Category: Marele Reset

Prepping – ierarhia obiectivelor și sfaturi practice

One comment

“Care este valoarea unei parașute cumpărate acum pe amazon? Cu mult sub prețul unei parașute cumpărate într-un avion care se află în prăbușire …” – Matt Braken Deja furturile în zonele defavorizate (locuite de anumite minorități cu adeziune mai neutră la legi și civilizație în general) au crescut – am aflat asta de pe surse, de la surse, de fapt, adică de la o firmă privată de securitate. Deja dobânzile la credite, dar chiar și cele la depozite au crescut și se măresc de la lună la lună. Despre inflație nu are rost să mai comentăm … Este o situație grea dar gradul de dificultate este cel care face diferența. Una este să fim nevoiți să tăiem concediile, achizițiile de mașini noi, de telefoane noi, de televizoare noi și să reducem numărul de ieșiri în oraș la restaurant (unde o pizza a ajuns 35 de lei, de la 25 acum un an) și alta este să ți se taie curentul, gazele și să nu ai bani decât pentru strictul necesar sau chiar să fii nevoit să cumperi din cele mai ieftine magazine. Ca să nu zic că să nu ai unde să alimentezi mașina ca să mergi la serviciu sau să fii dat afară și să te întrebi cât mai durează până banca îți vinde apartamentul și o să fii nevoit să te muți la casa părinților de la țară este un cu totul alt nivel. Marea dilemă pentru cei care doresc să fie pregătiți dinainte este dacă această degradare a nivelului de trai este o criză “normală” (cum a fost în 2008 de exemplu) sau este ceva mai rău. Și cum gradul crizei contează, evident contează și localizarea, deoarece așa cum orice criză este simțită diferit într-o țară sau alta, este foarte important unde ne aflăm și cu certitudine putem spune că una este SHTF în Norvegia care are bani atât de mulți încât oferă aproape 2000E dacă stai acasaă fără să faci nimic și alta este SHTF în România unde ca să câștigi 2000E la stat, trebuie să lingi foarte multe funduri și să faci multe compromisuri, iar dacă vrei să faci banii ăștia la stat legal, plătind toate taxele, trebuie să fii cel puțin expert pe domeniul tău și pe lângă expertiza meseriei să fii avut noroc cu găleata ca să ți se deschidă oportunitățile corecte în față. Dar despre vremuri, riscuri și oportunități nu vom pierde timpul ci ne vom axa în continuare pe câteva idei legate de prepping. În primul rând, despre importanța și avantajele ruperii de sistem, am tratat în perioada plandemică și fiind relativ fresh articolele, nu am noi idei. Pe scurt, am zis acolo, că ruperea de sistem oferă șansa unui lifestyle îmbunătățit indiferent de ce se întâmplă în sistem. Practic îți permite să trăiești paralel cu sistemul și să rămâi cât de cât în picioare când sistemul se cutremură, iar dacă nu se cutremură, tu oricum ai nenumărate avantaje și nu pierzi nimic, beneficiind de toate câte sistemul le poate oferi.

