Category: Economie

Cum se va termina totul

10 comments

Current events cause future trends – spune Gerald Celente. Este greu sa faci predictii, mai ales cu privire la viitor – spune Yogi Bear. Dincolo de cernerea produsa de virus si de dezastrul economic produs de reactia inflamatorie acuta a societatii la virus – reactie de inteles dar imposibil de contracarat, fiind o reactie in lant in care noi fiecare sutem doar cate un atom si chiar daca majoritatea atomilor ar realiza pericolul, reactia nu poate fi oprita – sa incercam sa facem cateva posibile predictii legate de cum se va termina totul. In primul rand, este clar ca vom avea carantina. Carantina va putea fi mentinuta doar pentru o scurta perioada de timp (2 saptamani, maxim o luna). Motivele sunt clare si cred eu ca nu atat foamea cat mai ales plictiseala si regimul de temnita vor produce o stare de nestare mai ales in randul tinerilor care va face imposibila mentinerea carantinei, chiar si cu armata. Cazurile strigatoare la cer de capsunari intorsi care nu au respectat, nu denota doar indolenta ci sunt si o consecinta a faptului ca oamenii pur si simplu nu pot fi tinuti inchisi in casa decat cu forta. Ca o mica paranteza, personal sunt inca mirat cum de partidul comunist din China inca nu a picat. Sunt ferm convins insa ca tovarasii din China au deja coliva fiarta, propaganda cu victoria asupra virusului este doar spuma marii, oamenii insa nu vor uita incompetenta, frica de a spune adevarul si pedepsirea eroilor care au infruntat sistemul din perioada de inceput a pandemiei. Insa peste asta se va suprapune criza economica, partidul rezistand la putere doar cu promisiunea cresterii perpetue … Vom avea deci un procent din ce in ce mai mare de tineri – dar nu numai – care vor trece prin virus cu sau fara a-si da seama si nu vor mai avea rabdare si energie sa stea in casa. Toate jocurile vor fi jucate, toate serialele vazute, chiar si de pornhub se vor satura si vor cere meciuri, cluburi si petreceri. Carantina se va ridica singura fara sa fie declarata ridicarea acesteia, asa cum si instituirea se face extrem de greu si vedem in Italia ca in ciuda unor masuri drastice – comparat cu ce avem noi deocamdata – traficul a scazut doar de (sau la) vreo 40% (din ce am inteles eu, pe baza miscarii monitorizate de celulele telefonice). Nu mai zic ca la tara la noi, chiar nu are cine sa puna in aplicare carantina, fiind 2-3 politai la mii de oameni. Vinerea trecuta dupa ce se anuntase starea de urgenta, niste tineri consateni trageau o megapetrecere la sosea cu manele, gratar de miel si bere. Nu erau multi, dar nu erau speriati de virus. Foamea, dar nu doar foamea ii va impinge pe oameni la munca si virusul va deveni plictisitor, chiar daca din cand in cand va mai lovi pe vreunul dintre noi, mai tanar sau mai batran. Pana atunci insa socul crizei economice mai are sa treaca

