BNR, Isărescu, SRI, Marele Reset

Toate sunt legate între ele şi noi suntem legaţi de toate dacă nu dăm din coate. Din nou a început BNR să publice articole prin presă ca să “atragă atenţia” cum că “macrostabilitatea este în pericol”. Dar prin controlul cursului artificial în favoarea importurilor, BNR este cel mai mare destabilizator al României. Nici Putin, nici corupţia partidului unic al coaliţiei şi nici măcar dominaţia tutorilor imperiali nu ne-au făcut rău mai mare ca BNR prin controlul banului. Fără contribuţia BNR, niciodată nu am fi avut aceste deficite comerciale record şi o economie nesustenabilă, nedezvoltată şi complet dependentă de schemele financiare oferite de BNR marilor “investitori” care ştiu să beneficieze de “particularităţile” (ca să nu zic schemele) financiare ale “mediului” românesc. Am nenumărate articole în care explic în detaliu care e treaba şi cu cursul şi cu RMO-urile şi cu dobânda de referinţă. Pe scurt, dacă cursul ar fi liber, orice exces de importuri ar fi reglat automat. Lipsa importurilor ar stimula producţia internă care ar duce la dezvoltare economică, putere de cumpărare şi pe scurt la prosperitate. Controlul cursului este cheia succesului chinezesc. Însă spre deosebire de România unde Isărescu de peste 30 de ani stimulează un leu tare, chinezii au avut mereu grija ca să aibă o monedă mai slabă decât în realitate. Astfel, au făcut moneda slabă (prin instrumentele financiare specifice băncii centrale), au stimulat exporturile, prin asta au dezvoltat capacităţi interne de producţie, salarii mari, forţă de muncă diversă, specializată dar mai ales motivată, au atras investiţii străine şi au cumulat prin excesul de valută rezerve pe care le-au folosit în perioadele de criză pompând creditare în economie. Iar pentru cei care zic că China este sistem comunist, le atrag atenţia că nu e nimic diferit de sistemul actual condus de BNR. Atât economia noastră cât şi economia chinezească sunt conduse de banca naţională care reglează puterea monedei, dobănzile de referinţă, lichiditatea din sistem, regulile de creditare etc. Rezultatul economic este direct şi în 90% consecinţa politicii monetare, politica fiscală – spre care acum aruncă mâţa moartă BNR prin articole de genul ăsta – este copil (rău) mic prin potenţialul redus în sensul că oricât de coerentă şi orientată spre dezvoltare ar fi fiscalitatea, când cursul şi dobânzile sunt tunate, controlate şi administrate în vederea sifonării profiturilor în afară cât mai facil, niciodată nu vom putea recupera nu doar deficitul faţă de alte ţări UE ci nici din deficitul faţă de Turcia care neavând povara reglementărilor UE şi având o bancă naţională independentă, focusată pe dezvoltarea ţării nu a îmbogăţirii viceregilor din Imperiu, a crescut de la 12 miliarde în 2014 la 24 de miliarde anul trecut, adică dublare (sursa date: trendingeconomics). Asta în condiţiile în care SUA au făcut tot posibilul ca să distrugă economia turcilor pentru a-l pedepsi pe Erdogan. Deci cumva Turcia a avut această evoluţie neavând acces la linii de credit generoase cum li se pompează proştilor pe creier că România “are acces” la “fondurile europene” care ne mai fac şi nouă un

