President Skroob strikes back

Urasc sa am dreptate, mai ales in legatura cu razboiul. Dupa stirea cu discursul lui Putin despre rachetele cu focoase nucleare care pot sa faca tumbe printre detectori (ca si cum cele cateva sute de mii de balistice nu ar fi indeajuns sa ii sperie pe americani), m-am intrebat pe Twitter cat va dura pana Trump va incepe sa arunce si el cu gogosi cat mai pompoase despre noile descoperiri ale americanilor. after Putin bragging about Supersonic Vodka, will Trump start bragging about Star Wars Death Star? (via @zerohedge) https://t.co/SMtu9t1xaq — Gigel Chiazna (@gigelchiazna) March 2, 2018 Ei bine a durat cam 11 zile din ce vad … pana sa apara stirea de mai jos pe Zerohedge: Trump: Get Ready For The “Space Force”; Mission To Mars “Very Soon” Evident ca asa cum nimeni nu-l crede pe Putin ca animatiile alea ale rachetelor dansatoare supersonice au vreo legatura cu realitatea in conditiile in care Rusia are o mare problema in a plati salariile soldatilor, tot asa nici acum nimeni nu-l crede pe Trump in conditiile in care doua-trei lansari de rachete ale lui Musk nu inseamna decat ca poate americanii au sanse peste 10 ani sa poata lansa un om in spatiu desi Musk ne asigura ca la anu vor da drumul la primul zbor spre Marte. Cu spatiul stim ca zborul fara om la bord este foarte simplu si se poate face cu bani multi. Insa zborul cu om la bord a fost posibil doar in perioada in care cucerirea spatiului era obiectiv strategic major si soldatii erau educati in spiritul sacrificiului, prin urmare inginerii au avut multa carne de tun pregatita sa isi dea viata pentru tara. Astfel, au putut testa rachete si au facut un oarecare progres care a culminat cu aselenizarea. Insa ulterior, pentru ca nu a mai fost nevoie, americanii au avut problema cu pastrarea mostenirii glorioase a acestei jertfe. Rusii, pentru ca au avut tehnologie mai ieftina (mare parte din cercetare au furat de la americani) si costuri mai mici, au mai fost in stare sa mentina cat de cat capacitatile de a lansa un om in spatiu, insa fara banii americanilor le pierdeau si ei. Sinergia intereselor americanilor cu capacitatile si pretul rusilor a facut ca International Space Station-ul sa poata fi pus in aplicare si sa supravietuiasca pana acum, fiind un succes minor in comparatie cu ce s-ar fi putut realiza daca in loc sa toate banii pe razboaie aiurea, americanii ar fi investit in spatiu. Pana acum ar fi avut deja flota spatiala. Par destul de disperati americanii cu privire la posibilitatea pierderii avantajelor militare fata de rusi dar mai ales fata de chinezi. Disperarea o vedem nu atat din declaratiile pompoase si amuzante ale lui presedintelui Skroob cat din leak-urile (sau mai bine zis declasificarile) legate de intalnirea cu niste OZN-uri a soldatilor americani si insinuarile / zvonurile care se lasa sa respire din aceste filmari care sunt de doua tipuri: americanii au capturat sau sunt in posesia de materiale si tehnologie

Read more

Cât mai poate sta Putin cu mâinile în sân în Siria?

