Category: Bănci / Finanţe

Acțiunile pe bursele europene cad pe măsură ce temerile cu privire la Deutsche Bank cresc

Leave a comment

Toți indicii europeni sunt in scădere astăzi la prânz, în frunte fiind cotațiile sistemului bancar. Deutsche Bank a căzut pentru prima dată sub barieria psihologică de 10 EURO. Indexul STOXX 600 care conține cele mai mari 600 companii europene a căzut cu 1% până la ora 12:40 (ora României), după ce în cursul zilei a atins minime din luna August. În urma articolului publicat de Bloomberg conform căruia că un număr de 10 fonduri și-au retras din lichiditatea în exces plasată la Deutsche Bank, acțiunile băncii germane au căzut sub pragul psihologic de 10 EURO, cu aproape 9%. În jurul orei 12:40 prețul a revenit în jur de 10,3 EURO. Pe fondul riscului crescut, francul elvețian s-a întărit în raport cu EURO. Alte bănci care au suportat scăderi de mai mult de 4% sunt Commerzbank (care ieri a anunțat concedieri), UniCredit și Credit Agricole PA.

Read more

Ce reprezinta ultima indatorare a statului de la fraieri?

2 comments

7.951 persoane fizice au cumpărat titluri de stat; valoarea subscrisă se apropie de 280 de milioane de lei (Sursa: Agerpres) Probabil nu sunt chiar toti fraieri, avand in vedere ca fericitii cumparatori de obligatiuni de la Ciolos in primul rand au avut bani de imprumutat, adica au economii. Nu multi romani in ziua de azi au luxul sa poata face economii, in toiul celei mai lungi crize economice din istoria lumii, care abia a inceput … Pe langa rasul tembel al lui Ciolos cu care anunta “succesul” operatiunii, am ramas amuzat de concluzia trasa de tehnocrati cu privirea acestei indatorari pusa in spatele copiilor care acum se nasc: “in urma interesului mare al populatiei, guvernul a anuntat ca are in plan sa repete experienta” [2]. Sa revenim insa de ce sunt fraieri cei care au cumparat obligatiuni. Cu exceptia celor care au bani atat de multi incat le-a ramas o felie din portofoliu de investit si in obligatiunile unui stat cu risc ridicat ca al Romaniei (da, in ciuda mandriei tembele a guvernantilor nostri, Romania este vazuta ca zona de frontiera, adica cvasi-junk din punct de vedere al riscului investitiilor, inclusiv cele in titlurile de stat [1]), restul sunt fraieri daca au cumparat obligatiuni doar pentru ca li s-a parut o dobanda buna 2,15% per an. De ce spun asta? Pentru ca sunt banci care dau dobanzi mai multe, chiar la depozite nenegociate. De exemplu, Ideea Bank ofera 2,5% la un depozit pe minim 5 luni. Dupa scaderea impozitului, randamentul este de 2,15%. Asadar, cei care au vanat dobanda buna, si-au luat tzeapa pentru ca Ideea Bank oferea si dobanda la fel buna cu maturitate la jumatate, lucru deloc neglijabil. Mai e de luat in calcul bineinteles riscul caderii bancii, dar sa fim seriosi, care banca a picat in Romania in secolul curent si daca va pica o banca si ai incredere in statul roman, nu ai incredere si in Fondul de Garantare? Deci pentru sume de sub 100.000E, daca ati luat obligatiuni pentru dobanda sau pentru siguranta investitiei, v-ati luat o mare tzeapa. Am cam pierdut firul la cum sta Romania din punct de vedere al gradului de indatorare. Este oricum irelevant avand in vedere situatia din UE si faptul ca gradul de datorare nu mai reprezinta mare lucru in evaluarea riscului ca sa nu mai zicem ca nici macar mentinerea sau scaderea ratei nu reprezinta neaparat o administrare eficienta a bugetului, avand in spate experienta cu PSD-ul care a taiat toate investitiile si a pastrat rata de indatorare in jurul a 40%. Guvernul tehnocrat tatoneaza cu antrenarea pavloviana a amatorilor de chilipiruri investitionale (mai degraba oferte proaste invelite in spoiala lucioasa) promitand deja noi emisiuni. Tare sunt curios unde se duc banii astia si daca s-au renuntat la alte emisiuni necesare platii ratelor la datoriile actuale, caci ma indoiesc ca am ajuns sa ne permitem sa taiem din liniile de credit vechi ale altor investitori straini strategici care chiar au nevoie de randamentele bune (pentru afara) oferite de statul roman care chiar daca sunt irelevante ca volum, mai ofera un os de ros unor administratori de fonduri

