Atacul din Londra – elefantul din cameră încă este ignorat

BBC – latest updates The Guardian – full report Hotnews – Ce stim si ce nu stim despre atacul de la Londra Trebuie sa cauti ceva ca sa gasesti in stiri mentionat cuvantul “islam”. In nici un caz emigranti … Daca ai fi un englez din viitor care citeste ziarele peste 100 de ani si nu esti prea bun la istorie, nu prea intelegi ce e cu atentatul asta. “Inspirat de terorismul international” zice BBC. Dincolo, la The Guardian vedem ca de fapt, politaiul a zis ca “motivatia atentatorului pare sa fie legata de islamism”. “Panica e doar in centru” preia Hotnews declaratia tembela a unui student roman din Londra. De unde stie el ca in afara centrului cetatenii nu sunt panicati si cat de idiot ar trebui sa fii, chiar daca nu stai in centru, sa nu fii panicat? La Digi 24, aflam de asemenea cateva amanunte interesante: atacatorul facuse filmari online prin care arata cat de important e sa omori politisti si cum ca parlamentarii sunt niste infideli. Cu toate acestea, duduia prezentatoare ne sfatuieste “sa fim precauti” (ce-o intelege ea prin asta, nu stim) si sa asteptam “confirmarile oficiale” ca sa nu “ne pripim”. TOTI se feresc sa puna punctul pe i: a fost un atentat terorist al unui musulman extremist. Cauza? Toleranta tembela a vestului fata de islamismul extremist, toleranta acoperita sub spoiala “drepturilor omului” si a “libertatilor individuale”. Cu aceasta ocazie, putem totusi sa observam declinul culturii engleze si chiar al poporului englez prin simpla asimilare de catre cultura si populatia islamista. Atentatul recent este inca o margea pe lungul sirag al transformarii vestului Europei intr-un neo Califat castigat nu cu sabia ci cu demografia.  

Read more

Coliva turcilor aproape dă în foc

Despre ultimele tumbe ale lui Erdogan, am scris acum 5 ani cand inca Rusia nu intrase prea bine in Siria: “exista o renastere islamista in Turcia si un presedinte foarte mandru de el si de tara lui si care crede ca poate sa joace un rol mai mare decat a facut-o pana acum Turcia, iesind uneori din sfera imperiului anglo-american si incercand marea cu degetul prin initiative si actiuni proprii.” (5 IUNIE 2012 – S-A FIERT COLIVA TURCILOR?) De-atunci lucrurile s-au mai limpezit si mai mult cu privire la ce hram poarta Erdogan dar mai ales cu privire la faptul ca Imperiul face orice poate ca sa scape de el si deocamdata nu a reusit. Si asa cum in cazul lui Sadam, nereusind sa-l dea jos prin masinatiuni si sanctiuni, Imperiul a decurs la arme, tot asa va sfarsi si Erdogan. Desi esecul Imperiului in detronarea lui Assad in Siria sau a lui Kim in Koreea ar putea sa ne dea de gandit ca puterile Imperiului de a misca pionii pe tabla de joc a scazut. Sa nu ne primim, totusi … Ultime stiri cu privire la Turica, dupa purge-ul facut de Erdogan ar fi: pentru a putea sa-si consolideze si mai mult puterea si pentru a face inca un pas catre statutul de sultan, Erdogan s-a folosit de momentum-ul creat de lovitura de stat esuata pentru a cere “puteri sporite” de la populatie. Nu stiu exact care sunt aceste puteri, cert este ca prin acest referendum Erdogan departeaza total Turcia de Europa, aruncand-o mai mult inspre nord si est decat inspre vest. Erdogan nu e la primul frecus cu nemtii. Va reamintesc in acest sens o fotografie de la intalnirea Erdogan-Merkel in care acesta le-a cerut peste un miliar de euro pentru a bloca refugiatii la granita si a nu-i lasa sa invadeze Europa. Despre frecusurile lui Erdogan cu americanii nici nu mai amintesc. Va reamintesc de asemenea printr-o fotografie: Casa Alba a dat publicitatii o fotografie in care Obama discuta la telefon cu Erdogan si tine in mana o bata de baseball. Simbolistica nu este intamplatoare iar stirea este din 2012 (!) – cu mult inainte de amenintarile recente cu parasirea NATO. Avem deci un istoric de frecusuri permanente si tensiuni intre Turcia si vest. De partea cealalta, Erdogan nu se are bine nici cu Putin, in ciuda tolerarii reciproce recente si a unor afaceri economice de care Rusia tine mortis, fiind stransa cu usa. Despre relatiile lui Putin cu Erdogan, de asemenea am mai scris, ultima data daca nu ma insel in articolul intitulat ERDOGAN NU VA OBTINE NIMIC DE LA PUTIN in luna August a anului trecut (2016). In lunile care au trecut s-a adeverit ca Erdogan poate sa se plimbe saptamanal la Putin ca nu are cu ce sa ii sperie pe europeni, miscarile lui de apropiere spre Rusia nefiind altceva decat taiereap propriei creci: si a lui, si a turcilor: Erdogan calca si el pe urmele lui Tsipras in incercarea de a-i impresiona pe europeni. Pentru europeni nu este nimic nou diferit de ce s-a

