Category: Economie

[CORONAVIRUS] Roubini – intre marea recesiune si marea depresiune

5 comments

DISCLAIMER! Acest articol nu este pentru cei cu probleme de inima. Inchideti repede browserul daca nu doriti sa va creasca pulsul inca din primele paragrafe. Roubini zice ca cea mai optimista varianta ar fi o Noua Mare Recesiune mai nasoala ca Marea Recesiune (2008-2010) si varianta cea mai pesimista ar fi o Nou Mare Criza Economica mai mare de Marea Criza Economica (anii 30). Traim o perioada tulbure si este imposibil de prevazut ce va fi. Cu toate acestea, sunt unii oameni care avand experienta varstei, o cultura istorica si economica vasta, fiind ancorati la pietele financiare si castigandu-si painea din cat de bine pot prevedea evolutia acestora, trebuie sa ascultam la argumentele lor. Roubini este copilul unor evrei din Iran, nascut in Turcia, crescut in Italia, in prezent preda afaceri in Ney York si castiga bani din consultanta financiara. A scris si ceva carti dintre care una a fost tradusa si la noi. Roubini este unul dintre putinii economisti care au prezis criza creditelor imobiliare din 2007-2008. Fiind invitat la diverse televiziuni, si-a castigat porecla de Dr. Doom. In interviul de mai sus, Dr. Doom nu se dezminte. O sa incerc sa trec prin principalele puncte ale interviului, evident recomand ascultat originalul, dar in acest lung articol voi incerca explicarea cat mai simpla a elementelor importante din acest interviu, atat pentru a mi le clarifica eu, cat si pentru a antrena o discutie – sper productiva – pro sau contra argumentelor lui. Ce spune Roubini si ce comentez eu, nu sunt neaparat informatii alarmiste – sunt doar puncte de vedere. Exista proverbul acela “ulciorul nu merge de multe ori la apa” la care eu as aminti si pe cel cu “baiatul care striga lupul”. Dar cand striga lupul cel care a mai strigat lupul si alta data si a avut dreptate, eu zic ca trebuie sa lungim urechile. Personal, nu sunt neaparat de aceleasi opinii cu Roubini, viziunea mea fiind mai mult agnostica cu o subtire nota de optimism datorat tehnologiei. Cred ca tehnologia a facut atat de multe progrese in ultimii 10 ani, incat nu exclud deloc ca cumulul acestor beneficii sa permita ca de data asta “sa fie diferit”, desi Reinhart ar zice altfel. Simplul fapt ca avem Facebook-ul, face ca masurile de distantare sociala, chiar implementate subred si cu scapari, sa fie mult mai eficiente decat daca nu am fi avut Facebook care sa ajute – macar in felul subred / incomplet / cum vreti sa ii ziceti – sa depasim riscurile segregarii. Roubini incepe prin a expune ca ne aflam intr-o bula, preturile erau unflate artificial si – asa cum zice si Peter Schiff – era nevoie doar de ac care sa sparga bula. Viziune clasica a permabear-urilor. Inca din Februarie, Roubinii a atacat parerile conform carora vom avea o scurta recesiune sub forma de V. La nicio luna dupa ce consensul era recesiune de un trimestru + revenire (forma V), acum consensul este ca vom avea o cadere de 5-10% in primul trimestru in

Read more

[CORONAVIRUS] Economia este reversibila, dar viata parintilor si bunicilor nostri nu este