Read more

Liberalizarea comertului – o solutie la pandemie

One comment

Vedem cum dependenta de mall isi arata coltii: aglomerare, puncte unice de distribuire a mancarii, dependenta de furnizori straini etc. Alternativa este liberalizarea comertului de alimente. Adica eliminarea reglementarilor “sanitare” excesive care amendeaza pe o taranca daca isi vinde ceapa la drum. Pietele mici, deschise, in aer liber, sunt clar o solutie rapida la problema alimentara care va deveni din ce in ce mai pregnanta pe masura ce lanturile de aprovizionare ale marilor hypermarketuri isi vor arata slabiciunile. Exista insa o problema: pietele trebuie sa corespunda … normelor. Care norme sunt imposibile. Primariile care gandesc ar trebui acum sa actioneze si sa deschida noi piete in cat mai multe locatii pentru a atrage comerciantii si pentru a rezolva o problema vitala: alimentarea populatiei. Pietele in spatiu liber sunt de asemenea mult mai sigure decat mall-urile in spatii inchise cu sisteme de aerisire care favorizeaza raspandirea virusului. Cu certitudine, pe termen mediu-lung, dupa cum am spus productia va bate poate chiar si bancile. Comertul trebuie insa sa se reinventeze si nu este deloc exclusa intoarcerea la troc. In directia asta, in curand intentionez si eu sa lansez o platforma care sa ajute micii producatori sa isi prezinte ofertele. Vedem cum mall-urile devin din ce in ce mai goale, transpoturile au probleme, distributia de produse alimentare are probleme si banuiala mea nu doar cauzate de puseul de hoarding. Este clar ca asa cum virusul ne desparte om de om, fenomenul va avea loc si la nivel de tari. Vedem tarile cum inchid granitele pentru turisti si straini, este doar chestiune de timp pana cand le vor inchide si pentru schimbul de marfuri, desi fara comert intre state, ne intoarcem in Evul Mediu. Ceea ce poate se si doreste … De aceea viitorul apartine comunitatilor locale flexibile si bine inchegate iar primariile au un cuvant important de spus. De altfel, rolul primariilor ar trebuie cumva extins in perioada asta, din pacate tovarasii fug ca naparcile care incotro speriati de virus si probabil obsedati si ei de hoarding, ingrijorati de ce va aduce viitorul, etc. Panica de care ziceam in articolul anterior, inhiba ratiunea si gasirea solutiilor necesare momentului. Avem deja destule informatii si vedem trendurile – inchiderea marilor fabrici, somaj, criza economica, taierea comertului, taierea schimburilor intre tari. Nevoile de baza – mancare si securitate – trebuiesc sa primeze. Virusul si frica de imbolnavire paralizeaza simturile sa vedem adevaratele probleme: mancare si securitate. De altfel, oamenii deja au cam inteles ce e mai rau: virusul sau foamea: „Nouă nu ne este frică de virus, ne e frică să nu murim de foame“ La magazinele din rețeaua Lidl, situația era similară cu cea din zilele anterioare. Intrarea se făcea pe rând, câte trei persoane odată. La coadă se puteau zări mereu câteva persoane, fie că era vorba de supermarketul din Valea Roșie, Sărari, George Enescu sau 1 Mai. Pe rând se intra și în magazinele mici de cartier, dar și în farmacii, bănci sau în magazinele de telefonie fixă și mobilă. Sursa: Gazeta de

Read more

Cine va salva Italia?

3 comments

Italia era in pragul recesiunii inainte de aceasta epidemie. Turismul este deja compromis total. Daca maine virusul dispare, va lua 2-3 ani Italiei ca sa recastige increderea turistilor. Vorbim de turism pentru ca turismul este mare parte din PIB-ul Italiei. Dar sa nu uitam ca nordul – care este acum in carantina (chiar daca partiala – deocamdata) – este locomotiva Italiei, prin urmare doar o minune mai poate salva Italia de la prabusire. Spun prabusire pentru ca dincolo de penibila crestere de doar 0.3% de anul trecut, bancile italiene sunt tinute pe linia de plutire de BCE care cumpara masiv obligatiuni si le ofera credit, ca sa mentina pacientul in viata. Este dificil sa discutam doar despre Italia, avand in vedere ca Brexitul a lovit in intreaga UE iar tensiunile SUA-China de asemenea au tinut europenii in expectativa. Sa incercam totusi sa enumeram toate problemele, ca sa intelegem de ce avem sanse mari sa ajungem Italia din urma, desi este deocamdata pe locul 3 la PIB in UE, doar daca stam pe loc, pentru ca Italia se va prabusi. Scandalurile politice in general fac bine economiei pentru ca politicienii nu mai au timp de mariri de taxe si schimbat de legi ci se cearta intre ei. Nu e tocmai benefic insa cand taxele sunt deja maxime, reglementarile sufoca dezvoltarea libere initiative iar infrastructura este in prabusire. Nu mai zicem de demografia dezastruoasa si ramanerea in urma la capitolul tehnologie si informatizare in administratia publica. Lumea este intr-o competitie acerba, Asia face a facut pana mai inainte de criza progrese masive si nici americanii nu se tineau dupa chinezi. De aceea a lansat Trump razboiul tarifar, pentru ca oricat de mult ar fi cifrele deplasate de realitate, progresul chinezilor se vede cu ochii. Guvernul italian a promis deja ajutor pentru firme. E posibil ca actuala epidemie sa fie un pretext pentru guverne si pentru UE in cele din urma sa pompeze si mai multi bani si sa ajunga la faimoasa aruncare de bani din elicopter in speranta de a “reporni motoarele”. Iluzii, evident, caci economia este deja la pamant. Pana si productia in Italia a ajuns sa fie din ce in ce mai mult facuta de muncitori chinezi adusi pe vapor. E doar chestiune de timp pana chinezii vor cumpara si ultimele branduri italiene, asa cum au cumparat Volvo si altele. Asta daca vor mai avea si chinezii cu ce sa cumpere pentru ca si PIB-ul lor s-a prabusit in primul trimestru. In curand trebuie sa apara rezultatele preliminare pe primul trimestru si vom vedea amploarea. Guvernul promite, dar problema e ca spreadul intre bondurile italiene si cele nemtesti a inceput sa se cracaneze. Vin banii in schimb inspre Romania, de se lauda Catu cu rate negative. Nu mai conteaza ca si bulgarii au la fel, important sa se laude la prostii care nu se uita imprejur. Italia avea deja un raport al datoriei externe la pib extrem de mare (134%). Pana unde o sa ajunga oare inainte sa intre in