Read more

Repoziționare

5 comments

Ultimele zile avem principalele evoluții majore: Negocieri – progres aparent. Flexibilitate neașteptată a Rusiei care pare să se mulțumească cu Crimeea, Lugansk, Donetsk și cu un referendum în Ucraina pe tema cedării provinciilor. Ce se pare că au cedat ar fi înarmarea Ucrainei, renunțarea la luptă, eliminarea guvernului și “denazificarea”. Dar, până la un tratat evident mai e cale lungă. Faptul că rușii au anunțat pentru prima dată că se prevede o întâlnire Putin Zelinsky este de asemenea ceva nou. Însă rușii spun multe … cu câteva zile înainte de invazie Putin zicea că rusia nu va ataca niciodată Ucraina. Retragerea din nord – așa cum a anunțat Rusia se retrage din jurul Kievului. Oficial, nu repet blah-blahul, cert este că s-au retras și prin urmare singura consecință a acestei retrageri este că rușii vor avea mai multe resurse pentru celelalte zone. Eu zic însă că s-au retras deoarece Belarusul nu a dorit să intre în război, fiind probabil amenințat de vest cu sancțiunil similare rușilor. Reamintesc că deocamdata Belarus nu are parte de aceleași sancțiuni … Tăierea gazelor – se pare că se apropie momentul decuplării nemților. Dacă președintele BASF a ieșit să strige ca nebunul că lumea nu realizează ce înseamnă închiderea acestui combinat (dar nu numai) înseamnă că lucrurile sunt grave, în sensul că există presiuni politice extreme. Creșterea sprijinului militar – mai nou europenii donează tab-uri și mașini de infanterie ușoară. Încep cu echipamente ale nemților din est care au fost modernizate. Cehii de asemenea fac donații. Se discută de oferirea de tancuri. Pare că vestul încearcă marea cu degetul să vadă reacția Rusiei … Concluzia mea este că este mai mult praf decât știri pozitive. Marșul nebunesc către WW3 continuă. Concluzia mea e bazată pe o realitate incontestabilă: rușii și-au cam furat-o! Am analizat multe zile tot ce se întâmplă la fața locului. Sunt multe de zis, dar pe scurt se coroborează următorii factori care explică eșecul tentativelor rușilor de a ocupa Ucraina (în ciuda mac-macului oficial): proastra strategie (atac în multiple zone, fără pregătire), proasta implementare (nu doar că deși au subestimat total reacția ucrainienilor, dar rușii nici măcar nu au învățat din greșeli – practic problemele au fost aceleași de la începutul războiului: proasta aprovizionare, lipsa de coordonare între arme, lipsa soldaților pregătiți etc), dificultatea contracarării rezistenței (Ucraina e mare și ucrainienii sunt motivați & pregătiți). De alfel, ultimul punct este întărit de știrea reală că responsabilul pe felia de informații cu privire la starea Ucrainei înainte de război a fost mătrășit de către Putin. Atenție însă! Concluzia că și-au furat-o deocamdată nu spune nimic altceva și în niciun caz că rușii au pierdut războiul sau că acum sunt terminați. Războiul nu s-a terminat și este departe de a se fi terminat. De departe însă, poate principalul lucru pe care trebuie să îl subliniem este că Putin este încă la putere și niciun general nu a dezertat. Au fost câțiva omorâți, dar asta nu e decât un exemplu de cât de hotărâți sunt

Read more

De ce sunt penibile criticile aduse ucrainienilor

Leave a comment

Nu sunt de acord cu puseurile naționaliste recente împotriva ucrainienilor. Sunt penibile. Este ca și cum casa vecinului ar arde și tu l-ai critica că ți-a furat un petec de curte. Deși vorbind sincer, ucrainienii săracii nici nu știu la ce să răspundă mai întâi – la acuzația că nu au fost niciodată o țară, că sunt o națiune inventată, sau la acuzația că au furat teritoriile românești … Din start, primul gând pe care îl am este că cei care se apucă acum să arăte cu degetul la niște oameni a căror țară este contropită și bombardată, în loc să facă tot ce pot ca să îi ajute și să faca tot ce pot ca nu cumva turbații care au năvălit peste ucrainieni să dea și pe la noi, acei oameni zic, care se apucă acum să strige că Ucraina a furat teritoriile noastre, merită ca să vină Putin peste ei să vadă și ei atunci cum o să ne arate bulgarii cu degetul că le-am furat Dobrogea, prin urmare bine că ne dă Putin una pe spinare. Sper ca acești tembeli care nu realizează că războiul e nasol de tot, să se trezească în cele din urmă și să nu mai pună sare pe o rană sângerândă. Altfel, ne vom merita soarta, care nu va fi una deloc bună. Toată lumea știe istorie acum, toată lumea e patrioată acum și cere limba ucraineană în școlile bucovinene de nord. Nu doresc să intru în acest dialog cinic făra sens. Dreptatea omenească este întotdeauna cu cei care fug de bombe nu cu cei care aruncă bombele, chiar dacă poate înainte au greșit. Dreptatea lui Dumnezeu trebuie să i-o lăsăm lui Dumnezeu. Iar azi am mai aflat ceva: gândul lui Dumnezeu – de trimis ploaie și peste cei buni și peste cei răi – nu poate fi dat înapoi. Oricât de mult ne-am ruga acum, rugăciunea noastră este una din interes lumesc nu are perspectiva veșniciei. Cine se roagă pentru pace și să nu fie foamete, greșește – trebuie să se roage ca în vremurile grele care vor veni, văzând atâta neomenie, să nu ne pierdem credința. Am văzut un interviu cu niște ucrainieni care se pregăteau să se suie în tren spre Polonia. Printre ei, un preot (bănuiesc ortodox) spunea: “rușii au distrus toată iubirea din mine”. Ferească Dumnezeu să ajungem acolo!