12 comments

“pe acestea trebuia să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi” (Matei 23, 23) Spuneam in articolul Calcule reci din 18 martie ca “este clar un punct de inflexiune in aceasta ecuatie deloc complicata unde prelungirea prea mare a perioadei de inchis sandramaua poate creste costurile totale”. Nu stiu daca am subliniat in articol bine, si o fac din nou aici. Prin calcule reci, nu pierderea economica trebuie calculata ci numarul total de morti si bolnavi care pot sa rezulte din … “daunele colaterale” ale efortului autoritatilor de lupta cu coronavirusul. Avem sa zicem doua cifre: prima, numarul de morti din covid daca nu se ia nicio masura de carantinare (evident cu asteriscuri, dar nu intram in detalii) si a doua, numarul de morti care rezulta din luarea unor masuri cat mai extreme de carantinare. Strategia masurilor de carantinare evident poate fi vasta si aici discutia este interminabila. In esenta insa, cel putin pana la un punct, dilema este intre efectele economice puse in balanta cu numarul mortilor. Teoretic, cum zic si in titlu, economia poate fi reversibila. Adica, chiar daca ne scade PIB-ul cu 10% (sa zicem), foarte probabil nu vom muri de foame. Ce au scazut in perioada asta? Cumparaturile de haine in exces, meciurile de fotbal, restaurantele, scoala, pariurile si inca cateva. Multi oameni, inainte de carantina, mergeau la plimbare la mall ca activitate recreativa. Mai ales cei care nu aveau un serviciu foarte solicitant si in weekend au chef de plimbare, ca sa se … relaxeze pentru ca cei care muncesc, in weekend vor sa doarma si nimic altceva. Faptul ca nu mai avem plimbari la mall sau ca nu mai luam masa la restaurant, nu este tocmai o tragedie. Intr-adevar au picat confectiile ca oricum zdrente o sa avem pentru zece ani de-acum inainte, la cat s-a produs si la cate cumparaturi de haine au facut romanii in ultimii ani din cauza prosperitatii (a se citi pe credit). In fapt, daca ne uitam in amanunt, chiar cu masurile actuale sumare de carantina (desi daca ne uitam la parcarea Dedeman, cu greu ne-am da seama ca este carantina), in fapt au fost oprite doar activitatile total inutile: scoala, cumparaturile, pariurile, meciurile, saloanele de infrumusetare. Acestea nu produc ci sunt au doar rol de divertisment/recreatie. Nu zic ca nu sunt utile, omul e o fiinta complexa si are nevoie de divertisment, desi aici e alta discutie care divertisment este util. Insa, venind in intampinarea tanguitorilor, nimic din ce este minim important nu a fost oprit. Nici macar slujbele care in fapt continua, corul tanguitorilor uita acest mic amanunt ca slujbele au fost intrerupte, chiar daca nu toti putem participa deocamdata. Teoretic, curba ar putea fi tinuta sub control si economia asa zis esentiala, mentinuta pe o linie de plutire. Daca acceptam analogia luptei cu virusul cu razboiul – si eu o accept – cu siguranta am putea lupta destul de bine si vedem ca sunt tari care o fac. Din pacate, Romania, din cauza romanilor

Read more

[CORONAVIRUS] Războiul tarifar în pandemie

Leave a comment

Trump ameninta 3M-ul si le ordona sa nu mai exporte masti N95 – atat de necesare – in Canada. Trudeau deocamdata zice ca nu incepe un razboi tarifar, desi … sugereaza ca ar putea sa opreasca exportul de manusi in SUA [ sursa ]. Cam acum o saptamana, Trump nu tinea nicio conferinta de presa in care sa nu repete “virusul chinezesc”. Pana cand chinezii au taiat “ratia” de masti exportate catre SUA si l-au rugat pe Trump sa isi ceara scuze fata de chinezii din SUA. Peste tot in lume, batalia pe echipamente medicale este acerba si deja incepe sa aiba conotatii geopolitice. Serbia, de exemplu, “isi indreapta privirile spre fratii chinezi” dupa ce UE “are probleme ca sa se apere pe sine” – spune prim ministrul sarb [ sursa ]. Aparatura medicala este urgenta momentului, la nicio luna de la explozia cazurilor in intreaga lume. Ce ne vom face insa peste 2-3 luni cand criza se va acutiza si cand pe langa problema echipamentelor medicale, vom mai avea si problema produselor alimentare, a componentelor de schimb pentru diverse industrii strategice (cum ar fi centralele nucleare) si poate chiar a resurselor energetice. As face aici o mica paranteza. Dupa cum stim, guvernul (liberal – haha) Romaniei a introdus controlul preturilor pentru energie. Fara interzicerea exportului, evident aceasta plafonare este total inutila. Pe langa faptul ca pana la ridicarea plafonarii, toate companiile din domeniu vor sista investitiile si dezvoltarea retelei (cu siguranta contractele alea de garantare a monopolului vs extinderea retelei au ceva clauze legate de controlul preturilor). Daca insa exportul nu este interzis, pun pariu ca vor incepe sa creasca “avariile” si “disfunctionalitatile” stricti coroborate cu puseurile de cerere din exterior. Deocamdata nu e cazul insa, datorita contractiei productiei, dar daca/cand multe fabrici isi vor relua activitatea, si cand discontinuitati vor apare in punctele strategice – oricat de mult s-ar pregati guvernul – cu siguranta ca cine plateste mai mult va avea parte de energie si gaze. Deja cazanele au inceput sa bubuie la centrala termica a Craiovei [ sursa ] , care insa recunoscuta pentru problemele periodice datorita managementului profesionist cu coordonarea de partid locala. Intorcandu-ne insa la razboiul tarifar, daca alta data oponentii “fascistului” Trump macaneau impotriva lui pentru tarifrele cu chinezii, acum Trump ar fi taxat daca nu ar limita exporturile si daca nu ar stimula dezvoltarea locala in detrimentul importului din China. Exista totusi sperante. Atitudinea Chinei este datatoare de sperante. Chinezii doneaza repsiratoare statului New Jersey si mai multor alte state. Pe semne ca suferinta i-a facut pe chinezi sa inteleaga ce inseamna lipsurile sau poate ca totul e marketing si PR pentru viitorul politai al lumii care doreste sa castige sufletele stapanitilor cu daruri, asa cum americanii au castigat vestul cu planul Marshall.