Read more

Banca Vaticanului – un offshore în inima Imperiului

Leave a comment

Banca Vaticanului este o banca privata care functioneaza exclusiv pe teritoriul Vaticanului si este condusa de un consiliu de directori care raporteaza unei comisii de cardinali si papei. Banca Vaticanului este regulata de un organism de supraveghere, similar ASF-ului nostru, care de asemenea este doar al Vaticanului. Nu vreau sa intru in istoria aceste banci, care se gaseste pe wikipedia. Ca sa intelegem insa cat de secretiva este aceasta banca, poate e de ajuns sa mentionam ca abia din 2013 are un site oficial, de cand au inceput sa iese la suprafata cateva scandaluri mai relevante. Banca nu da credite si nu urmareste profitul. Singurul scop este teoretic administrarea operatiunilor ONG-urilor catolice, prin care acestea fac “fapte bune”. In practica, banca e folosita ca offshore de lux de cei mai mari rechini din Europa, banca fiind pentru o buna perioada, total izolata in privinta conturilor si a operatiunilor, neavand schimb de informatii cu nici o banca europana. De-a lungul anilor banca a fost implicata in nenumarate scandaluri, nu prea catolice. De exemplu, in Septembrie 2010, magistratii italieni au blocat 23 de milioane transferati de la aceasta banca care erau bani spalati, printr-un proces complicat care avea la ambele capete conduri de la Banca Vaticanului si trecea inclusiv prin JP Morgan. In urma scandalului, pana si JP Morgan – o banca implicata in nenumarate spalari de bani si ilegalitati pentru care au platit doar niste amenzi irelevante – si-a retras colaborarea cu Banca Vaticanului, pentru a nu-si strica “imaginea”. Va dati seama ce imagine are Banca Vaticanului daca pana si JP Morgan nu vrea sa se asocieze cu ei, care JP Morgan este oricum capul rautatilor in categoria “Too Big To Fail”. Dupa ce in 2010 banca s-a aliniat cerintelor UE, facand acord cu Italia si UE pentru a adera la legislatia impotriva spalarii banilor (transparenta) si dupa cateva scandaluri in 2011 si 2012, banca a inceput un lung proces de reforma care contina si in prezent. Principala problema cu care se confrunta Papa in tentativa de reformare este cabala care administreaza aceasta banca si care nu doreste sa se cunoasca trecutul. Ori fara ajutorul cabalei, Papa nu are o prea mare putere, cu toate tentativele de a aduce oameni din exterior care sa faca un audit. Cateva schimbari in bine, exista insa: in 2013 banca a cerut la 1300 de clienti sa-si inchida conturile (nu i-a mai considerat dezirabili – mafioti?) in ianuarie 2014 banca a publicat un raport cu situatia “alinierii” si implementarea programului “pentru transparenta” in septembrie 2014 s-au operat cateva “curatiri” in cabala: au fost inlocuiti 2-3 cardinali Prin urmare in 2014 banca a avut profit 70 mil euro. Mai nou insa, se pare ca obiceiurile vechi nu se schimba usor, altfel spus lupul isi schimba pielea dar naravul … Intr-un articol din Ianuarie 2016 intitulat The unfinished business of Vatican bank reform aflam noutati nu tocmai bune cu privire la statutul reformei bancare din pusculita Sfantului Scaun. Un monsenior care lucra ca contabil la banca, a fost arestat (si condamnat cu suspendare) pentru trafic de valuta – a fost prins cu

Read more

A scăpat Deutsche Bank de crash?