Read more

Inca un fost bancher a fost sinucis

Yves Chandelon (62 de ani) – auditor sef  pe departamentul de investigatii in finantarea terorismului – a fost “sinucis”. El este fiul unui mare om de afaceri belgian. Tatal lui i-a gasit un job in banca in Liege, insa in curand din cauza unor scandaluri (frauda interna) a fost mutat “disciplinar” la Luxemburg, intr-o alta banca, unde aducand clienti din Belgia, a crescut in structura de management. Apoi, in 1998 tatal sau i-a gasit un job la NATO prin relatii, desi Yves nu avea nici o patlama (nu a facut nici o facultate de specialitate). Un traseu epopeic si un final tragic. Teoria oficiala este ca Yves s-a sinucis. Sunt nenumarate semne ca teoria sinuciderii are multe probleme, principala fiind ca arma cu care s-a sinucis nu era una dintre cele 3 arme pentru care avea licenta. De asemenea, felul cum tinea arma cand a fost gasit este greu de suprapus cu traiectoria glontului gasit in cap. Zvonistica indica faptul ca ar fi avut datorii insa nimeni din familie nu crede teoria sinuciderii, argumentele fiind ca Yves avea o stare financiara buna, facuse chiar planuri de vacanta, etc. Deci un functionar NATO cu vechime de 18 ani, care s-a invartit in jurul investigatiilor cu privire la finantarea teroristilor moare intr-un atentat. Oare cine sa fie cei care l-au sinucis si cei care vor ca moartea lui sa para sinucidere? Ne putem uita in istoria recenta sa vedem daca mai exista cazuri similar. Hmm, Sibel Edmonds ne mai prezinta un caz interesant. David Kelly: un expert in arme de ucidere in masa care in timpul pornirii razboiului impotriva Irak-ului pe motivul ca detin arme de distrugere in maza, s-a opus teoriei oficiale. Ulterior a fost gasit si el “sinucis” si autopsia lui a fost secretizata. Familia care initial a declarat ca nu crede in sinucidere, ulterior a lasat-o moale. In videoclip, Sibel enumera alte cazuri similare. Un caz similar de crima punctuala care a vizat un diplomat a trecut neobservata zilele trecute: Petr Polshikov, consilier al ministerului de externe specializat pe America Latina. Moartea a avut loc cu cateva minute inainte de omorarea ambasadorului rus in Turcia. In cazul Yves Chandelon, acesta stia va viata lui este pusa in pericol si a dat spre pastrare fiului sau niste documente “senzitive”, pe care acesta le-a furnizat politiei, desi era logic ca mai bine le pastra pentru a se asigura ca el nu este urmatorul “sinucis”. Evident ca nu vom afla nimic despre ce era vorba in acele documente. Orice concluzie este greu de tras, mai ales avand in vedere linistea in jurul acestor crime. La cat sange se varsa zilnic in lume si la cate frecususuri de arme sunt in pregatirea marelui show care va fi WW3, pare de inteles. Cinste reporterilor independenti care mai zvarcolesc pe ici pe colo astfel de cazuri pentru a ne arata ca viata este scurta si ca democratia, libertatea de exprimare, statul de drept sunt doar niste iluzii, chiar in tarile care ne sunt noua prezentate ca etalon. Lumea este condusa de mafioti si va fi in continuare o vale a plangerii.