Read more

[CORONAVIRUS] Complexitatea crizei economice este mult mai mare decat complexitatea crizei medicale

3 comments

Razboiul impotriva Coronavirusului este cat de cat de clar si cam stim ce trebuie facut. Este o mare problema cu capacitatea si viteza, dar necunoscutele sunt putine. De exemplu: stim ca avem nevoie de spitale multe, doctori, ventilatoare etc. Stim ca avem nevoie de carantina, masuri suplimentare de igiena individuala pentru fiecare, distantare sociala etc E o lista cu 10 chestii sa zicem care trebuie facute de fiecare (sa se spele pe maini, sa evite aglomeratia, sa rareasca drumurile la magazine etc). Desi razboiul este greu si desi exista deja raniti si morti, cei mai pusi la incercare sunt doctorii si asistentele si tot personalul medical, plus administratia (politie, armata, primarii etc). Adica cateva sute de mii de oameni in total. Restul sunt relativ bine: grosul (bugetarii) stau acasa pe salarii babane, fara sa faca mare lucru sau majoritatea chiar nimic, altii merg la munca si desi au riscul ca ia virusul, au si beneficiile unui trafic mult redus si unei activitati in general mai restranse ca alta data. In final, victimele colaterale ale razboiului cu virusul sunt cei care sufera din cauza carantinelor (magazine inchise, tot ce tinea de consum), la care se mai adauga si cei care sufera din cauza problemelor globale aduse de virus (sectorul auto, confectii etc). Guvernantii insa stiu ce sa faca, adica fac ce trebuie consultati de specialistii din domeniul medical si incearca sa explice la populatie, mobilizeaza resursele si incearca sa puna niste pansamente si in domeniul economic. Pentru politicieni, vremurile actuale sunt extrem de linistite. Dezbaterea politica este diminuata la maxim, altele fiind preocuparile. Pentru politicieni, lupta cu virusul este de departe mult mai putin stresanta decat lupta politica de zi cu zi in care mancareala ca caini are loc chiar in interiorul partidelor si bisericutelor din partid, daramite intre cei din partide diferite. Colac peste pupaza, acum parlamentarii freca menta pe-acasa, apasand pe butoane pe smartphone din cand in cand ca sa voteze acolo ce-or vota, ca oricum, dupa cum vedem, mare branza de tara nu au fost in stare oricum sa puna la cale, prin urmare, oricat s-ar zbate acum, mare branza de lupta cu virusul nu avem de unde. Coronavirusul este ca o bata in cap pe care o primesti. Ti se umfle capul sau chiar iti crapa. Daca ai parte de un doctor bun, te da cu betadina, te spala, scoate mizeria de acolo si te coase. Daca iti face doar asta, esti cam terminat. Poti sa ai hemoragie interna si evident iti trebuie CT si poate chiar operatie in caz ca ai vreun hemangiom mai nasol. Exista asadar un efect al impactului LA SUPRAFATA care poate fi rezolvat de un doctor bun intr-o jumatate de ora (mi s-a intamplat mie) si exista un efect IN SUBTERAN care poate sa fie nimic sau poate sa fie nasol, pana la fatal. Cel de la suprafata se vede si se trateaza rapid, in timp ce celalalt se manifesta in timp pentru ca tatanii creierului au fost afectati si acolo se