Read more

DE CE CONTROLUL PRETURILOR A ADUS DEJA UN DEZASTRU MAI MARE DECAT CORONAVIRUSUL

România face paşi fermi spre întoarcerea la comunism. Sunt lucruri pe care le-am prezentat aici pas cu pas de-a lungul anilor şi rareori mai găsesc motivaţia să zic ceva nou. Căutând în site când am mai scris despre inflaţia cauzată de tipărirea de bani din perioada plandemică, am dat peste un articol din Aprilie 2020 când inflaţia era sub 5%, adică cam cât era de prin 2018. Pe atunci la ziarele economice se publicau articole cu numărul de cazuri noi la TV de asemenea, se făcea “campanie” de informare … Anyway, iată câteva extrase: Pe masura ce pseudo-carantina blocheaza economia in timp ce bugetarii care freaca menta si acum nu mai trebuie sa mearga acasa, umplu parcarile la mall-uri si la hypermarket-urile de bricolaj, micile firme se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari, fiind afectate sectoare din ce in ce mai variate. Blocajul se intinge ca o metastaza foarte agresiva in intreaga economie. Aprilie 2020 – DE CE CONTROLUL PRETURILOR VA ADUCE UN DEZASTRU MAI MARE DECAT CORONAVIRUSUL A venit acum momentul pentru o scurtă paranteză. Pe cât l-am critica pe Cuţu pe-aici a avut un mic merit – nu s-a dedat la controlul preţurilor, cel puţin pe faţă. Au fost discuţii cu marile lanţuri alimentare, cu uşile închise unde probabil s-a semnat vreun “gentlemen agreement” cum că nu vor încerca să profite de situaţie. Vă reamintesc că la acel moment, micile magazine şi pieţele erau cam închise în timp ce hypermarketurile erau singurele opţiuni şi prin urmare puteau mări cât vroiau preţurile, mai ales că exista şi o stare de panică care s-a manifestat cum bine ştim pe hârtie igienică, pe ulei, pe conserve s.a. – chestii bune în caz de SHTF. Cu toate acestea, Cuţu nu a avut 2 neuroni să judece prea bine situaţia cu virusul, cum că e făcut în laborator ca să sperie oile şi să le subordoneze Big Pharma. Sau poate nu a avut 2 altceva, care să îi permită să zică nu, pe aici Arafat nu trece! Să trecem la un următor citat, care din fericire nu s-a materializat şi asta probabil datorită lui Câţu: Pe masura ce lanturile de aprovizionare se refac si incep sa circule tirurile mai fluent, cei care maresc preturile ar putea da inapoi. Insa daca statul isi baga picioarele si incepe cu controlul preturilor, nu exista cale de dat inapoi. Aprilie 2020 – DE CE CONTROLUL PRETURILOR VA ADUCE UN DEZASTRU MAI MARE DECAT CORONAVIRUSUL Statul nu şi-a băgat coada şi preţurile nu au explodat. A mai ajutat la acest control şi fluxul de produse ieftine din Ucraina care fiind în stare de război a primit dezlegare la graniţă şi a pompat în UE tot ce putea pompa ce a mai rămas din industria alimentară după invazie. controlul preturilor a fost deja instituit pe utilitati. In loc sa taie accizele (daca le pasa de preturi) si sa taie impozitele, guvernantii vor sa arata ca le pasa de bopor si limiteaza preturile. Asta este cea mai

Read more

Care-i taina cu banii digitali ai băncilor centrale?

Nu știu termenul în română, în engleză le zice – Central Bank Digital Currency (CBDC). Așa le voi zice în continuare. Care ar fi deosebirea între leu și leul digital? Că doar și acum leul e digital că oricum se produce din nimic și când vrea să pompeze un miliard de lei, BNR bate la tastatura zerouri și așa iau naștere banii … Dar ca să ajungă la oameni, leii trebuie să treacă prin bănci. Apoi băncile pot să dea și ele credite. Deși leul este moneda oficială, pentru plăți trebuie în general să trecem tot prin bancă. Ca clienți, folosim cardul, dar magazinele platesc un extra-impozit care e numit comision per tranzacție și care sare de 1%. Practic, prin felul actual de operare, cum mare parte din tranzacții sunt prin card, băncile taxează procent din PIB dar nu e 1 procent ci mai multe, deoarece după ce încasează banii, pe lângă acel 1%, companiile mai au de făcut și alte operațiuni. Dacă dorește să scoată de la ghișeu lei, mai plătește cel puțin 0.5% la bancă. Ei bine, CBDC-urile vor putea fi tranzacționate între oameni direct, fără intervenția băncilor. Practic băncile nu prea vor mai avea niciun rol, poate doar de creditare. BNR va lansa o aplicație pe care toți o vom încărca. Apoi, firma la care lucrăm ne va transfera banii în aplicație direct din aplicația lor de la BNR, fără să mai trecem prin bancă. Idioții se vor bucura – ce cool, nu mai plătim comisioane. Catch-ul este că tot controlul banilor va fi la BNR. Zici ceva de Holocaust? Pac! Aplicația nu mai funcționează și ești homeless. Acum încă e posibil să trăiești în România fără cont bancar, dacă lucrezi la negru (dar nu numai). Cu CBDC nu vei putea vinde sau cumpăra fără “binecuvântarea” BNR-ului. Practic va fi o cedare totală a suveranității către BNR care e supusă Băncii Băncilor Centrale din Elveția, unde Isărescu merge aproape săptămânal. Controlul este însă o grijă îndepărtată. Că cetățenii cuminți zic și acum – ei, mare bânză, ce acum băncile nu ne controleaza? Nu! Acum dacă vreau, scot banii de la bancă și merg la magazin și plătesc și teoretic daca am bani mulți, nu mai am nevoie de bănci cât oi trăi. Nu și când vor fi introduse CBDC-urile. Adio anonimitate! Adio libertate! Adio confidențialitate! Evident că totul va fi înregistrat, orice tranzacție va fi introdusă într-o bază de date cu informații legate de cine a făcut plata, cine a primit, data, locația, bunurile, etc. Deja în România se fac acum măsuri ca toate produsele să aibă cod unic la nivel național și să fie înregistrate în programele de contabilitate și toată contabilitatea să fie transmisă către bănci, adică o factură să includă codurile unice la nivel național ale produselor și prețurile și factura în format electronic să fie transmisă către ANAF. Practic, cu sau fără CBDC-uri, în curând ANAF va știi tot ce cumperi deoarece acea factură va include și cardul cu care faci plata și