Read more

FBI contra CIA pe tema hackerilor rusi

Hackerii rusi provoaca conflict civil in interiorul serviciilor de securitate americane. Dupa ce CIA-ul a iesit cu declaratii ca rusii “au incercat” sa il trimita pe Trump la Casa Alba, FBI-ul se pare ca ar avea o alta perspectiva. Cel putin dupa declaratiile in fata unor membrii ai Congresului ale unui agent de contrainformatii chemat in audienta [1] Cuvantul hacker este gresit folosit in 99,99% din situatii insa cand CIA il foloseste (daca chiar l-a folosit) ne-am astepta ca sa nu fie folosit cu usurinta si sa aiba alte sensuri … “apropiate”, pe langa, din aceeasi categorie. Intreaga gogomanie pe tema implicarii Rusiei in alegeri este un mare morman de rahat in care se pare ca se amesteca pana si organizatii care ne-am astepta sa tina la propria reputatie. Oare care sa fie interesele CIA-ului astfel incat sa isi manjeasca singura cu rahat reputatia prin asemenea “dezvaluiri”? Chiar daca implicarea Rusiei ar fi adevarata, iesirea in presa doar pentru a provoca scandal, fara dovezi serioase si fara necesitatea de a face publice acele dovezi este total nejustificata si paguboasa. Daca ar fi reala acuzatia, consecintele sunt clare: Rusia este atat de puternica inca poate influenta pana si alegerile din SUA. Ce mai putem spune de alegeri de prin alte tari, cum ar fi Moldova, Romania sau Ucraina? Ce mai putem spune de alegerile din Germania – satelit al SUA – daca americanii nu pot sa faca fata Rusiei? Daca insa rusii doar au incercat sa exercite o influenta, ce sens mai are pentru agentie sa iese in public? Evident ca rusii ar dori sa influenteze nu doar alegerile ci mult mai multe domenii, cum ar fi finantele, economia, apararea etc. Evident ca asa cum americanii incearca prin finantarea de ONG-uri in Rusia sa influenteze politica din acea tara, in mod legal, la vedere, tot asa si rusii pot incerca la o adica, prin intermediul postului RT sa influenteze alegerile. Cu siguranta ca in competitia globala, multi incearca multe si americanii sunt de departe tinta numarul unu. Din nou, daca dovezile ar fi fost tangibile, acestea ar fi fost scoase la iveala: agenti prinsi, leakeri arestati, hackeri de asemenea arestati etc. Insa nu exista decat acuzatii. Mai ales in privinta hackingului, acuzatiile sunt total aiuristice. In primul rand, daca americanii recunosc ca sistemul de votare poate fi hacuit, asta e un lucru extrem de grav si ar trebui sa provoace un val de schimbari si de proteste in SUA. Fie hackerii rusi, fie hackerii americani, daca sistemul nu este sigur 100%, ar trebui sa se renunte la votarea electronica si sa se pastreze peste tot votarea pe hartie. De altfel, la recenta renumarare a voturilor in cele cateva state contestate, nu s-a schimbat nimic. Este evident ca nici un sistem nu este sigur 100% iar speculatii cu manipularea acestuia s-ar putea face mai degraba impotriva lui Trump, in sensul ca mai degraba cine a avut bani mai multi putea sa mituiasca mai bine pe programatorii si operatorii sistemului pentru a falsifica votarea, iar de departe Hillary a avut de partea ei nu doar banii