Read more

Liniștea dinaintea furtunii

2 comments

Joi, vineri nu au fost prea multe bătălii și/sau atacuri ale rușilor. Sau cel puțin nu au prea fost prezentate în presă. Cu excepția atacului asupra centralei nucleare … Nu este deloc liniște evident, dar parcă e totuși prea multă liniște. Avem așadar zgomotul de la centrala nucleară, avem frecușurile din jurul Kiev-ului unde rușii fie au fost căsăpiți (nu știm, dacă erau probabil ucrainienii ne arătau filmări), fie stau cuminți și doar îi țin pe ucrainieni “activi” (mai trag câte-un foc din când în când). După mine, nu vor să intre în Kiev – nu are sens. Așteaptă. Nu știu prea mult nici de culoarele pentru locuitori care au fost stabilite la “negocierile” de joi. De fapt, singurul lucru stabilit. Ca o mică paranteză legată de negocieri, aș vrea să spun că rușii pot impune silentium stampa și pot să ceară ca orice negocieri să nu ajungă în presă până nu sunt semnate. Sau poate nici nu vor fi hârtii semnate ci doar înțelegeri, evident între ruși și SUA, cum se întâmplă de obicei. Ca sa argumentez ipoteza că noi nu vom afla adevărata înțelegere, vă pun în față Siria: Trump a negociat cu Putin, dar atunci nu s-a anunțat nimic, pur și simplu dacă analizăm evenimentele ulterioare, americanii s-au retras, rușii au avut grija de Isis (ce vremuri când lumea se speria de niște medievali pe toyote, acum e cu totul alt nivel …), rușii și-au păstrat baza navală, au adus ceva rachete și au permis Israelului să facă incursiuni peste Assad. Ceea ce este foarte ciudat … Rușii sunt garanți ai protecției lui Assad, dar permit Israelului, ca atunci când acesta găsește că e ok, să facă un raid și să bombardeze asset-uri ale armatei siriene. Foarte probabil Israelul cere permisiune pentru fiecare operațiune, caz în care sirienii sunt informați de ruși și nu au loc victime, caz în care nu văd rostul acestor incursiuni, altul decât Israelul să arate propriului popor că are grijă de ei și că luptă cu dușmanii din afara țării. Mă rog, improtant de știut este că nu există niciun tratat, totul a fost secret între Putin și Trump. La fel va fi și acum, deși evident, lumea e curioasă. Cu privire la sud, rușii au evident o poziție consolidată și după ce au cucerit Cherson, se pregătesc pentru Mikolaev și Odessa. Dar nu au fost bătălii prea multe, deși o coloană rusească prea curoajoasă a fost eliminată pe o stradă la nord de Mikolaev. Din ce îmi dau eu seama, strategia inițială continuă – tancuri proaste, conduse de “recruți” nepregătiți din Donbas folosiți ca carne de tun sunt trimiși înainte ca să consume rachetele ucrainienilor în timp ce pozițiile sunt consolidate și din urmă vin întăriri. Deci pe scurt, liniște relativă. Nici Mikolaev și nici Odessa nu au fost luate cu asalt și nici rachete nu au mai fost lansate. De altfel, nu prea au mai fost rachete și alarme aeriene nicăieri. Rușii așteaptă. Și din nou o paranteză. Urăsc scenaritele