Read more

De ce sunt randamentele la obligatiunile germane negative?

One comment

Nota: in acest articol prin obligatiuni ma refer la obligatiunile suverane, deci emise de guvern. Din cand in cand, din reflex o sa folosesc termenul in engleza: bond. Raspuns la intrebarea din titlu [pe scurt]: deoarece investitorii au mai mare incredere in guvernul german decat in guvernele altor state si de asemenea, investitorii cred ca UE are mai mari sanse sa se destrame. Raspunsul l-am condensat la inceput dar il voi detalia cat mai pe larg, deoarece mie mi-a luat ceva timp pana sa inteleg (desi tehnic e usor de inteles) DE CE obligatiunile germane au dobanda mai mica decat dobanda de referinta a monedei europene. Intelegerea mea se datoreaza lui Cristian Sima, dar nu sunt sigur ca in conferinta de la link i-am auzit explicatia sau in alta. O sa incep cu cateva consideratiuni generale si o sa continui cu cateva idei aleatoare legate de situatia actuala. Consideratiuni generale Obligatiunile ca instrument de investit sunt in grupul de optiuni cu risc scazut. De aceea grosul banilor sunt plasati in obligatiuni. Evident ca exista varietate de riscuri si randamente intre diversele tari ale lumii si nu toate obligatiunile sunt la fel de interesante, altfel PSD nu ar avea probleme sa mareasca salariile si pensiile pana la cer. Insa Trump nu are astfel de probleme si daca si-ar dori, nici Merkel nu ar avea … Obligatiunile sunt niste hârtii pe care un guvern le vinde pentru o suma fixa (pret) si se angajeaza sa plateasca la data expirarii , pretul de emitere (cel platit de cumparator) plus o dobanda. Perioada unei obligatiunii poate fi de 1, 2, 5, 10 ani sau chiar si 100 de ani cum are Elvetia. Randamentul este o formula mai complicata care tine cont de diversi parametrii ai emisiunii, caci exista o variatie, de exemplu frecventa la care se plateste dobanda – pote fi fie doar la final,fie o data la doua luni, fie anuala etc. Pentru simplificare, putem gandi randamentul ca fiind dobanda. Investitorul care cumpara obligatiuni isi asuma riscul ca guvernul respectiv sa nu se tina de cuvant si de aceea tarile care nu sunt serioase si nu isi platesc datoriile (Argentina, Grecia, Romania) trebuie sa plateasca dobanzi mai mari decat celelalte. Pe langa increderea ca guvernul va face acele plati, mai conteaza evident si moneda in care sunt emise acele obligatiuni. Nu e deloc neobisnuit ca un guvern sa emita obligatiuni in moneda proprie cat cuprinde in speranta ca va numi un “prieten” la banca centrala care o sa tipareasca bani si o sa provoace o inflatie minunata care o sa trimita in irelevanta valoarea bondurilor la data expirarii. Asa s-a intamplat de exemplu in Turcia unde Erdogan l-a numit la banca centrala pe ginerele sau. Caz in care Erdogan nu mai are nevoie sa emita bonduri deoarece ginerele sau poate sa transfere bani direct guvernului pentru ca banii in esenta sunt doar niste cifre introduse intr-un program de calculator singura problema fiind cine opereaza acel program. Ce mai trebuie mentionat legat de obligatiuni

