Criza vine, criza trece …

Al Treilea Război Mondial: Până în iarnă, revoltele vor cuprinde lumea întreagă Grecia nu mai are voie să-şi strângă banii din taxe Preşedinte Templeton: O nouă criză financiară este iminentă Euro pica in urma problemelor Greciei Noile conditii pentru salvarea Greciei presupun renuntarea la suveranitate SUA si Pakistanul in proximitatea unui razboi deschis. China da ultimatum SUA Nici nu m-am apucat sa imi fac planuri de vacanta si deja vara a devenit prea fierbinte pentru a mai spera la un concediu linistit. Pai cum sa plec eu in concediu in Grecia daca o sa ma trezesc iar cu vreo greva generala sau mitinguri, ca ce altceva ar fi de asteptat in urma unor asemenea stiri, cum ca Grecii vor fi nevoiti sa dea pe tava fabricile, uzinele sau mai bine zis insulele si plantatiile de maslini catre bancherii fara scrupule care ii ameninta ca altfel le taie macaroana. Ca si cum doar grecii ar avea de pierdut in cazul unui faliment si nu bancherii carora grecii au de platit datorii. Bineinteles, totul este un joc de sah, care va ceda primul si cat de mult vor obtine cei care au dat de la cei care au luat ca prostii. Batalia este asadar una veche de cand lumea, intre creditor si datornic. Iata ce bine descrie Sf. Vasile cel Mare aceasta lupta: Cand cel ce se imprumuta ia banii, este mai intai stralucitor si vesel; se bucura de o floare straina, care vrea sa arate ca i s-a schimbat viata: masa intinsa, haine luxoase; slugile, si ele, au alta infatisare, sunt mai vesele; vin apoi lingusitorii, oaspetii, nenumaratii paraziti ai caselor. Dar indata ce banii incep sa se scurga, iar timpul, cu trecerea lui, adauga dobanzile, noptile nu-i mai aduc aceluia odihna, ziua nu-i mai este vesela, soarele nu-l mai incanta, ci-i amaraste viata; uraste zilele care-i grabesc scadenta, se teme de luni, care-i maresc dobanzile. Daca doarme, vede in vis pe creditor. Urat vis! Creditorul sta la capataiul lui. Daca e treaz, dobanda ii stapaneste gandul, dobanda ii este grija lui. Scriptura spune: “Creditorul si datornicul se intalnesc unul cu altul; dar Dumnezeu pe amandoi ii cerceteaza” . Unul, ca un caine, urmareste prada; celalalt, ca un vanat gata prins, se teme de intalnire. Saracia i-a rapit indrazneala. Amandoi numara pe degete scadenta: unul se bucura de cresterea dobanzilor, celalalt suspina de adaosul nenorocirilor. “Bea apa din vasele tale!”, spune Scriptura; adica: cerceteaza puterile tale, nu merge la izvoare straine, ci culege din livezile tale cele ce-ti pot usura viata! Ai lucruri de arama, haine, vite, vase fel de fel! Vinde-le! Cauta sa dai totul, afara de libertate. (Sf. Vasile cel Mare – Despre camatarie si imprumuturi) Sa vedem insa cine sunt actorii. Sa incepem cu datornicul care are o particularitate: nu este un om, ci o ţară. Conceptul de tara este unul abstract, mai ales in ziua noastra. Fiind abstract, are anumite particularitati care il fac sa nu se apere de probleme precum o persoana. Asadar, intr-un stat, daca