Read more

De ce controlul preturilor va aduce un dezastru mai mare decat coronavirusul

One comment

Calculele reci despre care vorbeam intr-un articol trecut nu au fost facute bine si deja vedem consecintele. Pe masura ce pseudo-carantina blocheaza economia in timp ce bugetarii care freaca menta si acum nu mai trebuie sa mearga acasa, umplu parcarile la mall-uri si la hypermarket-urile de bricolaj, micile firme se confrunta cu probleme din ce in ce mai mari, fiind afectate sectoare din ce in ce mai variate. Blocajul se intinge ca o metastaza foarte agresiva in intreaga economie. Au fost mai intai agentiile de turism, apoi companiile aeriene. Apoi au scazut vanzarile de masini (in SUA martie s-au vandut de sase ori mai putine masini ca anul trecut), apoi s-a introdus carantina. S-au inchis cabinetele medicale, spitalele private, florariile si companiile medii si mari au inceput sa inchida si ele de tot portile pe masura ce cererea de produse a inghetat. Am vazut un interviu cu un producator de confectii care spunea ca deja vanzarile se injumatatisera cu o luna inainte. Preturile la produsele alimentare au crescut mai mult decat ne va arata INS-ul. Nu doar ca exista penurie la anumite produse, dar se pare ca lanturile de hypermarket-uri au inceput sa aiba probleme foarte mari la aprovizionare pe unele categorii de produse total nejustificat. De exemplu, nu se mai gasesc mere in Profi sau Selgros. In schimb, sunt mere in piata. Nu imi explic motivul, dar este cert ca problemele abia au inceput, la nicio luna de la inceperea “distractiei”. Marile hypermarket-uri au rezistat tentatiei sa mareasca preturile, fiind probabil presate de sus. Stim ca guvernantii s-au tot laudat ca “tin legatura” cu marii distribuitori, in sensul ca probabil le pun pistolul la cap: tineti preturile jos, altfel va inchidem si lasam doar magazinele mici. Prin urmare, neavand optiune, avand deja investitii masive si avand oricum acces in tarile mama la conducta de credite cu dobanzi aproape de zero, marile lanturi isi vor permite sa tina preturile scazute, cel putin pe adaosul lor. Caci aici este explicatia penuriei. De ce credeti ca in Profi sau Selgros nu sunt mere si faina, nu prea mai sunt cartofi si drojdie, dar la micile magazine si in piete sunt? Pentru ca producatorii au marit preturile catre hypermarketuri si hypermarketurile sunt cu pistolul la cap din partea guvernantilor si nu pot sa accepte pretul marit. Guvernul le cere acestora sa nu accepte preturi marite pentru a frana (bloca spera ei) inflatia. In schimb, guvernul nu poate controla toate lanturile de distribuire si prin urmare, in acele magazine mici care cumpara direct de la producatori / distribuitori si in piete unde vin (pe alocuri) chiar producatorii, produsele se gasesc, evident la preturi deja crescute. Calea aleasa deocamdata de guvern este una gresita cred eu. Controlul preturilor a inceput de facto, desi nu este oficial. Probabil ei ii zic “discutii” sau “acord” cu “mediul de afaceri” sau cu “marile lanturi”, insa penuria in “marile lanturi” combinata cu abundenta in afara marilor lanturi nu ne spune decat ca acestora li s-a impus sa nu mareasca

Read more

Legendarul si fascinantul Jim Rogers

3 comments

Jim Rogers este un personaj fascinant. Pentru cei care nu-l cunosc le reamintesc: unul dintre cei mai faimosi investitori din lume, un dinozaur in viata. Fost partener al lui Soros in Quantum Fund – primul fond de investitii global. Fiecare interviu dat de Jim Rogers este regurgitat de toate canalele de Youtube. Daca viziunea lui Jim Rogers asupra investitiilor si inclinatiile sale spre Scoala Austriaca sunt cunoscute, personalitatea sa de aventurier este mai putin cunoscuta. In anii 80, la varsta de aproximativ 40 de ani, Jim a plecat in jurul lumii cu motocicleta – aventuri puse in cartea Scoala vietii. Aventuri din calatorii si din pietele financiare pe care o recomand mai ales celor interesati de India – tara de care Jim a fost profund impresionat. Spunca Jim este un dinozaur si pentru ca este batran dar si pentru ca nu putine dintre predictiile lui s-au intamplat. Imi aduc aminte clar cum dupa criza din 2008, Rogers recomanda achizitia de comoditati si aur, care aur intre timp a explodat. Ulterior, Rogers a recomandat investitia in actiuni, ceea ce se intampla rareori. Alte recomandari pe care le-am ratat ale lui Rogers au fost cele referitoare la China si Malaesia. Foarte interesant si ce spunea Rogers in septembrie anul trecut: “The ETF stocks are going to get killed in the next bear market, he said. That will be true everywhere in the world.” (sursa). Cata dreptate a avut! Deja incepe sa pice dominoul ETF-urilor desi Fed-ul s-a angajat sa cumpere (ca si cum alea erau mai importante ca 1%). Ramane de vazut daca Fed-ul o sa poata sa le salveze, pentru ca previziunea lui Rogers sa fie on the spot. Dincolo de recomandarile de a cumpara acum, interviul de mai sus denota insa un caracter puternic al unui gentlemen modest. Desi s-a insurat a 3-a oara in 2000 cu o blonda care ii putea fi fiica, Rogers, pentru viitorul fetelor lui s-a gandit sa emigreze in Singapore pentru ca acestea sa aiba expunere la limba chineza, deoarece Rogers considera ca China va fi viitoarea putere mondiala a lumii. Unde dai si unde crapa insa! In Singapore, fetitele au invatat intr-adevar mandarina foarte bine, atat de bine incat au devenit staruri in China, prin urmare probabil nu o sa aiba nevoie de averea lui tata, fata cea mare dand deja meditatii cu 25$/ora unor alte fetite care vor sa invete mandarina. Iata deci ca desi ditamai babac la 80 de ani, lui Rogers nu ii e frica de bau-bau si nu poarta masca desi probabil la banii sai are deja nu doar investitii in lanturi spitaliere dar poate chiar detine clinici private care sunt gata sa il salveze si sa il scuteasca sa stea la coada la spital daca da nasoala in el. Insa nu cred ca doar din aceste motive are o atitudine relaxata ci pentru ca are un simt de evaluare a riscurilor extrem de fin, caci altfel nu ajungea miliardar.

