woke. Nu vrem să simtim fraţii ortodocşi slabi

Read more

Un memento la “călătoria apostolica” a Papei Francisc

Leave a comment

A trecut deja aproximatic un an jumatate de la “calatoria apostolica” a papei Francisc in Romania – cum o numeste Vatican News – si desi lupul s-a dat pe fata, Sinodul BOR inca nu se pocaieste si nu face nimic ca sa indrepte devierile trecute de la calea cea dreapta, macar in al 12-lea ceas. Spun ca lupul s-a dat pe fata deoarece principala discutie in lumea catolica in prezent este cum sa scapam de papa [1] si singurul raspuns pe care l-au gasit catolicii este “numai Dumneuzeu ne poate scapa” deoarece alte mecanisme de a-l da jos nu avem. Altfel spus, da Doamne o boala sa ne scapi de el. Sarmanii nici nu viseaza ce urmeaza, caci Francisc asa dus cu pluta cum e, e copil cuminte pe langa cine ii va lua locul. Banuiala mea este ca viitorul papa va reusi sa distruga total Biserica Catolica in forma sa actuala si va fi probabil o papusa total conectata la levierele Noii Ordini Mondiale care mai nou poarta numele de The Great Reset. Dar oare Dumnezeu nu are grija de catolici? Nu stiu, dar stiu ca papa Francisc, asa dus cu pluta cum il vedem noi ortodocsii, a reusit sa faca curatenie in forul electoral – sau cum ii zice – al cardinalilor unde si-a plasat acolitii sai, care gandesc “pe aceeasi lungime de unda”. Evident, pe langa curatenia interna, papa Francisc loveste direct in fundamentul si telelia Bisericii Catolice – doctrina [2]. Nu trebuie decat sa reamintesc celor care traiesc pe alta lume, recentele devieri ale papei care i-au atras antipatia tutuor catolicilor (sinceri) prin deschiderea totala fata de homosexuali (vezi articolul). Sa ne intoarcem asadar la oile noastre. Bunaoara, sa revenim la intrarea papei Francisc in Catedrala Mantuirii Neamului (rebraduita de DanyBranding SRL in Catedrala Nationala). Sa presupunem ca papa Francisc nu ar fi atat de dus cu pluta cum este ci ar fi un papa mai … catolic nitzel. Chiar si asa, de ce trebuia sa fie papa primit in Catedrala Mantuirii Neamului care este teoretic un simbol al unitatii nationale realizate de BOR? Pai daca papa este invitat in acest simbol, ce altceva sa inteleaga crestinul ortodox decat ca papa ne uneste pe noi ortodocsii deoarece este capul nostru, de vreme ce toti se pleaca in fata lui si il invita in Catedrala Mantuirii? Nu stiu daca ati vazut filmul Mars Attacks! – martienii ataca pamantul si pentru a-si pecetlui suveranitatea asupra pamantenilor, ataca Casa Alba si il impusca pe presedinte. Casa Alba, ca simbol al unitatii si suveranitatii SUA a fost ocupata de martieni. Este simplu ca abc. Catedrala Mantuirii a fost ocupata de Papa, deci papa este suveranul ortodocsilor – este simplu ca abc. Sa intram acum in maruntaiele sarmalelor cu care compania DanyBranding a incearcat sa prezinte acest eveniment si vom vedea putreziciunea argumentelor. Din start taiem varianta ca papa a fost invitatul Sf. Sinod sau al PF-ului. Daca era asa, nu era invitat in Caterala NEAMULUI ci acasa la PF, adica

