De ce legea “protejarii” agricultorilor romani nu ii protejeaza

Pentru cei care nu stiau, s-a dat legea “protejarii” producatorilor romani de produse agricole. Un mic mare pas catre socialismul multi-agricol dezvoltat. Protectionismul nu e neaparat un lucru rau daca este facut cu cap. Sa incepem cu un exemplu de protectionism facut bine in Romania, desi cu jumatate de masura: scutirea de impozite a fprogramatorilor. Aceasta scutire, a oferit posibilitatea ca programatorii sa primeasca cu o țâră mai mult salariu, povara fiscala fiind mai mica pentru angajatori. In timp sectorul s-a dezvoltat si cred ca in prezent a depasit agricultura. Dupa parerea mea, scutirea insa nu e cauza dezvoltarii, aceasta ar fi venit oricum avand in vedere diferenta majora intre salariile programatorilor din vest si cei din Romania. Pai diferente exista pentru orice sector ar putea spune nestiutorii! Da, asa este, insa spre deosebire de alte sectoare unde e mai greu pentru un muncitor roman sa fie angajat de o companie din vest, in IT exista posibilitatea lucrului la distanta si fara reducerile fiscale, multe firme ar lucra la negru. De altfel, aceasta lege a deducerilor impozitarii a fost data nu din vreo desteptaciune a vreunui politician roman ci din faptul ca pana prin anii 2002  cand a fost data, mai toate firmele din IT lucrau la gri: ofereau pe cartea de munca salariul minim si pentru restul venea patronul cu dolarii si euroii in portbagaj o data pe luna si platea la negru. Fiecare parghie de taxare loveste undeva in economie: impozitele pe munca lovesc in primul rand in salariul mediu si in oportunitatile de angajare. Impozitele pe profit lovesc in dezvoltarea pe termen lung si in investitii strategice. Niciodata de exemplu, Google nu va veni sa investeasca in Romania cata vreme impozitul pe profit este de 16% daca in Bulgaria este 10% sau in Irlanda poate fi chiar mai mic, prin negocieri cu statul. Am simplificat, nu doar impozitul pe profit conteaza ci toate impozitele, fiecare dupa … alcatuirea lui. Exista asadar mai multe tipuri de impozite si in functie de fiecare, firmele fac un slalom si se stimuleaza precis un anume timp de activitate. In concret, in Romania s-a dezvoltat activitatea de … centre de productie prin aceasta deducere. In sensul ca intr-adevar povara a scazut pentru angajator prin deducerea taxarii angajatului insa firmele nu isi permit sa faca profitul aici, ci il transfera in afara. Mai ales firmele mari, companiile de IT care se descurca cu optimizari fiscale. As face aici o mica paranteza: nu orice firma se descurca si poate face optimizari fiscale, indiferent de cifra de afaceri. In ciuda pornirilor rautacioase ale haterilor oamenilor de succes, nu toti patronii sunt obsedati de profit si de optimizari fiscale, unii fiind mai degraba sceptici la asumarea unor riscuri presupuse de schemele de optimizare fiscala si de colaborarea cu avocati, contabili si expunerea la controale. Un antreprenor in IT care viseaza sa ajunga Bill Gates, se ocupa de idei, de produse, de tehnologii si lasa optimizarea pentru vremurile cand o sa aiba un departament contabil care o sa fie capabil sa faca asta. Sau poate nici nu il tenteaza optimizarea ci pur si

Read more

Dubla măsură în politica fiscală: bănci versus țărani

Cand au fost bancile cu un picior in groapa (nu ca acum nu ar mai fi) statul a sarit in ajutorul lor prin varii metode: prima casa, operatiuni repo, acord cu FMI etc. Le-am tot dezbatut pe toate pe-aici, nu ma repet. Pe scurt: pentru ca a venit criza creditelor, lumea nu mai are bani si prin urmare nu mai plateste ratele. In mod normal bancile in situatia asta trebuiau sa intre in faliment, sa pice si altele sa le ia locul. Insa inainte de a pica, bancile erau obligate sa forteze pe rai platnici sa isi vanda apartamentele, pamanturile si casele ca sa plateasca ce se mai poate. Daca era un aflux de apartamente pe piata, evident preturile ar fi scazut drastic, pana la un punct dupa care incepeau sa creasca iar. Ca sa ne facem o idee, pretul unui apartament cu 3 camere ar trebui sa se invarte la salariu mediu pe 5-6 ani de zile. Calculati si vedeti cam pe unde trebuiau sa pice preturile. In ecuatia asta, era o problema cu profiturile bancilor deoarece majoritatea deveneau instant insolvabile si BNR trebuia sa le preia si sa le administreze. Ceea ce BNR nu vrea sa faca deoarece BNR este angajata bancherilor, Isarescu nu slujeste pe muncitorul mediu din Romania care doreste sa isi cumpere un apartament din economiile proprii nu din creditele bancherilor, ci Isarescu are de grija ca bancile sa nu aiba nici un stres. Sa nu imi spuneti ca o data cu bancile au fost ajutati si cei care nu mai puteau sa plateasca, pentru ca acestia si-asa sunt fripti, si-asa trebuie sa plateasca la credite in veci, si-asa bancile nu ii iarta prea multa vreme, ci e doar treaba de timp pana executa tot si pana cei care se cred proprietari o sa ajunga sa plateasca chirie la banca cum fac niste tarani de prin sudul Olteniei care au luat credite de consum si au ipotecat terenul, deoarece casa nu putea fi ipotecata pentru creditele de consum. Acum, bancile le-au luat terenul pe care e casa si i-au facut sa plateasca chirie. Dar e doar un inceput, maine-poimaine va fi deja un trend si la noi ca la americani: bancile vor trai din chiriile platite de oameni in loc de rate. Putini s-au atacat atunci in legatura cu Prima Casa, de exemplu. In aparenta, prostimea s-a bucurat ca statul ajuta creditarea populatiei, ca deh, e greu sa iei credit, e greu sa ai garantii etc. Oamenii nu s-au gandit ca daca nu era Prima Casa si daca BNR nu proptea bancile, preturile efectiv se prabuseau si economia se regla. Era un soc puternic de moment, dar care crea bazele unei economii solide deoarece aceasta prabusire a preturilor la imobiliare dadea un aer proaspat nou afacerilor. Acum cine poate sa cumpere o hala, cine poate sa inchirieze un spatiu comercial si cine poate sa mai inceapa vre-o afacere cand bancile si-asa nu iti dau bani, economia este inghetata si preturile au ramas mari la toate,