Read more

Fed-ul scade dobanda

3 comments

Dupa cutremurele din piata interbancara Fed-ul a scazut in sfarsit dobanda, exact cum se asteptau pietele. Scaderea s-a facut cu 0.25%, pe cat asteptau pietele, nici mai mult nici mai putin. Alte scaderi nu mai sunt de asteptat in acest an, doar daca conditiile geopolitice si alti factori pot inrautati situatia. Adevarata surpriza insa s-a intamplat inainte de scadere: Fed-ul a fost fortat sa pompeze vreo 50 de miliarde de dolari peste noapte in piata interbancara sub forma de operatiuni repo pentru a furniza lichiditate. Nimeni nu se astepta si nimeni nu intelege de ce se intampla. “Lipsa de lichiditate tehnica” a termenul generic folosit de presa mainstream ca sa explice inexplicabilul. Printre factorii care au contribuit la acest inexplicabil se numara cresterea cheltuielilor guvernamentale si a deficitul, dar Fed-ul se lauda mereu ca prevede cererea de lichiditate din sistem si ofera cata trebuie, ori daca nici cheltuielile guvernamentale nu le poate estima … Stirea a fost prezentata cu intarziere si pe la noi, dar situatia este departe de a se fi calmat, Fed-ul anuntand noi operatiuni in curand pentru a detensiona lipsa lichiditatii. Culmea este ca consensul mainstream era ca piata e plina de lichiditate si ca tocmai de aceea trebuiesc marite dobanzile, pentru a evita o inflatie. Pana la inflatie insa, iata ca sunt probleme de ilichiditate. Powell de asemenea a mai anuntat ca daca va fi nevoie de QE nu se va da inapoi. Se pare ca noul QE se va numi POMO, desi chiar si repo-urile actuale sunt un QE inainte de QE. Consolidarea trendului negativ al dobanzilor nu face decat sa certifice insuccesul noilor (de deja nu prea noi) tehnici monetariste de evitare a curateniei in economie prin faliment si inlocuirea ineficientei si a insolventei prin scaderea creditelor, tiparire de lichiditate, relaxarea normelor contabile etc.

Read more

Merry go round cu dobanzile

Leave a comment

Dupa scaderea Fed-ului a venit acum randul BCE-ului sa loveasca in cei care product si economisesc si sa ii incurajeze pe cei care cheltuie nesabuit pe datorie. A scazut asadar si BCE-ul dobanda, de la -0.4 la -0.5. Dupa cum stim BCE gestioneaza 3 dobanzi, cea de referinta este cea cu care bancile se imprumuta la BCE si determina costul banilor. Mai sunt 2 deloc putin importante, dar despre care nu pot spune nimic. Pe langa scadere, BCE a anuntat ca reincepe achizitia de obligatiuni guvernamentale (dar nu numai). Putina lume chiar si din presa de specialitate intelege ce inseamna aceasta achizitie si deoarece este cel mai mare furt public din istoria umanitatii (depasit poate doar de Banca Japoniei care a cumparat o mare felie chiar din piata actiunilor) as explica putin mai mult. Achizitia de obligatiuni include obligatiunile guvernamentale ale BCE si obligatiunile emise de marile companii. Nu stiu si nu inteleg criteriile pe care se face aceasta achizitie, dar cu siguranta ii favorizeaza pe cei care ar avea probleme sa vanda pe piata libera deoarece ce vand ei este junk. Asadar BCE prin aceste achizitii da la gramada bani unor prosti datorinici care nu pot sa se imprumute pe piata libera pentru ca fie nu le-ar da nimeni (deoarece nu au incredere in ei – cine ar imprumuta Grecia sau Romania daca s-ar uita la politica guvernelor lor?!) sau daca le-ar da, le-ar da la preturi foarte mari care ar putea duce la imposibilitatea rostogolirii creditelor. Adica, Grecia, de exemplu, se imprumuta in mare parte pentru a plati ratele la creditele actuale. Pentru noile emisiuni costul trebuie sa fie mai mic ca la vechile credite, altfel s-ar intra in imposibilitate de plata, cresterea dobanzilor ar scadea drastic posibilitatea guvernelor sa plateasca ratele si ar baga guvernele in faliment. Ceea ce oricum se va intampla mai devreme sau mai tarziu. Speranta BCE este urmatoarea: fiecare guvernator spera ca crash-ul sa nu se intample in mandatul sau. Astfel, dupa crash, el va putea spune: noi am facut treaba buna, pe vremea noastra lucrurile mergeau zaiss. Noi am avut curajul sa dam jos cu dobanda, sa cumparam junk bonduri etc, etc. Deciziile BCE se ia de consiliul guvernatorilor bancilor din Zona Euro la care se adauga niste delegati de la Comisia Europeana (care cumva inclina balanta). Asta se intampla pentru ca in aparenta sa se creeze iluzia egalitatii insa in fapt, cine detine puterea de decizie la comisie sa determine si sa contribuie masiv la politica BCE. In cazul deciziei de fata, se pare ca Germania si cu pate din tarile nordice s-au opus scaderii dobanzii si continuarii destrabalarii. Insa porcusorii sunt mai multi la numar: Italia, Spania, Grecia, Portugalia, toate tarile cu raport mare PIB/datorie si cu o economie priponita in pragul colapsului, evident se tem de cresterea dobanzilor care ar putea duce inevitabil la necesitatea austeritatii – pastila amara pe care toti o amana. Nu mai am timp de alte comentarii si inchei doar cu o recomandare de lectura