Read more

Morți la datorie

Leave a comment

Mai întâi de toate – Dumnezeu să-i ierte pe eroii care și-au dat viața în această seară pentru noi. Moartea lor, fie din accident, fie din altele, nu este cu nimic mai prejos decât o jertfă pe câmpul de bătălie. Ei au murit, de facto, în război și se numără în rând cu eroii neamului. Pe scurt istoricul: 1 – pica MIG-ul 2 – pleacă un elicopter după el, raportează că vremea e proastă și primesc ordin să se întoarcă; pică pe drum înapoi Între timp: un avion NATO de realimentare era în zonă în vremea prăbușirii de câteva ore bune (poza aici); presa habar nu are, purtătorii de cuvânt nu zic nimic imediat după prăbușire (chestiune de ~10 minute), un stratotanker vine peste Carpații din curbură (poza aici) Mai înainte: Rusia ne-a certat că de ce rușii nu mai pot scoate bani de la bancile din România

Read more

Capetele hidrei

7 comments

Prin hidra înțeleg forțele întunericului care se împotrivesc omului și din invidie luptă împotriva omului încercând mai întâi să îl despartă de Dumnezeu și mai apoi să îi facă rău, pur și simplu. Este greu de înțeles că diavolul pur și simplu nu știe să facă altceva decât rău. Jordan Peterson spunea că cea mai clară dovadă a existenței lui Dumnezeu este existența diavolului, care este evidentă – trebuie să fii cu totul orb să nu vezi că diavolul există. Ca putere căzută, e firesc să vedem și să percepem mai mult existența diavolului decât existența lui Dumnezeu, deoarece în starea noastră căzută, avem de a face în primul rând cu influența diavolului. Și orice inimă sinceră în căutarea unui răspuns, vede mai întâi lucrarea întunericului și se simte copleșit de mirosul urât al iadului care vine alături de prezența și lucrarea forțelor satanice. Trebuie însă ca cineva să aibă o inimă sinceră și o rațiune cât de cât funcțională pentru a nu se lăsa copleșit de nihilism și pentru a căuta o explicație a răului care repet – orbi să fim, să nu-l vedem. Majoritatea oamenilor supraviețuiesc vieții – reacționează la ce li se întâmplă. Puțini sunt care planifică, puțini care își decid o cale proprie și care au un plan și foarte rar găsim unul care să intre pe ușa cea strâmtă și să încerce să vâneze veșnicia alături de Dumnezeu, nu în foc. Prin capetele hidrei înțeleg diversitatea puterilor întunericului. Există mai mulți demoni și fiecare are o lucrare a lui. Dar omul, ca ființă superioară prin chipul și potențialitatea obținerii asemănării cu Dumnezeu, are puteri mult mai mari și în omenire poate face multe rele mai mari decât ar fi capabili chiar demonii. Aș aminti aici doar pilda cu acel călugăr care fierbea un ou la focul lumânării și când i s-a dat pe față păcatul (dacă nu mă înșel, era post), starețul l-a certat și el a dat vina pe diavol: “diavolul m-a învățat”. Atunci, deoarece starețul avea viață sfântă, și pentru îndreptarea călugărului mincinos, care la fel ca Adam, în loc să se pocăiască când răul a ieșit la suprafață, a dat vina pe șarpe, s-a arărat diavolul și a zis: “nici prin cap nu îmi trecea așa ceva, el singur s-a gândit să fiarbă oul la lumânare”. Iată deci că există o concurență între diavol și om în a face rău, fiecare din motive și din poziții diferite. Diavolul din invidie, omul din prostie și din răutate, care răutate se face din obișnuință, din educație, din căderea sub influența celor 3 mari legături cărora este supus omul (conform Sf. Ignatie Brieanceaninov în “Calea Mântuirii”): legătura păcatului strămoșesc, legătura duhului lumesc și legătura influenței demonilor. Să ne întoarcem acum la capetele hidrei. Există așadar mereu, în orice vreme, diverse lucrări ale forțelor întunericului care încearcă să distrugă omul. Distrugerea omului are mai multe “fronturi”: în primul rând, depărtarea omului de Dumnezeu, prin tot ce înseamnă asta: opoziția față de propovăduirea Bunei-vestiri, omorârea și constrângerea