Read more

Zăngănitul armelor

V-ati intrebat vreodata cum ar putea sa inceapa un nou razboi mondial? Cu siguranta probabil v-ati astepta ca acesta sa inceapa in urma unui atac rapid al SUA asupra vreunui inamic important, cum ar fi de exemplu China sau Rusia. Sau poate sa inceapa cu atacul Iranului asupra Israelului sau invers. In timpul razboiului rece, perioada cea mai “fierbine” a fost in criza rachetelor din Cuba cand rusii se pregateau sa isi monteze lansatoare de rachete chiar in coasta americanilor. Ca un amanunt interesant, dupa ce Kennedy a instalat carantina maritima din jurul Cubei, singura nava care nu a respectat-o a fost petrolierul “Bucuresti”. Nu am inteles de ce tocmai “Bucurestiul” a vrut sa fie mot si a mers pana acolo incat a incercat la maxim rabdarea americanilor si a riscat sa ii starneasca pe americani si poate sa duca la un razboi nuclear care probabil ar fi facut ca azi sa nu mai existe viata pe pamant. Americanii s-au abtinut insa si au lasat “Bucurestiul” sa isi faca de cap, pornind de la premiza ca putin probabil acesta ar transporta focoase nucleare. Dupa oarece complicatii, negocieri si miscari din ambele parti, criza s-a dezamorsat din ea cea mai castigata iesind Cuba, prin garantia data de americani rusilor ca nu o vor invada. Privit la rece, peste ani, miscarile rusilor au fost extrem de inteligente, ca un joc de sah jucat cu sange rece, sacrificand piese importante doar pentru a dobandi un avantaj strategic. De altfel, politica externa a rusilor a fost mereu ca un joc de sah, niciodata o miscare nu este singulara, nu iese din nervi ci din calcule, are un context extins, cauta sa loveasca in mai multe directii si sa protejeze din toate directiile. Expansiunea rusilor de altfel nu este decat o manifestare a temerilor lor fata de pericolele care pot veni dinspre sud, vest sau est – fiind atat de mari, doar Polul Nord le este garant al unei bune vecinatati. Sa revenim insa in prezent cand Bucurestiul, aflat in alta tabara de data aceasta, este din nou folosit ca un pion de atac pe tabla de sah a lumii, fiind mutat inainte pentru a vedea ce va muta oponentul si cum va decurge strategia acestuia. Si ca in orice joc de sah, pionii sunt primii sacrificati iar noi avem sa ii multumim lui Obama pentru asta pentru ca Bush alesese Cehia si Polonia. In ce fel va fi Romania una dintre primele tari care vor intra in razboi? In primul rand prin pozitia sa geografica si prin faptul ca este deja un picior de pod al americanilor, slabiciunea politicienilor romani facand din Romania cea mai usor manevrabila dintre papusile acestora. Iar mutarea adversarului a fost facuta: Rusii instaleaza propriul sistem antiaerian in Bielorusia. Pe un alt front asistam la miscari chiar mai amenintatoare decat cele de pe meleaguri mioritice, unde acum abia s-au stabilit declarativ unele intentii, scutul urmand sa fie dotat cu rachete performante abia in 2015. Amenintarile vin din partea Chinei care

Read more

Obama blocat

Dupa ce ca oricum s-a blocat in problemele economice, militare, sociale si in general in administrarea americii si a lumii, Obama s-a mai blocat si intr-un prag cam inalt pentru limuzina lui super luxoasa si prea lunga pentru strazile mici ale Irlandei. Un eveniment intamplator nefericit dar plin de simboluri. De remarcat si solutia aleasa de pandarii lui: sa il mute in autobuz.  Sa impinga putin din spate nu s-au gandit? Ce o sa se faca astia cand nu o sa mai fie petrol? httpv://www.youtube.com/watch?v=3BvABn7L_So