Tocmai cand credeam ca apele s-au mai linistit in Siria in era Trump, care a criticat in campanie lipsa de viziune a SUA cu privire la razboiul din Siria si s-a aratat interesat de o colaborare cu rusii in vederea distrugerii Isis si chiar in vederea stabilizarii Siriei, incidentele au inceput sa faca din ce in ce mai mult zgomot si un razboi direct fie intre SUA si Rusia fie intre Israel si Rusia nu este exclus, daca nu intentionat, cel putin din accident. Din accident, israelienii pot sa atace niste pozitii din Siria unde se afla soldati rusi si poate avea un macel pe care Putin nu il mai poate ascunde cum a facut cu cei 2 rusi morti in urma atacului recent al rebelilor coordonati de SUA asupra unor pozitii ale armatei siriene in provincia Deir al-Zor. Putin va fi atunci nevoit sa raspunda, mai ales ca se apropie alegerile Sunt mai multe focare unde poate sa izbucneasca un incendiu. In nord Turcia se lupta cu kurzii care se pare ca in ultimul timp au cam fost lasati cu fundul in balta de americani. In ciuda dezechilibrului de forte si a dotarii armatei turce si desi au reusit sa ii cam goneasca din Afrin, victoria turcilor este inca departe si nu este exclusa o intoarcere a situatiei. Daca in Afrim kurzii au fost cam izolati, in nord-est in teritoriul lor, kurzii nu au fost invinsi nici de Isis si cu siguranta armele oferite de americani vor fi puse in functiune, daca nu cumva americanii chiar vor interveni mai mult in ajutorul kurzilor. Afrim a fost o mica etapa in conflictul Turcia-SUA, Kurdistanul este insa o cu totul alta problema. Kurzii sunt ultima reduta americana in Siria si americanii nu o vor ceda cu usurinta. Turcii, vor prinde curaj dupa victoria din Afrim si nu vor pierde aceasta oportunitate istorica de a incerca refacerea Imperiului Otoman. Exterminarea kurzilor si alipirea Siriei este visul secular al turcilor si daca americanii nu le-au garantat aceasta extindere, spera ca o vor face cu acceptul Rusiei si cu miscari rapide si surprinzatoare pentru Imperiu care are cu totul alte probleme deocamdata, cum ar fi mugurii unei noi crize care poate fi cu mult mai devastatoare decat cea din 2008. O alta zona fierbinte este sudul unde Israel a inceput deja sa atace pozitii ale sirienilor si sa faca incursiuni in tentativa de a atinge tinte iraniene. Asa cum turcii viseaza la Imperiul Otoman, israelienii viseaza si ei la Marele Israel care sa se intinda pana la Damasc. Se bazeaza pe prietenia cu Trump, mergand pana acolo la provocarea unui razboi cu Iranul. Pentru Israel, provocarea Iranului si atragerea SUA in conflict ar fi varianta ideala, dezodamantul fiind doar unul, similar cu cel din Irak: eliminarea urmatorului stat proxim dupa Iran. De altfel, daca ne uitam in jurul Israelului avem numai teritorii distruse, foste state nationale prospere si puternice la un moment dat, ajunse in prezent intr-o stare de limbo. Liban, Irak, Siria si chiar

Read more

De ce vrea Trump să crească cheltuielile cu armele nucleare

Pe 30 ianuarie anul curent, Trump a cerut congresului sa voteze o lege care mareste drastic bugetul pentru armata, lege care este amanata de vreo 4 luni deoarece nici democratii si nici republicanii nu sunt de acord cu aceste cresteri. Mot-a-mot, Trump a declarat in discursul despre starea natiunii ca cresterea cheltuielilor va permite modernizarea arsenalului nuclear necesar sa fata fata provocarilor pe care SUA le au din partea regimurilor dictatoriale (rogue regimes), gruparilor teroriste si tarilor cum ar fi China si Rusia. Trump s-a abtinut sa puna vreo eticheta pe Rusia sau China, dar le-a numit totusi, ceea ce nu este deloc fara relevanta. De altfel, conform unui raport recent al Ministerului Apararii al SUA, terorisii nu mai sunt pe primul loc in lista de amenintari la adresa SUA, acesta fiind preluat de binomul Rusia-China. Ca orice Imperiu, e normal ca presedintele SUA sa isi doreasca o armata cat mai puternica si sa ceara bani pentru armata. Problema e de unde sa ceara bani, caci SUA se ingorapa in datorii pe zi ce trece. Dolarul este intr-adevar acoperit de puterea armatei SUA, dupa cum au incercat sa dovedeasca in ultimele razboaie americanii (Gaddafi a fost eliminat deoarece incerca sa formeze o uniune africana care sa vanda petrol in moneda proprie, un fel de euro african in schimbul dolarului). Este deci logic ca SUA sa aiba grija la ultimul avantaj care i-a mai ramas: armata. In ce masura insa armata ii este un avantaj, ramane de vazut doar intr-un viitor posibil razboi mai mare, caci in ultimele conflicte in care s-a implicat SUA nu prea a avut parte de succes. Daca investitia in armata este cat de cat logica (desi bugetul armatei SUA este mai mare decat bugetele tuturor celorlalte tari ale lumii la un loc, multiplicat de cateva ori), investitia in armele nucleare este o obsesie ciudata a lui Trump. Deja SUA au destule arme nucleare incat sa distruga pamantul (si/sau Rusia) de cateva ori. De ce le trebuie mai multe si de ce ar investi sa construiasca si mai multe nucleare? Ca sa poata distruge Rusia de si mai multe ori? Chestiunea este oricum ramasa in secundar deocamdata, fitilul unei noi crize financiare aprinzandu-se deja si problemele guvernului fiind mult mai mari decat legea cu bugetul apararii. In curand Fed-ul va interveni pentru a opri caderea actiunilor si va scadea din nou dobanda, noi si noi trilioane de dolari vor fi tiparite. Ramane de vazut ce vor face chinezii, daca vor continua sa cumpere in continuare obligatiunile americanilor sau caderea sustinuta a dolarului din ultimul timp este doar inceputul sfarsitului pentru dolar si pentru Imperiu. Sa nu ne pripim insa, Koreea de Nord este asul din maneca al lui Trump si poate de aceea are nevoie rapida de bani pentru armata. In caz ca nu se mai pote face nimic cu sistemul financiar si bancile o sa pice ca dominourile intr-un ritm mai rapid decat le poate salva Fed-ul, SUA pot sa atace Koreea de Nord si sa