Read more

Meandrele gazului rusesc

Războiul economic este un front complex despre care cu greu putem trage unele concluzii deoarece suntem departe de a știi toate amănuntele. Dar unele lucruri le putem vedea și altele le auzim. Bunăoară, eu zic că directorul Agenției Internaționale pentru Energie nu trage semnale aiurea: Europa trebuie să se pregătească pentru tăierea completă a gazului rusesc. Dependența Germaniei – nu a României – de gazul rusesc Un lucru care nu se spune în presa românească este cât de dependentă este Germania de gazul rusesc și cât de independentă este România. Dar deoarece în EU cele bune trebuie să fie date nemților și cele rele împărțite la toți, s-a decis (la capul UE) ca la gaze să nu fie sancțiuni – toți să poată importa, deși e bine tu Românie ca dacă nu ai nevoie să nu imporți (ca să îi pedepsești pe ruși). Dar deoarece rușii sunt malefici, trebuie să îi pedepsim cu ceva și prin urmare tăiem total importurile la minereul de fier și la îngrășăminte agricole (de care Germania nu are nevoie, dar mica economie a României are drastic de suferit de pe seama acestor sancțiuni). Una peste alta, ce trebuie să înțelegem noi românii este că UE nu este un bloc unit, sau mai bine zis este unit în jurul nemților și al celor din jurul nemților iar interesele României sunt la coadă. Dar pe cât de mult încearcă UE să jongleze în politica de sancțiuni pentru a nu afecta stabilitatea economică a Germaniei indiferent de stabilitatea economică a României, cu privință la sancțiuni, marea problema a nemților este că nu se pricep deloc să prevadă viitorul. Așa cum au pompat o grămadă de bani în acea conductă care a rămas neterminată, deoarece nu s-au prins că rușii nu se vor opri la Crimeea ci se vor opri acolo unde o să îi oprească cineva, tot așa acum Germania nu a tăiat gazele rușilor când această acțiune ar fi contat și i-ar fi durut pe ruși, ci se va ajunge să le taie rușii gazele când ei își vor diversifica livrarea și nu vor mai fi dependenți de rublele venite de la nemți. Căci apropos, în caz că nu știați, prețul gazelor și al petrolului rusesc nu este redus, așa cum ne mint unii. Fiind platit în ruble, prețul este mult mai mare decât cel al cotațiilor în euro, din cauza cursului de schimb. Practic cursul rublei este dictat de ruși și menținut la un nivel pe care și-l doresc ei, prin simplul fapt că toți cei care cumpără gaze și petrol (sau măcar o parte) sunt obligați să cumpere ruble de la bănci rusești care au cursul evident artificial. Iluzia alternativelor Dacă ar fi existat alternative la gaz, acestea ar fi fost folosite. Energia nucleară, cărbunele, hidro și altele sunt complementare la gaz, adică folosesc cât-de-cât în zonele unde sunt disponibile. Adică: o centrală nucleară franceză (că nemții le-au închis) poate da surplusul de energie pentru un orășel mic din Germania. Dar nu există încă o