Read more

Haos în America

TRUMP va fi viitorul presedinte – predictia mea. A doua dezbatere dintre Trump si Clinton sunt un preview la haosul care va fi in SUA si ulterior in lume, indiferent de cine va iesi castigator. In caz ca scapam de inceperea razboiului pana la alegeri, o sa fie greu de evitat dupa alegeri indiferent de cine iese: Trump este opac, mandru, mult prea increzator in sine, infumurat, hotarat ca face ce trebuie si incapabil sa isi ceara iertare. Spoiala de “imi pare rau” cu privire la discutia din autobuz a facut-o strans cu usa. Clinton este un personaj diabolic, fatarnic, mincinos, cu o agenda ascunsa si care calca pe cadavre la propriu, dupa ce Bill a … calcat pe femei si el la propriu toata viata. Pe toate le intoarce, rade fara sa clipeasca cand e acuzata de realitati, si raspunde prin povesti. Ambii candidati par coborati din fimul Idiocracy, cel putin prin prisma publicului caruia i se adreseaza. America este in haos si haosul abia incepe.

Read more

Coreea de Nord – mai 1984 decat SUA

De muta vreme ma tot gandesc oare ce final va avea Koreea de Nord. Abia dupa ce am vazut un documentar francez intitulat “Marea Iluzie” mi-am pus problema: “de ce trebuie musai sa aiba un final”? https://www.youtube.com/watch?v=BP7u-gb4dTs Vazand asemanarile intre Coreea de Nord si regimul comunist de la noi ne este probabil instinctiv noua romanilor gandul ca o data si o data va veni si vremea coreenilor de nord sa se ridice. Sau poate, avand in vedere modelul chinezesc vecin si presiunea fratilor de la sud, dezghetul va veni din interior. Sau poate, belicosi si mandri cum sunt, coreeni de nord vor declansa razboi si evident vor pierde, iar in urma razboiului va urma eliberarea acestei fasii de comunism in cea mai criminala mutatie pe care a avut-o aceasta ideologie diabolica. De ce ne este insa greu sa credem ca exista si posibilitatea ca nimic sa nu se schimbe si regimul sa supravietuiasca inca cateva sute de ani, fara probleme? Ca orice sistem falimentar, ne-am astepta ca si Coreea sa faca cumva implozie, sa existe o crapatura pe undeva, fie economic, fie militar, fie social, care sa produca scanteia care va arunca in aer intreaga structura. Se pare insa ca cel putin economic, regimul rezista, adaptandu-se asa cum poate la constrangerile ineficientelor (putin spus) sistemului planificat si invatand din mers metode de “ajustare” care sa ii permita supravietuirea si asigurarea unui nivel de trai minimal in care sa nu moara pur si simplu intreaga populatie. Aflam din documentar de exmeplu despre marea foamete pe care au avut-o in anii 90. Ulterior, tovarasii, invatand din greseli, au permis oamenilor sa isi pastreze 50% din productia agricola, ceea ce a stimulat munca si a permis iesirea din foamete. In documentar nu se mentioneaza explicit, dar eu banuiesc ca China ajuta mult Coreea de Nord ca sa ramana pe linia de plutire. Chinezilor le convine sa aiba Coreea exact asa cum este: in caz de conflict cu SUA, insula coreana va fi prima problema a americanilor si va necesita resurse importante. De asemenea, Coreea poate fi folosita de chinezi in disputele cu Japonia. Pe scurt, Coreea de Nord este alaturi de Taiwan, putinele proxy-uri pe care China si le permite in conflictul cu americanii. Bine, lucrurile trebuie vazute mai ales invers, dar ideea este ca Coreea asa cum este are statutul ideal pe care si-l doresc chinezii: nebun gata sa fie aruncat in foc ca sa vada cat de mare este temperatura. Cu privire la 1984, Coreea este de departe intruchiparea cea mai groteasca a viselor lui Orwel. Daca in Imperiu, razboiul perpetuu este mentinut mai ales propagandistic si psihologic, in Coreea, razboiul perpetuu este real. Daca in Imperiu foamea este relativa, statul politienesc este mai degraba unul “soft”, constrangerile sunt mai degraba unele la nivelul societatii, in coreea totul este precum in carte, pagina cu pagina. Nu vad deci nici o sansa pentru ca Coreea de Nord sa devina altceva, nici macar China, nici macar o China mai putin … chineza.