Read more

Doar un război SUA-Turcia mai poate salva dolarul

În anii care au urmat după criza din 2008, băncile centrale au jucat un dans bine coordinat de tipărire treptată și coordonată pentru a evita mari dezechilibre. Când dolarul creștea prea mult, americanii tipăreau. Când dolarul pica prea mult, americanii mai făceau niște manevre cu port-avioane în proximitatea Iranului pentru a crește tensiunile geopolitice. De când Trump a venit la cârmă, cu toată tensiunea legată de Koreea de Nord, dolarul a picat chiar în timp ce dobânda a crescut, după cum am elaborat într-un articol anterior. Un fenomen greu de explicat. O posibilă explicație ar fi că așa a vrut Trump și a folosit capacitatea americanilor de manipulare a piețelor financiare pentru a scădea dolarul. O altă explicațăe ar fi că Trump a impus chinezilor să nu mai țină moneda atât de slabă, dar dolarul a picat și în raport cu Euro și cu Yen-ul. În plus, în ciuda aparentelor tensiuni între SUA și China, volumul de bonduri americane deținut de chinezi a crescut în ultimul an, semn că chinezii nu doar că nu încearcă să iese de pe dolar și să amenințe status-quo-ul prin subminarea pieței bondurilor, dar pariază din ce în ce mai mult pe dolar. Chinezii pariază pe orice pot, au atât de mulți bani că nu au ce să cumpere cu ei. Au investit imens în noul drum al mătăsii (denumit pompos Belt and Road Initiative) care însă pare a fi o mare gogoașă fără impact deocamdată. Impactul acestui proiect de aducere mai rapidă și mai ieftină a mărfurilor chinezești în Europa va avea succes abia când vom cumpăra chinezeriile la jumătate de preț din magazin. Până atunci, sunt doar vorbe. Este greu de găsit o explicație clară a picării dolarului deoarece lui Trump îi convine și america industrială este în extaz în fața acestei mane cerești. Ce poate fi mai propice pentru export decât un dolar slab la dobânzi încă infime, apropiate de zero? Însă pe lângă america industrială există america financiară care este mai puternica și care se teme că lumea se va prinde că împaratul nu are haine și cum industria americană nu poate susține un dolar pe linia de plutire, este de-ajuns ca China și Rusia să convingă europenii că poate să existe finanțe și după dolar și o lume multi-polară nu este tocmai una rea. Marea dilemă este armata cu care parte este. Conform Zerohedge, săptămâna trecută Turcia le-a cerut americanilor să părăsească districtul Manbij. Americanii au refuzat și un general american a declarat că trupele americane nu se vor retrage din Manbij. O săptămână mai târziu în ultima escalare dramatică între cele două țări membre NATO, un ministru turc a amenințat SUA că dacă trupele americane o să lupte alături de kurzi pot să fie ținte pentru armata turcă din cauza dificultății distingerii lor în toiul bătăliei. Asistăm așadar la trecerea turcilor de la vorbe la fapte. După nenumăratele proteste cu privire la suportul pe care americanii îl dau kurzilor, turci trec la fapte. Dacă pe vremea când exista Isis,

