Suntem deja în (ciber)război cu Rusia

Vrem sau nu vrem să recunoaștem, România, NATO, UE, SUA sunt deja în război cu Rusia. Și războiul nu este rece, ci este cald. Faptul că nu vedem bombe care să cadă, este doar o chestiune de timp. Așa cum în războiul “fierbinte” mai sunt zile, mai sunt locuri unde viața merge înainte și lumea își vede de treaba până cade bomba, tot așa și la noi acum – e un moment de aparentă liniște.

Dar să intru deja în ce doresc să elaborez: Ucraina recrutează cetățeni străini pe rețelele sociale (Twitter) pentru a ataca Rusia. Teoretic, chiar în timp ce Biden și șefii NATO zic: nu vrem să începem WW3, nu vrem să escaladăm la nucleare, există posibilitatea, ca soldații americani, când termină serviciul, să meargă acasă și de plictiseală să intre pe canalul Telegram unde e coordonat atacul asupra Rusiei și să răspundă apelului ucrainienilor.

Bine, am putea zice, dar asta nu înseamă că e război. Pe bune? Dacă acei hackeri controlează mersul trenurilor din Rusia și provoacă un accident, nu este același lucru cu lansarea unei bombe din SUA către Rusia care aterizează pe acel tren? Adică consecințele sunt cumva aceleași, faptul că o persoană a reușit asta independent, fără concursul statului și al guvernului … mult succes să dovedești asta!

Ne reamintim alegerile din vremea lui Trump când a fost acuzat că rușii l-au ajutat. Americanii au arătat cu degetul înspre ruși. De ce? Pe lângă faptul că le convenea, au avut ceva indicii … Părerea mea, ca observator al activității pe rețelele sociale din România, cam 50% dintre userii cu atitudine anti-ucraineană acum pe rețelele sociale sunt boți, adică nu sunt persoane reale. Aceștia postează mesaje din narativul: Ucraina ne-a furat Bucovina, ucrainienii nu au permis școala în limba română, Ucraina nu este o țară, Kievul este leagănul ortodoxiei rusești, SUA are laboratoare de viruși în Ucraina și e ok atunci ca rușii să omoare mii de ucrainieni etc.

Poate trebuia să fac întâi o descriere a situației actuale pe frontul hackingului, dar am început cu această știre pentru că este un punct de escaladare cu potențial foarte mare și deloc observat în prezent.

Bunăoară, mulți se întreabă cum de nu au dat rușii nicio lovitură pe plan cibernetic și cum de deocamdată băncile merg, site-urile merg, facebook merge etc. Ei bine, părerea mea e că rușii nu prea au aceste capacități. Hackerii ruși au, adica da, pot da jos cu o bancă dacă vor, dar nu pot câștiga nimic. Hackerii ruși pot ataca – și atacă – asseturi de unde pot stoarce ceva. De exemplu, poate sparg o aplicație financiară folosită de milioane de oameni și sifonează 1$/săptămână de la fiecare user, fără să se laude și încercând să țină ascunse aceste sifonări cât mai mult timp. Sau: sparg aplicația unei bănci, dar nu fac nimic decât când un utilizator ajunge la o anumită sumă – așteaptă o recompensă mare, nu sifonează 1000 de lei ci așteaptă sau cauta utilizatori cu 100.000 de lei.

Dar statul rus nu are astfel de asseturi, din simplul fapt că cei care se pricep cel mai bine la hacking, preferă să lucreze independent și să nu fie la cheremul lui Putin sau al oricărui guvern. Sunt oameni discreți, extrem de discreți, care folosesc 99% din abilități ca să-și ascundă urmele și doar 1% ca să spargă ceva.