Read more

Despre riscurile penuriei alimentare

18 comments

Avem asadar hoardingul – spaima si panica lumii care se gramadeste sa cumpere de toate. Motivul este evident: frica de carantina. Marea majoritate – sa zicem 90 % – se gandesc: o sa ne bage in carantina, 2 saptamani cum au zis, sau cine stie, poate chiar o luna. Doar 1-5% se gandesc ca carantina pote dura peste o luna. Poate 1 la mie are idee ce inseamna lanturile de aprovizionare – supply chains si ce impact are pandemia asupra acestora. Poate tot 1 la mie percepe ce inseamna sa cada bursa cu 20% sau ca intelege ce inseamna ca BNR a inceput sa cumpere obligatiuni de pe piata secundara. Sa despicam insa cateva idei, pornind de la principiul enuntat si in alte articole: in vremuri de ceata si de panica si in vremuri tulbure, gandim simplu, fara complicatii, ne legam de lucruri pe care le stim, care sunt sigure. Philip K. Dick spunea ca realitatea este ceea ce ramane cand renuntam la iluzii. In primul rand petrolul a scazut drastic. Agricultura o sa duduie. Petrolul e o componenta importanta a pretului in productia agricola. Intr-adevar pretul scazut loveste puternic si in investitiile in domeniul petrolier, dar aici e problema de termen lung. Pana una alta, atat Arabia Saudita cat si Rusia au petrol ieftin si in vremuri de criza nu pot sa salte prea mult pretul. Lipsa investitiilor poate va avea efect pe termen mediu-lung, dar zic eu ca cel putin pentru un an, nu se pune problema lipsei petrolului, mai ales ca turismul este zero. Ganditi-va cat combustibil consumau avioanele, masinile, vapoarele si cat a scazut consumul acum ca lumea sta si va sta acasa. Ca forta de munca, de asemenea, somajele tehnice (deocamdata) si caderea totala a unor sectoare (horeca, divertisment etc) vor ajuta si cu siguranta nu va fi lipsa de personal mai mult sau mai putin specializat in domeniul agricol. Avand combustibil ieftin si forte de munca in abundenta, ce probleme pot sa existe? Nu doresc sa ma leg de distributie: este chestiune de adaptare. Si daca nu am mentionat la inceputul articolului, eu o sa cam incep deja sa ignor zgomotul zilei (numar de morti, rata de infectie etc) si sa abordez mai mult probleme de … dupa deoarece ce se vede acum la televizor, am discutat de acum 2 luni si am cam epuizat subiectele. Deci distributia va fi rezolvata, inclusiv problema trecerii la granite. In ciuda masurilor de izolare, comertul alimentar va functiona cata vreme vom avea o moneda unica. O moneda unica vom avea, dar pe piata cererii si a ofertei, noi romanii suntem saraci fata de vest si nu stiu daca ne putem bate cu ei pe preturi. Dar sa stam linistiti: nu se schimba nimic fata de situatia actuala cand oricum platim pe produse alimentare mai mult decat vesticii si nu doar raportat la venituri. Exista insa semnul de intrebare cu privire la curs: euro se poate intari pana la un punct unde importurile ne vor arde rau. In

Read more
1 2 3 4 5 6 … 114