Read more

Cinci paşi către tiranie

Un documentar de exceptie despre cum se ajunge la tiranie pas cu pas. Iata mai intai cateva linkuri: IMDB: http://www.imdb.com/title/tt0498671/ Youtube: http://www.youtube.com/watch?v=68GzOJQ8NMw Iata pasii: 1. Segregarea. “Noi” si “ei” Primul pas catre tiranie este cel al divizarii, al impartirii in grupuri pe diverse criterii. O data segregarea realizata, se creaza conditiile pentru ponegrirea, defaimarea, atacarea si eliminarea grupului care se doreste a fi dominat. 2. Executarea ordinelor Inca de mici copii ascultam de ordinele care ni se dau. Ni se pare ca este spre folosul nostru si ca daca nu facem exact cum ni se spune, ceva rau ni se poate intampla. Ordinele nu sunt deloc trecute prin filtrul ratiunii iar daca mesagerul acestor ordine are atasata o oarecare bruma de autoritate (vreo uniforma, vreo ipostaza de autoritate) ordinele sunt executate orbeste. Orice societate are nevoie ca membrii sai sa se supuna ordinelor pentru a functiona. Marea problema este pana unde ascultam de ordinele conducatorilor, cand / daca reusim sa filtram ordinele si sa nu le ascultam orbeste. 3. “Fa-le rau” O data segregarea realizata si dupa ce mecanismul autoritatii a fost instalat si exersat, un om normal va executa orbeste un ordin prin care sa faca rau unui membru din grupul “inamic”, fara a mai judeca corectitudinea actului sau justificarea acestuia. Ba chiar pe masura ce executantul trece de primele contrangeri interioare, a face rau incepe sa ii placa, il face sa se simta puternic prin dominatia asupra unei alte fiinte umane. Pentru ca “liderul” este responsabil pentru ordinele pe care ni le da, ascunzandu-ne astfel in spatele ordinelor si al disciplinei,  ne simtim bine implinind aceste sarcini prin care ii dominam pe cei fara putere. Tot ce ii trebuie conducerii ca sa ii poata determina pe oameni sa faca rau in contrariul propriilor convingeri este un sistem ideologic destul de bine pus la punct incat executantii ordinelor sa isi poata linisti constiinta. 4. Ori esti impotriva ori stai deoparte In fata propagandei tiranice, oamenii au doua atitudini: foarte putini se impotrivesc si sunt astfel oprimati de conducere, in timp ce marea majoritate sta pasiva. Faptul ca marea majoritate a oamenilor stau pasivi atunci cand ar trebui sa ia atitudine, este atuul principal prin care tirania prinde radacini si poate sa creasca. Opozantii sunt persecutati si eliminati, in functie de “nivelul” de rautate atins de sistemul tiranic, insa eliminarea opozitiei este o etapa inevitabila in instalarea si evolutia oricarui sistem tiranic. 5 Exterminarea Majoritatea ne-am gandit ca nu suntem in stare sa facem rau aproapelui. In 71 in experimentul lui Zimbardo, ni s-a dovedit contrariul. Un alt exemplu ar fi Abu Ghraib. Pentru noi romanii, care am trecut printr-un sistem totalitar, documentarul nu ne prezinta lucruri prea extraordinare. Este interesant insa mai ales prin prisma evenimentelor pe care le traim, prin felul in care societatea atat cea occidentala cat mai ales cea romaneasca involueaza pas cu pas catre un nou sistem tiranic, mult mai psihologic decat cele anterioare.

Read more

Falimentul Greciei şi cum va influenţa acesta Athos-ul

V-aţi întrebat vreodată de ce cere imperiul ca orice investiţie realizată cu fonduri europene nu doar să aibă pusă pe ea tăbliţe care să menţioneze acest aspect cu scris mare, dar chiar să cheltuiască o parte din bani pe publicitatea proiectului în care bineînţeles să se menţioneze şi de unde vin banii? Nu cred că răspunsul este prea greu de ghicit: pentru ca imperiul să crească în ochii poporului şi ca poporul să aibă încredere din ce în ce mai multă în stăpânirea străină dar care ne doreşte binele, având în vedere scepticismul firesc faţă de orice stăpânire străină. Tentaţia banilor europeni i-a cucerit nu doar pe doritorii de profituri rapide pe bani nemeritaţi dar chiar şi pe monahii de la Athos. Nu mică mi-a fost mirarea când vizitând Athos-ul acum 4-5 ani, găseam peste tot deja banalele tăbliţe cu steluţe albastre, ca un fel de stindard al cuceririi fără război ci doar prin bani a unui terotoriu care nu a fost cucerit nici măcar de turci. Nimeni nu şi-a pus oare problema, de ce sunt europenii atât de dornici să dea bani călugărilor anacronici şi încuiaţi la minte care nu sunt de acord cu homosexualitatea şi avortul? Oare nici măcar tentativele din Parlamentul European de a scoate interdicţia femeilor de a vizita Athosul nu au dat de înţeles nimănui că nu te poţi face prieten cu dracul nici măcar până treci podul, pentru că o dată ce îl iei în spinare, acesta nu se mai dă jos? În perspectiva falimentului Greciei şi a căderii acesteia sub management european, cel mai probabil german, accesul femeilor şi construcţia de hoteluri în Sfântul Munte, vor fi probabil consecinţele fireşti ale fructificării maxime a potenţialului turismului grecesc de către noii stăpâni. Nu m-ar mira nici măcar construirea de plaje având în vedere superbul relief. Situaţia actuala a Greciei este similara unui datornic care nu are nici o şansă să îşi plătească datoriile: el doar are o mică ferma, produce niscaiva măsline şi feta şi creditorul neamţ văzând că grecul nu se descurcă să scoată mai mulţi bani, o să dorească să îi administreze el. Şi astfel ajungem la propuneri de genul: Grecia să vândă câteva insule ca să îşi poată plăti datoriile. Această propunere au făcut-o nemţii acum un an când situaţa era mult mai roză. Acum, când zvonurile legate de renunţarea Greciei la moneda euro abia s-au disipat, nemţii au renunţat momentan la insule pentru că probabil îşi dau seama că oricum nu ar găsi clienţi şi au început să le ceara mai discret sau mai direct grecilor să muncească mai mult şi dacă se poate să iese la pensie mai târziu sau poate niciodată, să intre direct în mormânt pentru că trebuie să aibă productivitate. Cât despre athoniţi, aceştia deocamdată trebuie să platească impozit pe pământ. Aşa cum şi pe la noi se zvoneşte de înlocuirea directorilor întreprinderilor de stat cu manageri străini, criza care abia începe va duce inevitabil la erodarea încrederii poporului în conducătorii locali şi se va pregăti