Read more

Polonia VS Romania

2 comments

O poza spune cat o mie de imagini, dar sa facem cateva comentarii: cresterea la PIB la noi nu e deloc buna sau spectaculoasa, este normala; normala e si pentru Moldova care are tot 4.4 cu toate scandalurile si cu toate problemele satelitilor Rusiei! O crestere buna are Irlanda cu 6,3%. Cand politicienii nostri citeaza media UE de 1.2% si compara cresterea noastra cu cea a UE, nu arata decat cat de prosti sunt. Desi fac pe prostii, caci de fapt manipuleaza realitatea. Care realitate este ca o crestere nesustenabila este una proasta si mai bine am avea o stagnare a PIB-ului dar un cont curent pozitiv sau poate (in premiera post-decembrista) excedent guvernamental rata dobanzii de asemenea arata problemele fundamentale ale economiei romanesti: o rata mare nu ajuta economia; de ce avem rata mare? Din oricare motive, realitatea este ca alta nu putem. rata somajului: de asemenea, nu spune mutle; noi avem o rata mai mica ca Polonia dar doar pentru ca ne pricepem mai bine la falsificat realitatea prin statistici; un alt indicator care deoarece nu atrage atentia nu este urmarit este Labour Force Participation Rate (cati oameni muncesc din cei care pot munci); la noi este 53.90 , cu 2% sub cat este la polonezi care la rata somajului par sa stea mai prost; realitatea e inversa; cifra e proasta si pentru polonezi oricum; de exemplu slovacii care nu au programe sociale de tinut parazitii acasa pe bani frumosi, au o rata de 94.30%; adica din 100 de oameni apti de munca (barbati si femei), 94 muncesc; in Romania doar 53, restul stau acasa pe ajutoare sociale sau muncesc la negru; deficitul guvernamental deja este peste limita de 3% la noi; Polonia arata surprinzator pentru o tara care inca mai are de recuperat fata de vecinii din UE; posibil ca polonezii sa vizeze si o trecere la Euro si de aceea sa fie mai atentie; intentia / dorinta / potentialul la noi de trecere la Euro se vede si din deficitul guvernamental care pe finalul anului probabil va fi corectat brusc sa intre in cei 3% daca haosul guvernarii pesediste nu va face deja imposibil pentru urmatorul guvern sa rezolve deraierea; contul curent denota raportul importuri-exporturi; la noi arata din ce in ce mai jalnic; nu stiu de cand nu am mai avut 4.5% din PIB dezechilibrul; pe scurt, aceasta cifra mare pe minus denota ca importam mult peste cat exportam; este chestiune de timp pana cursul va exploda, cu toate fondurile europene, investitiile externe si banii trimis de capsunari NB: chartul e facut azi 11 sep 2011 cu print screen pe site-ul respectiv; site-ul Trending Economics mentioneaza de unde are cifrele

Read more
1 … 3 4 5 6 7 … 114