Read more

VIZITA PAPEI la Catedrala Mântuirii Neamului va dăuna grav mântuirii neamului

6 comments

Initial ma gandeam sa zic in titlu in loc de “va dauna grav” cu “va duce la iad” dar imi dau seama ca indiferent de ce fac papa si cu Daniel, mai exista o infima minoritate de ortodocsi care chiar daca toata BOR oficiala va merge al iad, vor reusi sa se salveze. Din pacate, mantuirea pe meleaguri mioritice devine din ce in ce mai dificila. Poporul este deja spalat pe creier, condus prin telecomanda si prin retele sociale, manat ca oile prin mall-uri, cei competenti batjocoriti si terfeliti in toate felurile, goniti afara si injurati de lepre si de paraziti, clerul – o armata de soldati slabi si neputinciosi, captivi intre o masa de credinciosi bleaga, neputincioasa, fara nici cea mai infima trezvie si fara discernamant si o ierarhie pe masura credinciosilor: lumeasca in deplinatate si cu minime dorinte si mai degraba nostalgii duhovnicesti, care doreste sa conduca turma in pace cat mai mare, fara niciun stres de la puterea lumeasca, ba poate chiar cu onoruri, praznice si aprecieri din partea stapanitorilor lumii – de unde si slugarnicia si frica de a lupta impotriva moravurilor conducatorilor tarii. Asa se intampla necazurile si raul: cate-un pic, pic pic. Necazurile vin in trepte, pentru ca Dumnezeu ne da timp sa ne pocaim si sa ne trezim. Din pacate, poporul roman nu a facut-o si acum urmeaza cernerea finala. Acum 9 ani, cand s-a lansat ideea construirii catedralei pe credit, imi manifestam temerea ca diavolul nu va pierde ocazia ca sa foloseasca o asemenea ocazie si un asemenea loc ca sa isi bata joc de ortodocsi prin intinarea unui loc pe care multi naivi si-l doreau si si-l sperau ca va fi “de mantuire a neamului”, tocmai prin capul lor in lume, adica papa. Iata citatul: “Nu ştiu de ce, dar un fior amar mă trece numai când îmi imaginez pe papa stând alături de patriarh în faţa altarului şi binecuvântând mulţimile de credincioşi “de toate cultele”. Parcă şi văd televiziunile transmiţând în direct din magistrala catedrală, în premieră “mondială”, prima împreună-slujire a papei cu un patriarh ortodox. Vi se pare grotesc scenariul? Probabil lucruri şi mai grave ne aşteaptă.” MÂNTUIREA NEAMULUI PE CREDIT La 10 ani de la acest articol, aceasta temere a mea se va intampla. Sunt la fel de speriat ca oricare altul de previziunile mele sumbre care speram sa fie doar expresia unei viziunii pesimiste si sceptice care ma caracterizeaza in general si nu .. altceva. Fereasca-Dumnezeu ca sa mai fie si alte articole pe tematica “dupa cum spuneam”, sincer m-am cam saturat si eu. Binecuvantata este ignoranta spune englezul, din pacate nu toti am primit aceasta binecuvantare. Ce bine ar fi sa nu ne pese, ce bine ar fi sa nu stim, sa nu fim afectati si sa traim linistiti si fara griji de astea, doar cu grijile noastre. Dar oare, chiar e bine sa bagam capul in nisip si sa nu ne ingrijim de mantuirea noastra, a familiei noastre, a prietenilor nostri, a poporului nostru? Prima

Read more

Pr. Necula şi gândirea nemţească

15 comments

Pentru ca prietenii de la RIC au inchis comentariile la articolul despre “propovaduirea” pr. Necula de la o adunare de sectari, am gasit de cuviinta sa mai fac cateva adaugiri la comentariile mele de acolo. As face mai intai un rezumat al problemei, pentru cei care intra aici fara a cunoaste problema. Asadar, de Duminica Ortodoxiei din acest post, pr. Necula a gasit de cuviinta sa mearga sa incerce o mica convertire la sectari, iar dupa cum singur se lauda, a luat chiar si binecuvantare de la ierarh. Care ierarh, dupa cum stim, este #2 in topul ierarhilor ecumenisti. Dupa cum stim si marturisim, ortodoxia este singura credinta adevarata, toate celelalte culte autointitulate crestine in mod eronat fiind de fapt religii noi inspirate din ortodoxie, care au mentinut doar cateva elemente, mai exact pe acelea care le-a convenit la fiecare. Si oricat de banal sau strident suna pentru unii, trebuie sa repetam de cate ori este nevoie ca Biserica Ortodoxa este singura Biserica, restul fiind altceva. Si chiar daca Dumnezeu este unul – cu toti suntem de acord – trebuie mentionat si faptul ca stirbirea celui mai mic adevar nu mai este adevar, prin urmare si orice eliminare sau adaugare cu privire la credinta naste o noua religie, deoarece din start inchinarea se face unui alt Dumnezeu. Sa luam de exemplu catolicismul. Dupa cum stim, in ortodoxie marturisim ca ne inchinam Tatalui, Fiului care S-a Nascut din Tatal si Sfantului Duh care purcede de la Tatal. Intelegem sau nu intelegem aceste taine, noi asta marturisim. Catolicii au mai adaugat la aceasta definitie ca Sfantul Duh purcede si de la Fiul, si au creat astfel un nou Dumnezeu. Pentru cei care am facut matematica, intelegem cat de mult schimba intr-o expresie adaugarea celui mai mic element. Cu atat mai mult inseamna schimbarea formulei care defineste dumnezeirea si cu atat mai mult cu cat aceasta formula ne-a fost revelata de Dumnezeu, nu nascocita sau descoperita de minte umana. Acesta a fost insa doar inceputul si cu toate ca chiar daca ar fi schimbat doar filioque catolicii s-ar fi inchinat unui cu totul alt dumnezeu si ar fi avut astfel o cu totul alta religie, cu atat mai mult au schimbat de atunci, incat ce putem spune ca mai avem in comun ortodocsii cu catolicii azi mai mult decat avem cu budistii? Iar daca asa sta situatia cu catolicii oare cu cat mai departati suntem de protestanti? Nu cu mult ar spune Pr. Necula, de vreme ce a gasit de cuviinta sa mearga sa ii converteasca. Ca banuiesc ca nu s-a dus la ei doar ca sa incerce senzatii tari, caci atunci si-ar lua osanda stiut fiind “ca nu voi spune taina Ta dusmanilor Tai”. Ori Pr. Necula ca preot ce este cunoaste riscul luarii in desert a numelui Domnului, deci nu s-a dus la sectari doar sa exerseze arta predicarii, ci cu scopul clar de a duce lumina si de a le arata acestora ce inseamna de fapt ortodoxia. Caci probabil gandea parintele ca acestia nu cunosc ortodoxia, de aceea