One comment

A trecut mai mult de o lună de când prețul acțiunilor la una dintre cele mai mari bănci ale lumii a căzut atât de mult încât a fost nevoie să iese în față ministrul finanțelor al Germaniei și să asigure acționarii că “banca e solidă”.  De atunci, prețul și-a revenit de la 13E la aproximativ 17E, cu mult însă sub 21E, prețul de la începutul anului. De la căderea din februarie, am mai aflat că DB nu va mai face profit nici anul acesta, iar luni seara, Moody’s a anunțat ca e posibil să miște în jos ratingul băncii, dând încă o lovitură imaginii și-așa șifonate a acestui tigru de hârtie care este pompat de pe ambele maluri ale Atlanticului, când cu dolarii toxici ai Yelenei, când cu euroii lui Draghi, după cum le vine rândul la fiecare. Căci fără a fi pompat în moduri tainice doar de bancheri știute, acest zeppelin imens care când/dacă va pica  va trage cu el întreaga Europă, nu ar mai putea zbura nici măcar până apucă Draghi să îi informeze pe toți că banii lor pot oricând să dispară peste noapte – căci bailin-ul va fi ultima terapie șoc pe care o vor aplica bancherii centrali europenilor. Când anul trecut Zerohedge titra articole panicarde de genul “Is Deutsche Bank The Next Lehman?“, mâ gândeam: aștia nu știu ce articole panicarde să mai scrie sau americanii aștia cârcotași, în loc să-și vadă putregaiul din curtea lor … Atât le-a trebuit ca să plece CEO-ul că toate bombele dinainte au căpătat o nouă aură: Deutsche Bank CEOs “Shown Door” – World’s Largest Holder of Derivatives In Trouble? Citite retrospectiv, articolele alea ne arată că băieții aștia care strigă lupul cam prea obsesiv, au dreptate, chiar dacă cu întârziere. Iată un scurt duș rece extras dintr-un articol din 12 iulie 2015: If Deutsche Bank is the next Lehman, we will not know until events are moving at an uncontrollable and accelerating speed.   The nature of all fractional-reserve banks — who are by definition bankrupt at all times – is to project an aura of stability until that illusion has already begun to implode. (sursa) Ce îmi este însă mie neclar ca obsevator fără școală sau cunoștințe prea multe, este în ce măsură, de data asta, stocul poate ajunge și la zero, dacă banca o să aibă conducta deschisă la BCE să tragă câtă lichiditate vrea – lucru care nu m-ar mira să se întâmple deja de ceva timp. De asemenea, știm că în SUA, un crash în ziua de azi, mai ales la un așa stoc, nu prea e lăsat să meargă prea departe, intrând în acțiune așa zisele “circuit brakers” dacă nu cumva sunt alte mecanisme de manipulare și mai sofisticate. Eu nu știu însă dacă în Germania, la DAX exista așa ceva atât de pervers. Adică îmi e greu să cred ca nemții ar accepta așa ceva. În final aș reaminti că DB este implicată masiv sub variate forme în tradingul produselor derivate (instrumente financiare similare pariurilor sau asigurărilor), banca jucând în general ca o casă de pariuri și având o expunere

Read more

De ce vor bancherii să interzică cash-ul?

5 comments

Au apărut recent câteva știri și pe la noi referitoare la scoaterea din funcțiune a banilor lichizi. Argumentele aberante emise variază de la comoditatea plăților cu cardul până la lupta împotriva terorismului. Mai ales acest din urmă argument vedem că reapare ca o scuză bună de aruncat prostimii cu orice ocazie și a fost folosită și la noi de tipa aia care cică e ministru al justiției (securiste) care din păcate a rămas încă în funcție dupa gogoșile scoase una mai umflată ca alta cu privire la tăierea macaroanei securiștilor – care taiere este inevitabilă oricum mai devreme sau mai târziu pe măsură ce în justiție încep pas cu pas să intre tineri care nu vor să se compromită și paradoxal … sunt preocupați de libertățile cetățenești. Faptul ca Isărescu nu a lansat încă o campanie oficială și la noi de promovare a noului cadou oferit de inginerii sociali ai noii ordini mondiale înseamnă că din fericire, rămânarea noastră în urmă poate fi un avantaj uneori, în sensul că a spera la o societate cashles într-o țară în care abia funcționează un amărât de sistem de sănătate bazat pe carduri este o utopie. Dar dacă Isărescu a tăcut, nu înseamnă deloc că în alte locuri nu se fac pași urgenți către eliminarea cash-ului. În Suedia de exemplu, nu mai poți merge cu autobuzul și să plătești cash: Centuries after becoming the first European country to introduce banknotes, Sweden could soon be the first to get rid of them. For the technology-savvy Scandinavian nation, a cashless society is on the horizon as many banks there no longer handle cash and most public buses won’t take it, either. But the shift toward a digital economy appears inadvisable to some Swedes, and critics are warning of the rising risks that come with paying by app and plastic versus bills and coins. (sursa) Motivul pentru care se pompează propagandă în direcția asta este în primul rând pregătirea pentru următorul nivel al crizei: dobânzile negative. Și nu întâmplător țările care deja au dobânzi de referință negative sunt primtre primele care tatonează cu ideea. În nici un caz tech-savvismul suedezilor ar fi motivul pentru care ei pot fi printre primii fericiți cetățeni total dependenți de stat. Pentru că dobânzile zero nu au scos lumea din criză și pentru că deși e logic că trebuie o curățire a sistemului financiar pentru a permite un restart organizat și eficient și cum restartul ar presupune ca o anume categorie socială să nu mai ia bonusuri și prime, bancherii se pregătesc să facă singurul lucru pe care îl știu, în încercarea de a stimula economia: să reducă și mai mult dobanzile. Și dacă acum ne aflăm pe la 0 sau -1 la nivel central, momentan, cum la populație dobânzile nu au ajuns încă chiar zero, oamenii încă își țin banii în bancă. Însă când dobânzile de referință vor trece la -2, -3, -4 și dobânzile negative vor ajunge în final și la oamenii de rând, inevitabil toți își vor scoate banii din bancă și îi vor ține la saltea. Să nu eliminăm această idee pe principiul că