Read more

Recapitulare economie

Rusia Principala lovitură primită de ruși a fost înghețarea rezervei Băncii Naționale a rușilor din străinătate. Nu am surse, dar din auzite ar fi vorba de 600 miliarde dolari. Ceea ce este suficient de mult pentru a porni un război. Singurul motiv pentru care Rusia nu a pornit război deși are 600 de miliarde de dolari înghețați este deoarece va băga în tratatul de pace cu Ucraina (la care și SUA/UE vor fi co-semnatari) că fondurile sunt deblocate. Între timp, cei 600 miliarde cresc o dată cu dolarul. Ca fapt divers această măsură este unică în istorie, cel puțin eu nu știu alta. Nici în perioada Războiului Rece nu a existat așa ceva. Pe o scară de la 1 la 5 această măsură aș pune-o la 4 unde 5 inseamnă război nuclear și războiul din Ucraina l-aș trece la 3. De notat că dacă tratatul de pace nu va fi semnat, Rusia nu va avea parte de dezghețare de unde rezultă un puternic argument pentru prezicerea continuării unor escaladări dincolo de Ucraina. Ca să înțelegem mai clar această măsură, prin acest îngheț practic ordinea mondială actuală a fost total dezmembrată. Prin urmare, Rusia poate face orice, nu mai ține cont de nicio legislație și niciun tratat și nu îi pasă dacă face abuzuri sau e catalogată într-un anume fel. Singurele contrângeri sunt legate de ecuația riscuri/oportunități. Evident că – ducând la extrem scenariul – un război nuclear cu SUA pe acest motiv (al înghețării banilor) este la maxim de risc pentru Rusia și deși este regurgitat, nu are niciun avantaj în acest moment. Dar Lavrov are dreptate – războiul a început. Pe lângă înghețarea fondurilor băncii naționale, unele bănci din Rusia au fost excluse din SWIFT. Nu toate! Nu cele din Belarus. Asta înseamnă dificultăți de funcționare adică costuri suplimentare. Ce trebuie însă să știm este că nu toate băncile au fost excluse. Astfel, de exemplu, Reserved încă poate face afaceri în Rusia și încă poate să-și transfere profiturile în afară sau să facă plăți din Rusia direct către furnizorii din China, folosind Swift. Pe o scară de la 1 la 5 această măsură aș pune-o la 1. Tot la 1 aș pune și eliminarea băncilor rusești de la conducta de bani a sistemului financiar anglo-american. Practic băncile rusești nu mai au acces la credit în vest. Dar în ce măsură mai au nevoie de acest credit, este altă discuție. Cu cât importurile din vest sunt mai puține, cu atât nevoia de dolari a rușilor este mai mică și prin urmare nevoia de credit în dolar. Cu privire la celelalte sancțiuni, fenomenul este următorul și nu a fost deloc imposibil de prezis, ba chiar era foarte simplu. Faptul că s-a ajuns în actuala fundătură este evident calculat. Concret, inițial, din cauza șocului, rubla a explodat. Băncile rusești – în ciuda pregătirilor – nu au mai avut dolari, lumea scotea dolarii din bănci, bani nu mai intrau în bănci. Rușii au băgat restricții (10.000 dolari retragere) similare grecilor în perioada fierbinte

Read more

Se merită investițiile în imobiliare în 2022?

Nu. De fapt, depinde. Ca principiu general, orice oportunitate trebuie fructificată. Prin oportunitate se înțelege că mă refer la chilipiruri. Prin chilipiruri înțeleg terenuri în zone centrale la prețuri foarte mici. Cât mai centrale. Dar nu doar terenurile centrale la un preț bun reprezintă oportunități ci mai ales terenurile agricole. Dacă discutăm de investiții … Bineînțeles că investiția în terenuri agricole necesită oarecare cunoștințe agricole, ceea ce nu e la îndemâna tuturor, pe când un teren ieftin cumpărat într-o zona fierbinte, e de la sine înțeles că este o investiție. Deci dacă terenurile centrale (la preț de discount) și cele agricole sunt bune de investit, ce putem spune de restul terenurilor? Nu putem acoperi toată povestea legată de categoriile de investiții, termenul de randament, scopul investiției etc. De asemenea, deși nu am menționat se înțelege că investiție se face cu surplus, creditare pentru cumpărare este păcănele. Poate cu mici excepții – super discounturi incontestabile. Deci restul terenurilor au ajuns cumva la un platou, deși nu au recuperat nivelul din 2008 – deși depinde de zonă. În contextul inflației, există două mari necunoscute. Pe de o parte, inflația prezintă risc pentru bani dacă stau degeaba, pe de alta, creșterea dobânzilor (pași timizi deja se fac) va duce cel puțin la o răcire a pieței dacă nu la în îngheț. De unde un răspuns corect este mai degrabă că între centru și agricol, fiecare teren trebuie analizat bine prin prisma perspectivelor de vânzare chiar într-o perioadă mai rece. Ce putem spune despre alte imobiliare? Casele de asemenea sunt la un maxim și cum dobânzile sunt în creștere, așteptările sunt negative. Evident, că excludem din discuție oportunitățile, din nou – mai ales casele care de fapt sunt terenuri, peste 50% din valoare e dată de terenuri. Dar a cumpăra acum o casa pentru a o revinde peste un an doi la preț mai mare sau pentru a o închiria este un risc din cauza creșterii dobânzilor. A venit acum momentul să discutăm și despre lebăda neagră. Cel puțin pentru oile de pe meleguri mioritice. Dacă începe răzbel în Ucraina, cum noi suntem graniță, cel puțin ceva fonduri se vor retrage din România și cel puțin valuta va sălta nițel și totodată investițiile se vor reduce spre zero în imobiliare – nimeni nu vrea să construiască într-o zonă unde e posibil să înceapă război și bombele să facă praf construcțiile. În caz de lebădă neagră casele vor fi mult mai afectate decât terenurile. Multe efecte se pot întâmpla în caz de război în Ucraina. Să ne gândim numai la câți români vor fugi înapoi la muncă în afară și vor dori să scape de proprietățile mioritice? Sau câți de acolo își vor trage rudele de aici și vor vinde pe nimic orice, doar ca să accelereze vânzarea, în urma fricii de extindere a războiului și la noi. Nu vreau să mai lungesc prea mult, cert este că nu prea e vremea de flipping de case, ca să nu mai zic că oricum zonele contează