Read more

Războiul Rusia-Turcia / skirmish-urile cu Grecia

Consilierul șef al președintelui turc Erdogan a amenințat prim-ministrul grec că o să-i rupă picioarele. “Atena o să dea de mânia Turciei mai rău decât Afrim” a avertizat turcul într-un show de televiziune. Cu privire la prim-ministru, a declarat: “O să rupem mâinile și picioarele oficialilor, ale prim-ministrului și ale oricărui ministru care va încerca să puna piciorul pe inusla Kardak/Imia islet din Marea Egee”. Amenințările turcului vin la câteva zile după ce ministrul grec al apărării a navigat la Imia și a aruncat în mare o coroană de flori în onoarea celor trei soldați greci căzuți la datorie în conflictul cu turcii din zonă în 1996. Reamintim cititorilor mai noi, că există profeții ortodoxe care prevăd distrugerea Turciei de către Rusia, profeții tratate în numeroase articole mai vechi în care aminteam și despre tratatul de securitate între Rusia și Grecia prin care Rusia garantează securitatea Greciei. De asemenea, reamintim că de facto Turcia nu mai este membru NATO, unul dintre principalele contestari ale acestui scenariu pe care l-am prezentat cu ceva ani buni în urmă când nimeni nu prevedea răcirea relațiilro turco-americane până la acest nivel. Noutăți ale frecușurilor NATO-Turcia apar zilnic și nu ne vom mai ocupa de ele. Iată doar o știre recentă: General turc ameninta Washington-ul să nu streseze Turcia și să o împingă spre Iran și Rusia“.

Read more

Turcia atacă Siria

Incursiuni ale turcilor în Siria au mai fost. Războiul din Siria intră însă într-o nouă etapă după eliminarea Isis de către ruși, retragerea acestora (sau simularea retragerii pentru pretextul propagandei) și relativa liniște în urma negocierilor Rusiei cu Iranul și Turcia. Este evident că rolul principal în Siria este jucat de Rusia. Acest fapt nu poate fi negat. Daca era altfel, Isis nu era eliminată, Assad nu era încă la putere și rușii nu aveau ce să caute pe-acolo. Ca aliat al Siriei, Rusia a urmărit mereu însă să prindă un pește mai mare decât Isis. Isis a fost pretextul ideal pentru prezența Rusiei, motivele fiind bineințeles altele. Peștele cel mare pentru ruși nu este nici măcar protejarea (pentru chinezi) a unei rute din noul drum al mătăsiii care trece pe direcția Iran-Turcia și care se dorea să fie blocat de americani prin controlarea regiunii (deși nu au reușit controlul nici măcar în Irak, unde deja “au câștigat” războiul cu ceva timp în urmă). Peștele cel mare urmărit de ruși este după părerea mea Turcia. Turcia era a doua mare putere NATO, o ditamai suliță în coasta ursului. Principalul risc pentru ruși de departe prin proximitatea față de bârlog, prin localizarea geografică și controlul accesului la Mediteraneană, prin accesul la Marea Neagră care ar putea periclita orice speranță de proiecție de putere (ce altceva e marea astăzi?) a rușilor prin defilarea bărcuțelor rusești, prin plasarea rachetelor nucleare americane, prin armata puternică etc. Noi acum, fiind prinși în vâltoarea apelor și văzând această ruptură a turcilor pas cu pas, cu greu putem înțelege cât de mult pierde NATO prin pierderea Turciei și cât de problematică a fost Turcia pentru ruși în timpul Războiului Rece. Iată deci, de ce toate mișcările Rusiei în zonă trebuie privite prin prisma acestui obiectiv: ruperea totală a Turciei de SUA până la imposibilitatea oricăror reparații a relațiilor și poate chiar până la ieșirea oficială (deja realizată de facto) a Turciei din NATO. De ce altfel, l-ar fi salvat rușii pe Erdogan de lovitura de stat planificată de americani, dacă nu acesta era obiectivul? Puțini americani realizează importanța Turciei și nu e de mirare că apar des articole intitulate: “Time to Kick Turkey Out of NATO?“. Evident ca mulți americani nu realizează că Turcia de astăzi este rezultatul politicii americane eșuate în relația cu Turcia. Declarația lui Trump că NATO is obsolete eu o văd mai degrabă ca pe o observație (corectă deși ar fi fost mai bine nedeclarată). Nu până demult, SUA se pricepea destul de bine la schimbarea regimurilor, chiar dacă aveau probleme cu stabilizarea situației ulterior. Eșecul în Turcia este un mister și pentru mine. Istoria, bineînțeles că are multe taine, dar cum de americanii plănuiesc ditamai lovitura de stat, au la îndemână armata, poliția și nenumarate alte asset-uri și ruși “întâmplător” află de asta, îl sună pe Erdogan care scapă ca prin urechile acului, fiind gata-gata ca avionul în care zbura să fie dat jos de conspiratori, nu poate fi înțeles doar ca