Read more

Schimbă claxoanele ceva?

12 comments

Pseudo-revoluția camionagiilor (truckers) din Canada este încă o dovadă cât de lame au ajuns canadienii. Nici de o revoluție nu sunt în stare! Nu că românii ar fi … Dar în timp ce ei stau ca proștii și claxonează, nu fac bani. Dacă nu fac bani, o să moară de foame. Între timp, Trudeau și alții din elita globală întunecată, fac ședințe, analizează și se gândesc ce rele să mai toarne peste omenire după plandemie și hiperinflație. Probabil dilema curentă a elitelor este dacă a venit timpul de război nuclear sau încă e suficient să ne mai frecăm între noi cu tancuri și puști? Totul e calculat inginerește – ce model, cât prezice că va reduce din populație în cât timp. Totul are scopul ca să omoare oameni și să facă loc miliardarilor și conducătorilor lumii pentru terenuri de golf și pentru vânători în păduri virgine, unde nu sunt melteni primprejur să îi amenințe cu furcile. Nimic nu e întâmplător din ce vedem că se întâmplă în lume, chiar dacă televiziunile au cam ocolit să transmită această manifestație/mișcare/pseudo-revoluție sau cum i-o zice. În primul rând, camionagii sunt una dintre cele mai vaste categorii sociale din SUA – cum nu se mai produce nimic, a rămas transportatul junkurilor produse de chinezi pe care lumea le comandă pe Amazon. Problema este că această categorie va fi eliminată complet în 5-10 ani de tirurile automate. Trecând peste vrăjala că convoaiele acelea o să aibă nevoie de operatori umani, că tranziția va dura, că nu se poate peste noapte blah, blah. Realitatea este că o mare felie din acestă categorie va zbura, așa cum agricultorii au cam fost rași când s-a introdus tractorul. Cum așa ar zice careva? Că iote, avem agricultori. Avem, poate avem 1-2%, dar înainte de tractoare erau 95% și avea puterea să facă praf fabricile de tractoare dacă gândeau și dacă li se aprindea beculețul. Evident, schimbarea era inevitabilă, dar una e să te trezește peste noapte fără meserie și alta e ca un tată agricultor să-și pună fiul să devină tractorist deoarece este clar că tractoarele vor fi viitorul … În al doilea rând, camionagii sunt puțin sălbatici. E o meserie pentru singuratici care se controlează, până nu se mai controlează cum au făcut cei 2 camionagii pe plaiuri mioritice, tată și fiu, care ofticați fiind de un alt conducător de autovehicul, l-au făcut acordeon, coordonându-se prin stație – cel din față a frânat și cel din spate nu a frânat. Este doar chestiune de timp până protestul se va transforma în măcel și vor trimite tunurile de apă peste ei. Vor renunța însă sau nu la mandate? E posibil să cedeze, deoarece oricum se renunță la vaccinare cam peste tot deoarece s-a văzut că nu ajută, ba chiar cei care sunt vaccinați fac sigur omicron și nu toți fac ușor. Prin urmare, politicienii oricum nu știu cum să o dea întoarsă și cum vedem la noi, se fac că plouă și reduc restricțiile treptat, suflând în iaurt că

Read more
1 2 3