Read more

Grecia agricolă

“Pamantul e puterea mea. Cand ai pamant, poti sa te hranesti, poti produce orice, poti fii fericit” – spune o grecoaica care a crescut in Atena, a devenit inginera agricola dar din cauza crizei a fost nevoita sa “coboare” la munca de jos, la munca pamantului. Impreuna cu sotul ei au inceput o mica afacere: cresterea melcilor. Produc melci pentru francezi si italieni, deocamdata doar pentru restaurante, dar se gandesc sa desfaca si la cosmetice. “Trebuie sa ne descurcam singuri” conclude Alexandra in incheierea interviului luat de AlJazeera in cadrul unui reportaj mai pe larg despre grecii care au reusit sa treaca prin criza indreptandu-se spre agricultura.   Iata cum deja se creaza un trend, un grup mic de greci au descoperit calea de urmat pentru toti ceilalti. Intorsi la radacini, statul si organizatiile para-nationale pot pica instantaneu deoarece nu vor mai exista impozite, taxe, industrie, hypermarketuri, masini de lux si alte ganglioane ale societatii moderne bolnave. Sa se finanteze bancherii intre ei pana vor crapa, iar grecii sa se intoarca la pamant si sa isi faca fiecare cat are nevoie pentru el ca sa consume, in rest nimic. Astazi sunt doar povesti interesante, maine va fi o poveste de succes a unui popor care se regaseste pe sine. Din pacate noi suntem inca mult in urma Greciei, noi inca traim luna de miere a maririlor de pensii si de ros ciolane pentru noii veniti. Mai avem cativa ani pana vom ajunge si noi falimentarii pana la capat si vom primi troica cu paine si sare si dupa un nou val de austeritate esuata vom fi nevoiti sa fugim la tara sa crestem gaini si porci ca sa supravietuim.

Read more

Agricultorii de mâine vor fi ca bancherii de ieri

Multi dintre cei care le spun aceast paradox pe care l-am auzit la Jim Rogers acum vreo 2 ani, se uita la mine ca la un nebun care vrea sa para interesant. Nu vreau sa comentez mai mult reportajul de mai jos realizat de Deutsche Welle, vreau doar sa traduc titlul acestuia: “Fermierii sunt in extaz in legatura cu preturile mari la grane”.

Read more

Fermierii sudanezi sunt dati la o parte de marile corporatii

Dupa ce guvernul Sudanului a “ascultat” de Banca Mondiala si a privatizat companiile de stat care se ocupau de furnizarea semintelor, irigatii si distributia produselor agricole, micii fermieri au ramas de izbeliste. De notat aroganta ministrului agriculturii care ne explica ca cine munceste nu moare de foame. Un repotaj Deutsche Welle httpv://www.youtube.com/watch?v=W1fs_pWmJiI&feature=related

Read more

O ferma organică veche de 100 de ani

Sunt multe chestii interesante pe care au reusit cei din familia Chaffin, iata cateva: – au facut un mic munte indreptat spre est ca sa reflecte razele soarelui si sa ofere astfel 2-3 de grade in medie in plus catre zonele cultivate – gainile se plimba cu ou-mobilul prin livada ca sa “fertilizeze” copacii si sa manance viermii – capritele mananca frunze si crengutele de la maslini astfel ca nutrientii sa ajunga la masline – cainii pazesc caprele si au grija sa nu le atace vreun animal salbatic; in plus garduri electrice alimentate cu baterii solare ii conving chiar si pe lei sa stea departe de ferma Ferma nu doar ca e organica dar e finantata de comunitate prin sistemul CSA – Community Supported Agriculture – un sistem care asigura finantarea in avans de catre clienti in schimbul aprovizionarii periodice cu produse cand vine vremea recoltei. Astfel agricultorii nu trebuie sa finanteze profiturile bancilor si nici sa suga din garantiile si subventiile statului, fiind finantati de oamenii care doresc un produs natural.

Read more