Nu zic că poate rușii nu au posibilități – evident, au servicii IT specializate în spart chestii. Dar una e să ai un serviciu cu 100 de oameni și alta e să ai la îndemână o agenție de recrutare hackeri care îți poate aduce printr-un sistem MLM bine organizat 10.000 de conturi fictive extrem de bine consolidate, care nu pot fi detectate de filtrele rețelelor sociale, care par reale 100% și care să pompeze pe narativul pe care ți-l dorești tu, ca client care îi plătește.

Ce doresc să spun pe scurt este ca până hackerii ruși nu sunt câștigați ideologic de Putin și nu sunt convinși că e bine să lupte, nimic rău nu se va întâmpla cu băncile din vest. Poate nimic rău făcut de ruși, că de iluminați nu putem garanta.

Pe cât sunt de interesante și de exotice discuțiile despre hacking și ce se poate face, prea puțin se menționează – ba chiar deloc – că există totuși și hackeri buni care au grijă ca internetul să meargă. Și aceștia în niciun caz nu sunt angajați de guverne. Din start, hackerii buni au făcut internetul rezilient – să nu uităm că scopul inițial al internetului și ideea care a dus la formarea sa sub formă de rețele, a fost rezistența la un atac nuclear a unei structuri de comunicare și comandă.

Înainte de internet, să zicem că rușii depistau unde era centrul de comanda al armatei SUA și de unde se transmiteau ordinele. Îl bombardau și rezolvau! Soldații nu mai primeau comenzi, informațiile nu mai se duceau la comandă unde să fie analizate și apoi noi ordine trimise către forțele rămase în picioare. Problema s-a rezolvat prin structura de rețea care permite redundanță și funcționare chiar când unele puncte din rețea sunt dezactivate.

Întorcându-ne la războiul cibernetic, chestiunea aici este că oferă nenumărate oportunități de dezinformări și mașinațiuni strategice. De exemplu, Rusia văzând intenția Ucrainei, poate simula unele slăbiciuni și poate permite unele acte de sabotaj pe care apoi să le pună în față drept casus beli cu un anume dușman.

Am mai menționat că intuiția mea este că Rusia nu se va opri la Ucraina ci va încerca spargerea NATO prin lovirea celei mai slabe zale din lanț. Lovirea însă trebuie să fie extrem de justificată, adică să creeze condițiile favorabile ca punctul acela 5 din tratat să nu fie activat sau chiar dacă sunt condiții de activare, opinia publică din țările care dau direcția în NATO să se opună intrării în război cu Rusia. Un scenariu posibil, l-am mai prezentat – dacă România încurajază Moldova să provoace Transnistria, Rusia poate răspunde și poate ocupa Moldova. Atunci România poate să apere Moldova și să intre în conflict direct cu Rusia. Rusia poate răspunde cu o nucleară și poate astfel speria populația din SUA care va cere politicienilor să se abțină, deoarece România și-a făcut-o cu mâna proprie … Nu știu cine și-ar dori un asemenea scenariu mai mult: SUA sau Rusia.

De partea cealaltă, există posibilitatea ca Rusia să aibă capacități distructive masive dar să nu le folosească deocamdată – prea ar bate la ochii. Cu ajutorul chinezilor, eu sunt sigur că rușii pot face mult rău și e posibil să nu fii fost pregătiți și încă să lucreze la aceste arme informatice.

Concluzia acestui articol este că trebuie să învățăm să ne protejăm de riscurile digitale. Și asta nu se face cu antivirus ci cu eliminare completă a telefonului mobil și eventual chiar a calculatorului. Generalii ruși care au murit, au fost depistați prin telefon, ucrainienii au primit informațiile de la americani și comando-uri specializate ucrainiene i-au neutralizat pe cât erau ei de generali. Faptul că nu foloseau echipamente securizate, pe care probabil rușii le au, arată că rușii chiar s-au arătat slabi. Adică, e posibil ca nu doar la arătare să fie slabi, ci chiar să fie. Iar faptul că după primul general omorât printr-o asemenea tehnică, au mai existat încă 4, denotă fie prostie cruntă, fie lipsa unor mijloace de comunicare securizată.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.