Read more

Războiul Rusia-Turcia la orizont

Faptul că rușii sunt buni la șah nu este o noutate. Nu am mai discutat de mult despre topicul războiului viitor Rusia-Turcia deoarece am facut-o în multe articole și deja probabil mi-am făcut o faimă de băiatul care strigă lupul. De altfel, drept dovadă că cine sapă groapa altuia cade singur în ea este tocmai faptul ca după ce am renunțat să frecventez site-ul Război Întru Cuvânt tocmai pentru obsesia lor de a interpreta orice eveniment din relația Rusia-Turcia prin prisma profețiilor Sf. Paisie, iată ca am preluat eu ștafeta. Dar evenimentele nu ne lasă altfel, și noi, reluăm subiectul în speranța că acolo sus cineva ne aude și România va reuși măcar în ceasul al 12-lea să refacă relații pașnice cu Rusia și să dea înapoi măcar cu 15 minute cursa nebună a înarmării care are șanse minime să aibă un final la fel de fericit ca cea anterioară, de vreme ce ulciorul nu merge de multe ori la apă, iar dacă Dumnezeu a ferit omenirea de la iminentul dezastru al unui război nuclear în ciuda încercărilor persistente ale unor turbați să aducă iadul pe pământ, pentru că noi nu am folosit cum trebuie vremea de pace, dar și pentru că paharul păcatelor s-a cam umplut până peste măsură, sunt mici speranțe ca să mai scăpăm la fel de ușor când scânteia se va aprinde din nou. Pentru recenții cititori ai blogului și pentru cei care dau din întâmplare peste acest articol, reamintesc că unul dintre primele articole pe acest topic (de care îmi amintesc eu) a fost articolul “S-A FIERT COLIVA TURCILOR?” de prin 2012. Este foarte posibil să mai fie câteva și înainte, dar nu știu (am lene) cum să caut și din păcate, fiind un neînemânatic taguitor, nu pot furniza nici un link. Cert este că eu vorbeam despre un război Rusia-Turica când Turcia încă era în NATO și relațiile SUA-Turcia erau foarte bune și Turcia negocia integrarea în UE, etc. Reiterez, nu vorbeam din capul meu, ci comentam profeții ortodoxe ale unui sfant ortodox, dar nu doar ale lui, care prezic nici mai mult nici mai puțin decât nimicirea Turciei de către ruși, cu acordul SUA și predarea ulterioară a controlului Turciei către greci. Dacă unele elemente ale profeției vi se par fantasmagorice (mare război, băi de sânge, intervenție divină), orice contestator trebuiă să recunoască că este o mare coincidență că istoria converge pas cu pas către toate câte profeția le prevede, pe care nu le vom reaminti aici decât sumar: conflict ruso-turc, invazia Turciei de către ruși, avansul rușilor înspre sud, în Siria actuala (stat integru, fără probleme în anii 90 când s-a făcut profeția), negocierile prelungite, intervenția statelor europene (fără americani însă), etc. Spuneam că evenimentele nu ne lasă să nu reluam subiectul. Iată ultimele știri: Turkey summons Russia, Iran envoys over Idlib violence Syrian Offensive Threatens Turkish Cooperation with Russia, Iran Russia now blames Turkey for drone attacks, not US Toate acestea dupa ce nu doar cu 2-3 săptămâni în urma, turcii

Read more
1 5 6 7 8 9 30