Read more

Paradoxalul Hawking

Apropiindu-se de moarte, în loc să se dumirească, Hawking pare să se rătăcească şi mai mult. Ca unul care a lansat un paradox ce îi poartă numele, dupa ce viaţa lui constituie un adevărat miracol, prin faptul că ştiinţa căreia îi slujeşte îl dădea de mult mort, Hawkins a început în ultimul timp să îşi articuleze şi mai mult declaraţiile de ateist activ şi convins. Mie mi se pare paradoxal cum poate un fizician sa nege existenta raiului si a iadului, a unei posibile lumi paralele, in conditiile in care tot ce a descoperit stiinta pana acum este un mare semn de intrebare, la urma urmei nimic din ce s-a descoperit nu da doar ca posibile alte universuri ci chiar le prezinta ca pe consecinte firesti ale viziunilor prezente principale ale stiintei asupra universului (vezi ce zic cei de la CERN). In ciuda inteligentei sale si a vremurilor in care traim, se pare ca Hawking a ramas blocat cam in fizica newtoniana in raporturile sale cu Dumnezeu. Ce face Hawking prin declaratiile sale repetate impotriva religiei, nu este doar lipsit de fair play si neonest: el se foloseste de autoritatea sa in stiinta pentru a emite opinii intr-un domeniu care ii este total strain si in care nu are nimic de spus. Hawking se foloseste de notorietatea sa pentru a-si exprima convingerile sale religioase ascunzandu-le sub umbrela unei false argumentari stiintifice care in mod evident nu exista, de vreme ce stiinta actuala nu are nici cea mai vaga idee despre ce a fost inainte de Big Bang si de asemenea nu are nici cea mai vaga idee daca nu cumva exista 20 de universuri paralele, sau poate chiar o infinitate. Dupa cum spunea si Radu Preda in interviul din Evenimentul Zilei (preluat si de Realitatea), dacă, de pildă, noi am spune că trei sferturi din legile ştiinţelor exacte sunt doar ipoteze şi că ştiinţa are o foarte mare doză de neobiectivitate, s-ar supăra oamenii de ştiinţă. Însă un om de ştiinţă ca acesta nu se jenează să ne arunce în faţă faptul că suntem complet fabulatorii. Este o chestiune şi de proporţie, atunci când acuzi. E foarte importantă cultura dialogului. Oare cum ar fi daca preotii in predici ar incepe sa glumeasca pe seama ignorantei si neputintei oamenilor de stiinta de a ne spune din ce este alcatuit Universul, de vreme ce dupa cum ne explica ei doar 5% este constituit din materia pe care o vedem, restul putand fii pana la proba contrarie “lumea de dincolo” despre care Biblia ne vorbeste de peste 2000 de ani? Restul de 95% din Univers este atat de necunoscut incat oamenilor de stiinta, si in special astrofizicienilor ar trebui sa le fie teama sa faca declaratii de genul celor pe care le face Hawking tocmai pentru ca sunt penibili, precum “savantii de renume mondial” din vremurile de trista amintire care nu incetau sa se bata cu pumnul in piept ca iata, am zburat in cer si nu l-am gasit pe Dumnezeu – lucru

Read more
1 317 318 319 320 321 347