Read more

Blackout

Creșterile de prețuri pe cât de masive se văd deja, pe atât de nesemnificative vor fi în fața unor probleme mult mai mari cum ar fi lipsa de combustibili și / sau lipsa furnizării de electricitate și / sau lipsa furnizării de gaze naturale. Vă mai amintiți de articolul în care explicam ce înțelege Powell prin termenul “inflație tranzitorie”? Ei bine, deocamdată nu se întrevede o oprire a creșterii, ba din contră – o întețire a creșterilor. Deocamdată în Europa … Nimeni nu știe cauza exploziei peste noapte cu 60% a prețurilor … nici măcar Goldman Sacs. Evident că se va da vina pe ruși, cum că încearcă să folosească momentul de … tensiune pe piața comodităților pentru a rezolva problemele de la Nord Stream 2. Chiar și GS speculează că rușii cer contracte multi-anuale și babane pentru cei care vor gaz. Problemele sunt însă globale. Există criză de cărbuni peste tot, centralele electrice nu mai au ce sa ardă ca să producă electricitate. Chinezii pe alocuri taie electricitate de la fabrici. Olandezii au oprit serele deoarece costul la energie electrică a explodat. În Marea Britanie au oprit fabricile ce îngrășăminte. Toate aceste evenimente vor avea impact pe piața produselor alimentare în lunile care urmează. Întorcându-ne la gazele din Europa, rușii anunțaseră deja că în octombrie o să trimită mai puțin gaz. Nu știu motivele, dar este evident că Rusia poate produce mai multe și acum are și conducte mai multe. Prin urmare, e normal să își asigure un preț bun prin nițică încordare a mușchilor. Energia electrică este clar principalul levier prin care se încearcă distrugerea economiei globale. Certificatele verzi sunt doar o componentă. După cum știm energia se poate produce din cărbune, gaze sau petrol și apoi din … verzi – în această ordine este și prețul. Adică, din cărbune este cea mai ieftină și din solar/eolian cea mai scumpă. Pe lângă restricțiile introduse de UE care impune ca X% din energie să fie verde, colac peste pupăză prețul cărbunelui și al gazelor a crescut deoarece multe mine s-au închis – pe de o parte – și rușii speculează situația pe de altă parte. Dar de ce s-au închis minele de cărbuni? Din cauza … “verde”. Când anunți că până la nu știu ce dată, nu știu ce procent trebuie să fie verde, este clar că în viitorul apropiat nu va mai fi nevoie de atâta cărbune și prin urmare nu se mai fac investiții în mine și prin urmare tăierea este bruscă. “Înverzirea” energiei se face mult mai rapid decât producerea alternativă poate prelua ce se produce din cărbune. Că oricum va fi imposibil să se mențină capacitățile de producție cu surse “verzi” e altă discuție, dar reailtățile sunt că nebunii vor să taie repede din minele de cărbune ca să aibă aer doar pentru ei. De ce altfel ar impune aceste măsuri drastice care au distrus piața energetică și au explodat prețurile? Teoria mea este însă că nu atât aerul îi preocupă pe liderii europeni responsabili

Read more
1 2 3 4 114