Read more

Siria de ziua pacii

Astazi este Ziua Mondiala a Pacii. Evident, detinatorul din 2009 a Premiului Nobel pentru Pace nu crede in aceasta zi. Altfel, cum putem explica bombardarea de catre SUA a armatei siriene pentru prima data in istoria conflictului, nu oricum, ci in timplul unor batalii cu Isis – ajutand astfel direct fortele Isis – si nu in urma declararii de catre SUA a razboi Siriei – desi SUA de mult se implica in razboaie fara a mai declara oficial razboi statelor – ci tocmai in timpul unui armistitiu, si nu un armistitiu cu Siria, ci un armistitiu cu Rusia, partenerul declarat al SUA in rezolvarea a ceea ce se numeste “conflictului sirian ” – in esenta incercarea esuata a Imperiului de a schimba “dictatorii” vechi cu dictatori noi in cadrul operatiunii “Primavara Araba”. Nimic nou sub soare am putea spune. Un incident izolat, un accident, o neintelegere, o gresala regretabila. Sincer, nu am aflat si nu ma intereseaza pozitia americanilor cu privire la incident. Ce ma intristeaza este ca orice incercare a rusilor de a gasi o cale de pace si de intelegere in Siria, este taiata din fasa de politicienii si factorii de decizie ahtiati dupa razboi din SUA (warmongers – in limba engleza). Am tot vorbit de lupta unor centre de putere cu interese si viziuni total diferite in cadrul puterii din SUA. Pare ciudat si pare extrem de periculos ca SUA nu pot avea o politica omogena, clara, ca exista grupari care nu asculta de ordinele presedintelui si de politica Departamentului de Stat, dar se pare ca asa exista sau cel putin asa doresc americanii sa se prezinte. Ce este nou, cu ocazia acestui incident, este faptul ca rusii accepta si semnaleaza aceasta dihotomie. Cu ocazia incidentului, rusii au declarat ca lovitura asupra sirienilor este o tentativa a dusmanilor pacii din administratia americana care doresc sa pedepseasca administratia Obama pentru acordul de pace cu Rusia din Siria. Un amanunt deloc nesemnificativ dupa parerea mea, aceasta pozitie. Re-subliniez si reamintesc ca rusii sunt diplomatii cei mai profesionisti si nu fac nici o miscare aiurea sau gratuita, nici in declaratii si nici atat in comunicate oficiale in evenimente importante. In ce ma priveste, este prima data cand observ o astfel de atitudine a rusilor in relatia cu americanii: recunoasterea diviziunilor si tratarea unui incident grav cu flexibilitate si cu multe subintelesuri greu de descifrat. Fiind atat de complexe subintelesurile si in ce masura se contureaza un trend in relatia cu americanii, in sensul ca rusii vor trece peste multe faux pas-uri ale americanilor cu pragmatism si urmarind anumite obiective, nici nu stiu daca sa ma bucur sa ma ingrijorez. Spun asta, mai ales avand in vedere, recentele “semnale” transmise romanilor de ambasadorii americani de o parte si de alta a Prutului. Si daca mai e nevoie de inca o picatura de ingrijorare in final, as adauga si ca oricare dintre actualii candidati va veni la carma in SUA, situatia va fi mult mai tensionata decat in prezent si foarte posibil ca si noi sa fim inclusi in viitoarele zone de frecusuri intensificate intre Imperiu si Eurasia.

Read more
1 9 10 11 12 13 30