Read more

Ecumenismul nu este în criză

3 comments

Ca în fiecare an în săptămâna a treia a lunii ianuarie a avut loc şi anul acesta săptămâna de rugăciune ecumenistă, în urma căreia putem observa că ecumenismul nu este în criză. Şi deşi “ruga pentru unitate nu este entuziastă – cum menţionează PF Daniel [1], dar nu se problematizează de ce – aceasta este statornică”. Şi aşa cum statornică este şi adâncirea lumii în criza totala şi aşa cum paşii câtre război nu sunt deloc fără entuziasm, tot aşa şi “bisericile” lumii sunt chemate de forţele întunericului să conveargă şi ele către “unitatea” de care va fi nevoie după ce haosul care va începe în curând îşi va face lucrarea şi în urma lui se va naşte un “mântuitor” căruia i se vor închina toate popoarele şi care va avea nevoie bineînţeles de o “infrastructură” religioasă pentru că va fi un “om al păcii”. Asta înainte să se declare “dumnezeu” şi să ceara tuturor “să se boteze” în numele lui.   Ce să înţelegem noi din toată destrăbălarea asta ecumenistă? Avem multe de înţeles şi multe de învăţat. Să fim însă cu mintea deschisă, curiosi dar atenţi şi fără prejudecăţi. Să trecem peste amărăciunea iniţială pe care o trăim de fiecare dată ca ortodocşi care suntem făcuţi fraieri şi „cu probleme” de ierarhii noştri care s-au luat în hora asta dezinhibată, fiind consideraţi „potrivnici unităţii” pentru că am citit şi noi sfinţii părinţi şi cunoaştem cât de cât canoanele şi trecând peste toate acestea să punem gândul bun înainte căutand lucruri de folos precum albina care culege doar nectarul şi nu se atinge de murdărie.   Mai întâi eu aş propune să înţelegem şi să acceptam cât mai profund faptul că lucrurile nu merg spre bine, mai ales pentru noi ortodocşii români. Vedem cum şi grecii primesc lovituri, dar pentru că întâi-stătătorii lor sunt oameni sfinţi, primesc cununi şi prigoane, în timp ce ierarhii noştri sunt curtaţi de majoritatea politicienilor [2], ba chiar temuţi de către alţii [3] dacă nu de toţi. Activitatea bisericească pare înfloritoare: se construiesc biserici, ba chiar în toiul crizei a început contrucţia la o mega-catedrală, se dezvoltă trusturi media puternice, se implementează proiecte europene nenumărate cu bani grei care stârnesc invidia bugetarilor cărora li se taie salariile, pe scurt biserica nu pare a fi în criză, cel putin material. În spatele acestei imagini însă, viaţa duhovnicească şi lucrarea bisericii este cu totul alta, iar această aşa-zisă săptămână de rugăciune este un exemplu. Sunt însă nenumărate alte exemple ale problemelor cu care se confruntă biserica în plan spiritual real, nu de faţadă. Cum s-ar spune în lupta din lina întâi nu pe hârtie sau în razboiul propagandistic. Săptămânal apar exemple şi cei de la “Război întru cuvânt” fac o muncă sisifică să le semnaleze şi să tragă semnale de alarmă. Nu le voi enumera aici, dar cred că cel mai strigător la cer este exodul tăcut al multor ortodocşi către secte şi succesul propagandei sectare pe fondul decăderii stării morale a slujitorilor şi a credincioşilor

Read more