Read more

Ce a omis cvasi-oficiosul ziar al BNR-ului din bilanțul BCR pe 2015

3 comments

Cvasi-oficiosul ziar de partid intitulat Bancherul – o fițuică în care mereu apar articole elogioase la adresa BNR-ului și e finanțată de bănci pentru a spăla pe creier populația – apare un articol (probabil comandat) în care “se face lumină” în bilanțul unei bănci pentru ca tot prostul să înțeleagă că și băncile își asumă riscuri. Este uimitor câtă gargară ieftină care pute de la o poștă s-a putut scrie, ignorând alte două cifre esențiale pe care le-am adăugat eu cu roșu în poza de mai jos: NOTA: prin 5% din obligațiuni mă refer la cât a câștigat (minimal, că pe la5% s-a ajuns recent) BCR de pe spinarea statului. A se vedea și articolul anterior în care am explicat cum băncile pun obligațiunile gaj la BNR pe dobânzi infime și practic câștigă profit gratuit pe banii BNR-ului fără nici un risc (bine dacă pică statul, oricum băncile nu pică ca BNR are destul aur și în plus, vine și FMI-ul dacă e nevoie) Și dacă ferocitatea cu care băncile se apără folosind propagandă ieftină nu vă sperie, iată încă o mostră de presă vândută băncilor din Ziarul Financiar al Băncilor:   PS: este evident că băncile își asumă și ele risc, doar că ei pică din Titanic în bărcile de salvare pe când restul …

Read more

Cum a finanțat BNR băncile

Leave a comment

Isărescu trage semnale de alarmă ca macrostabilitatea nu a ajuns încă jos, la firme și la oameni. Păi cum să ajungă dacă doar băncile au conexiune la amanetul magic numit BNR unde repo-urile costa mizilic și nu exista limită la obligațiuni guvernamentale. Am mai explicat cum funcționează repo-urile. Pe scurt, BNR oferă credite la bănci și primește garanție obligațiuni guvernamentale. La credit le cere o dobândă mizilic (1% să zicem) și la oglibațiunile de la stat băncile câstigă 4% să zicem. Singura problemă ar fi că repo-urile sunt pe termen scurt pe când obligațiunile pe termen lung. Dar nu-i bai, nu contează, ideea e că băncile trebuie doar să fie atente să prelungească repo-urile pentru a fi acoperite. Uneori, când e mai greu pentru bănci, sub stindardul macrostabilității financiare (să dăm lichidități la bănci, neamule) BNR nu doar că cere dobândă băncilor, ba chiar le oferă ea dobândă pentru ca chipurile băncile sa primească lichiditate și să dea credite la firme ca să facă firmele profit și să mărească salariile la angajați. Paradoxal, în astfel de operațiuni băncile câștigă o dată dobanda de la stat pentru obligațiuni și bonus, dobânda de la BNR pe plasamentele de ogligațiuni în schimbul cărora BNR le cere băncilor să primească bani. Asta e logica pe scurt, care acopera un sistem legal de stoarcere de bani din mașinuța de tipărit hârtii, reglementări și de pompat vrăjeli pentru neștiutori, numită BNR. Unul dintre necunoscători este chiar si Piperea, care este de admirat prin disponibilitatea de a arăta cu degetul înspre bănci și mai ales înspre BNR. Din păcate omul trebuie ajutat de specialiști pentru a înțelege schemele complicate care sunt total imorale și la limita până și a reglementărilor interne. Cum explică de exemplu BNR când e nevoie de lichiditate și de ce trebuie încă o nouă emisiune de repo-uri? Piperea bate apa în pio cu legea dării în plată (o lege aberantă) în loc să ceară legea falimentului și să aibă grijă că e una corectă, echitabilă, tunată cum trebuie la specificul pieții românești. Pentru că există riscul ca așa cum avem o Prima Casă care deși în aparență ajută creditacii, de fapt consecințele reale să fie contrare scopului legii. Cu privire la ultima gogoașă cea cu RMO-urile este o pistă falsă: BNR poate să le micșoreze și să le mărească și asta nu afectează profiturile decât pe termen scurt. Însă unde sunt găuri mai târziu se vor vedea, indiferent de cât sunt RMO-urile. Însă la repo-uri problema este că BNR pompează lichiditate inutilă și oferă dobânzi prea frumoase băncilor culmea tocmai când acestea au nevoie (dupa emisiuni sau la expirări de emisiuni vechi). Cum ar fi dacă eu mă duc la amanet, îmi depun toate bunurile, iau 1 mil de lei, îl depun la bancă unde iau 4% donbândă și apoi scot banii pe dobândă la expirare, mă duc și plătesc 1% la amanet? Și apoi prelungesc! Super-afacere, nu-i așa? Asta fac băncile cumpărând obligațiuni de la stat pe dobânzi mari și plasându-le garanție la BNR pentru obținerea de credite ale căror dobânzi sunt cu mult sub

Read more
1 … 3 4 5 6 7 … 20